KorAP: Find »[drukola/base=item & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...142 >

3,541 matches

Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535

hainele murdare, rupte.Câțiva copii primesc îngrijirile necesare, iar majoritatea sunt mai puțin îngrijiți deoarece părinții lor sunt mai puțin interesați de igiena lor corporală, de sănătatea lor. La itemul 7, 2 din 6 învățătoare au răspuns negativ la acest item privind preocuparea părinților de ai pune pachet copilului la școală. Motivul ar putea fi iresponsabilitatea părinților care nu conștientizează importanța unei mese sănătoase la o vârstă atât de fragedă. Sunt și părinți care deși conștientizează acest fapt nu au posibilitate

Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
părinților de ai pune pachet copilului la școală. Motivul ar putea fi iresponsabilitatea părinților care nu conștientizează importanța unei mese sănătoase la o vârstă atât de fragedă. Sunt și părinți care deși conștientizează acest fapt nu au posibilitate financiară. Conform itemului 8 foarte puțini copii au rechizite școlare necesare, deci din 6 cadre didactice doar 2 au răspuns pozitiv la această întrebare. Din răspunsurile cadrelor didactice putem observa că majoritatea copiilor din punctul de vedere al rechizitelor școlare sunt total neglijați

Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
didactice doar 2 au răspuns pozitiv la această întrebare. Din răspunsurile cadrelor didactice putem observa că majoritatea copiilor din punctul de vedere al rechizitelor școlare sunt total neglijați. De vină fiind situația materială precară a familiei sau dezinteresul acesteia La itemul 9 putem afirma că 4 din 6 cadre didactice au răspuns că părinții copiilor sunt foarte dezinteresați de ei, vin doar atunci când primesc cecul și alte bunuri. Le itemul 10 cadrele didactice au avut de dat exemple cu părinți care

Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
vină fiind situația materială precară a familiei sau dezinteresul acesteia La itemul 9 putem afirma că 4 din 6 cadre didactice au răspuns că părinții copiilor sunt foarte dezinteresați de ei, vin doar atunci când primesc cecul și alte bunuri. Le itemul 10 cadrele didactice au avut de dat exemple cu părinți care s-au implicat în problemele școlare. 2 din 6 învățători au răspuns că unii părinți au participat la diferite activități , iar ceilalți au răspuns negativ la această întrebare. Studiul

Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571

cucerit lumea 26. Aceste manifestări sunt efecte ale difuziunii culturale realizate prin intermediul globalizării. Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut, este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau din societăți diferite 27. Difuziunea transculturală este ușor de studiat, fiind un subiect ferit de controverse. De exemplu, despre agricultură se

by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
sau sociale), care, totodată, asigură fundamentul pentru utilizarea și aprecierea valorilor. Difuziunea culturală Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut, este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau din societăți diferite. Deși difuziunea culturală este asociată cu manifestări foarte diverse, din domeniul artelor, tradițiilor, economiei, războiului etc., acestea pot

by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706

controlului metabolic, în cazul pacienților care obțin scoruri subliminale la acest chestionar. În 1994, s-a constituit Grupul de lucru OMS de la Stockholm pentru a găsi un consens privind instrumentele de măsurare ale calității vieții. Dintre acestea, Chestionarul Bradley (28 itemi) a fost recomandat ca o scală de referință pentru măsurarea efectelor calității vieții la pacienții cu boli somatice sau cu tulburări psihice. Acest chestionar era compus din patru subscale (28 itemi) pentru evaluarea nivelului depresiei, anxietății și a disforiei (itemii

Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
măsurare ale calității vieții. Dintre acestea, Chestionarul Bradley (28 itemi) a fost recomandat ca o scală de referință pentru măsurarea efectelor calității vieții la pacienții cu boli somatice sau cu tulburări psihice. Acest chestionar era compus din patru subscale (28 itemi) pentru evaluarea nivelului depresiei, anxietății și a disforiei (itemii fiind preluați din scalele lui Zung) la care s-au adaugat 5 itemi pentru evaluarea bunei dispoziții. La întâlnirea Grupului de Lucru OMS din 1995 de la Stockholm, Prof. Bech, expert din

Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
itemi) a fost recomandat ca o scală de referință pentru măsurarea efectelor calității vieții la pacienții cu boli somatice sau cu tulburări psihice. Acest chestionar era compus din patru subscale (28 itemi) pentru evaluarea nivelului depresiei, anxietății și a disforiei (itemii fiind preluați din scalele lui Zung) la care s-au adaugat 5 itemi pentru evaluarea bunei dispoziții. La întâlnirea Grupului de Lucru OMS din 1995 de la Stockholm, Prof. Bech, expert din Danemarca, a preconizat și utilizarea unei forme alternative minimale

Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
vieții la pacienții cu boli somatice sau cu tulburări psihice. Acest chestionar era compus din patru subscale (28 itemi) pentru evaluarea nivelului depresiei, anxietății și a disforiei (itemii fiind preluați din scalele lui Zung) la care s-au adaugat 5 itemi pentru evaluarea bunei dispoziții. La întâlnirea Grupului de Lucru OMS din 1995 de la Stockholm, Prof. Bech, expert din Danemarca, a preconizat și utilizarea unei forme alternative minimale, dar unidimensionale care relevă un indicator global al echilibrului emoțional, al stării de

Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
unidimensionale care relevă un indicator global al echilibrului emoțional, al stării de sănătate mentală, și anume Scala OMS (10) Well-Being (de Bunăstare Psihologică). Prof. Bech a propus utilizarea acestui indicator sintetic de funcționare psihică care are un număr redus de itemi și realizarea unui studiu de validare a sa. Astfel, s-a realizat studiul de validare multicentric, în 1996, de către Bech, Gudex, Staher Johansen. Scorurile mai ridicate de bunăstare psihologică indică un grad de adaptabilitate optimă privind calitatea vieții diabeticului. Într-

Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432

evaluare și subiectul evaluării; - se selectează metoda, procedeul, tehnica și instrumentul de evaluare; - se identifică normele sau criteriile de evaluare și indicatorii de performanță sau ceea ce se consideră a fi nivelul minimal de reușită a unei sarcini date; - se construiesc itemii sau probele; - se reanalizează obiectivele evaluării și se stabilește corelația dintre itemi, obiective și indicatorii de performanță; - se aplică probele (după ce ele au fost standardizate, În cazul acestei categorii de probe); - se analizează rezultatele și se aduc la cunoștința celor

[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
evaluare; - se identifică normele sau criteriile de evaluare și indicatorii de performanță sau ceea ce se consideră a fi nivelul minimal de reușită a unei sarcini date; - se construiesc itemii sau probele; - se reanalizează obiectivele evaluării și se stabilește corelația dintre itemi, obiective și indicatorii de performanță; - se aplică probele (după ce ele au fost standardizate, În cazul acestei categorii de probe); - se analizează rezultatele și se aduc la cunoștința celor În drept. Evaluarea nu trebuie asociată cu eșecul, sancțiunea sau controlul, ci

[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

față de disciplină Studenții cu interese anterioare constante față de materia predată oferă evaluări mai favorabile. c. Caracteristici de personalitate Nu există corelații semnificative Între caracteristicile de personalitate ale studenților și evaluările oferite de aceștia. 5. Caracteristicile chestionarului de evaluare a. Plasarea itemilor Situarea itemilor specifici Înainte sau după itemii globali nu are efecte semnificative asupra evaluării globale. b. Formularea negativă a itemilor Evaluarea globală a cursului nu este influențată de formularea negativă a itemilor și nici de numărul itemilor formulați negativ. Când

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Studenții cu interese anterioare constante față de materia predată oferă evaluări mai favorabile. c. Caracteristici de personalitate Nu există corelații semnificative Între caracteristicile de personalitate ale studenților și evaluările oferite de aceștia. 5. Caracteristicile chestionarului de evaluare a. Plasarea itemilor Situarea itemilor specifici Înainte sau după itemii globali nu are efecte semnificative asupra evaluării globale. b. Formularea negativă a itemilor Evaluarea globală a cursului nu este influențată de formularea negativă a itemilor și nici de numărul itemilor formulați negativ. Când se colectează

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
față de materia predată oferă evaluări mai favorabile. c. Caracteristici de personalitate Nu există corelații semnificative Între caracteristicile de personalitate ale studenților și evaluările oferite de aceștia. 5. Caracteristicile chestionarului de evaluare a. Plasarea itemilor Situarea itemilor specifici Înainte sau după itemii globali nu are efecte semnificative asupra evaluării globale. b. Formularea negativă a itemilor Evaluarea globală a cursului nu este influențată de formularea negativă a itemilor și nici de numărul itemilor formulați negativ. Când se colectează informațiile? 1. Administrarea chestionarelor de

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
corelații semnificative Între caracteristicile de personalitate ale studenților și evaluările oferite de aceștia. 5. Caracteristicile chestionarului de evaluare a. Plasarea itemilor Situarea itemilor specifici Înainte sau după itemii globali nu are efecte semnificative asupra evaluării globale. b. Formularea negativă a itemilor Evaluarea globală a cursului nu este influențată de formularea negativă a itemilor și nici de numărul itemilor formulați negativ. Când se colectează informațiile? 1. Administrarea chestionarelor de evaluare a cursurilor se face pe parcursul ultimelor două sau trei săptămâni ale semestrului

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
aceștia. 5. Caracteristicile chestionarului de evaluare a. Plasarea itemilor Situarea itemilor specifici Înainte sau după itemii globali nu are efecte semnificative asupra evaluării globale. b. Formularea negativă a itemilor Evaluarea globală a cursului nu este influențată de formularea negativă a itemilor și nici de numărul itemilor formulați negativ. Când se colectează informațiile? 1. Administrarea chestionarelor de evaluare a cursurilor se face pe parcursul ultimelor două sau trei săptămâni ale semestrului sau În perioada predării ultimului capitol din curs, dar nicidecum În timpul sau

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
evaluare a. Plasarea itemilor Situarea itemilor specifici Înainte sau după itemii globali nu are efecte semnificative asupra evaluării globale. b. Formularea negativă a itemilor Evaluarea globală a cursului nu este influențată de formularea negativă a itemilor și nici de numărul itemilor formulați negativ. Când se colectează informațiile? 1. Administrarea chestionarelor de evaluare a cursurilor se face pe parcursul ultimelor două sau trei săptămâni ale semestrului sau În perioada predării ultimului capitol din curs, dar nicidecum În timpul sau după terminarea examenelor. 2. Chestionarele

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Evaluarea informativă. Evaluarea servește unui scop informativ dacă oferă studenților date utile despre un anumit curs (ex. ce cantitate de efort solicită, cât este de interesant, cum se face notarea etc.). De regulă, instrumentele de evaluare a activităților didactice conțin itemi (Întrebări) care vizează cele trei scopuri menționate mai sus. Evaluarea activității științifice. Politica științei și tehnologiei, ca și oricare alte politici, se refera la viitorul societății. Cea mai mare provocare a societății civilizate de astăzi o reprezintă globalizarea, implicarea În

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
În cadrul programelor facultății; Secundari: absolvenții, Firme sau organizații; Instituții guvernamentale; Comunități locale; Societatea În ansamblu. Evaluarea satisfacției primare, de către studenții Înmatriculați În cadrul programelor universității se face pe bază de chestionare adecvate privind programele respective și prelucrarea datelor obținute. Pentru stabilirea itemilor de evaluare a programelor se recomandă să se țină seama de următoarele criterii: Din punctul de vedere al conținutului: concordanța cu cerințele naționale de instruire; concordanța cu cerințele practicii economico-sociale; gradul de adaptare la nivelul european de formare În specialitate

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Formativă (continuă); la fiecare lecție sau temă nouă; 3. Sumativă (finală). la sfârșitul unui ciclu, a unui capitol; II. Instrumente de evaluare: A. Metode tradiționale de evaluare: pentru elaborarea probelor, profesorul va avea În vedere următoarele Întrebări: ce tip de itemi trebuie construiți ? ce grad de dificultate trebuie să aibă ? cum trebuie să arate itemii din punct de vedere tehnic ? cum se va face asamblarea itemilor ? cum vor fi formulate instrucțiunile testului ? va măsura testul astfel construit un eșantion semnificativ de

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
ciclu, a unui capitol; II. Instrumente de evaluare: A. Metode tradiționale de evaluare: pentru elaborarea probelor, profesorul va avea În vedere următoarele Întrebări: ce tip de itemi trebuie construiți ? ce grad de dificultate trebuie să aibă ? cum trebuie să arate itemii din punct de vedere tehnic ? cum se va face asamblarea itemilor ? cum vor fi formulate instrucțiunile testului ? va măsura testul astfel construit un eșantion semnificativ de rezultate ale Învățării ? a) Probe scrise; lucrări, teze, teste elaborate după itemi bine definiți

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
de evaluare: pentru elaborarea probelor, profesorul va avea În vedere următoarele Întrebări: ce tip de itemi trebuie construiți ? ce grad de dificultate trebuie să aibă ? cum trebuie să arate itemii din punct de vedere tehnic ? cum se va face asamblarea itemilor ? cum vor fi formulate instrucțiunile testului ? va măsura testul astfel construit un eșantion semnificativ de rezultate ale Învățării ? a) Probe scrise; lucrări, teze, teste elaborate după itemi bine definiți; b) Probe orale; răspunsuri orale; c) Probe practice; experiențe, rezolvări de

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
să arate itemii din punct de vedere tehnic ? cum se va face asamblarea itemilor ? cum vor fi formulate instrucțiunile testului ? va măsura testul astfel construit un eșantion semnificativ de rezultate ale Învățării ? a) Probe scrise; lucrări, teze, teste elaborate după itemi bine definiți; b) Probe orale; răspunsuri orale; c) Probe practice; experiențe, rezolvări de probleme și exerciții; B. Metode alternative de evaluare (moderne): a) Observarea sistematică a studenților: poate fi făcută pentru a evalua performanțele studenților dar mai ales pentru a

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]