2,324 matches
-
s-a făcut pentru cei iubiți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Rusalii, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 205) „(...) Crucea a suferit-o în mijlocul orașului, în mijlocul praznicului, în mijlocul poporului iudeilor, în fața ambelor tribunale, al iudeilor și al romanilor, când sărbătoarea i-a adunat pe toți, în mijlocul zilei, în văzul comun al lumii întregi. Și pentru că numai cei prezenți vedeau ceea ce se făcea a poruncit soarelui care s-a ascuns să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
iubiți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Rusalii, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 205) „(...) Crucea a suferit-o în mijlocul orașului, în mijlocul praznicului, în mijlocul poporului iudeilor, în fața ambelor tribunale, al iudeilor și al romanilor, când sărbătoarea i-a adunat pe toți, în mijlocul zilei, în văzul comun al lumii întregi. Și pentru că numai cei prezenți vedeau ceea ce se făcea a poruncit soarelui care s-a ascuns să vestească în toată lumea îndrăzneala lor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXV, p. 465) „... moartea suferită de El a fost cea mai necinstită, cea mai plină de batjocură, cea mai blestemată. Căci Blestemat este cel spânzurat pe lemn (Gal. 3, 13). De aceea s-au hotărât iudeii să-L răstignească pe lemn, pentru ca astfel să-L facă de batjocură. De aceea au fost răstignit cu El și doi tâlhari, pentru ca astfel să se facă părtaș lor și să se plinească ceea ce s-a zis: și cu cei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mai grăitoare dovadă a învierii! Ce dovadă mai mare decât aceasta poți să ai, când cel care înainte de răstignire nu putea îndura amenințarea unei slujnice (In. 18, 17), iar acum el singur se ridică cu atâta îndrăznire împotriva întregului popor iudeu? Și, în fața unei atât de mari mulțimi înfuriate, le grăiește cuvinte, care le putea ațâța și mai mult mânia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVIII, VI, în PSB, vol. 21, p. 360) „Oamenii care Îl luaseră
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Hristos n-ar fi înviat. 67 Notă Pr. Fecioru: Numele lui este Longhin, prăznuit la Biserică la 16 octombrie. (n. s. 23, p. 984). 67 Hristos le vorbise ucenicilor mult despre înviere, le vorbise adeseori, până într-atâta, că chiar iudeii au zis că Hristos spusese: După trei zile voi învia. Deci dacă n-ar fi înviat, ucenicii s-ar fi socotit negreșit înșelați; și văzându-se atacați din pricina Lui de tot poporul și ajunși fără de casă și fără de masă, I-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mii și mii de primejdii de moarte în fiecare zi, dacă nu s-ar fi putut bucura de puterea și ajutorul Celui înviat? Minuni asemănătoare făcuse Domnul; înviase atâția morți; dar nici una din aceste minuni nu i-a făcut pe iudei să se rușineze, ci au răstignit pe Săvârșitorul lor. Aveau, oare, să creadă popoarele în învierea lui Hristos numai pe spusele ucenicilor? Nu! Lucrul acesta nu se poate, nu se poate! Că pe toate le-a lucrat puterea Celui înviat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dumnezeu adevărat și Domnul tuturor, a socotit că aceasta nu va fi nici unuia dintre noi de un folos mai mare la față de cei ce nu știau de slava Lui. A fost pălmuit, scuipat și răstignit și a suportat batjocura necredinței iudeilor, care îndrăzneau să spună: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce! (Mt. 27, 40). Deci, după ce a împlinit taina cu privire la noi, S-a înălțat iarăși la Dumnezeu-Tatăl cel din ceruri, odată trecut fiind timpul smereniei și vremea deșertării
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vulturii. Prin aceste cuvinte arată mulțimea îngerilor, a mucenicilor, a tuturor sfinților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, LXXVI, III, în PSB, vol. 23, p. 864-865) „Domnul va veni cu putere și slavă multă. Aduce crucea, ca păcatul iudeilor să se osândească prin el însuși. O aduce întocmai ca un om care fiind lovit cu o piatră arată piatra sau haina însângerată. Va veni pe nori, așa cum S-a înălțat; și semințiile văzând aceasta vor plânge. Nenorocirea lor însă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a fost născut din părinți păgâni și dintru început a trăit între neamurile care învață idololatria”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul VII, V, în PSB, vol. 17, p. 198-199) „Într-un chip va judeca pe iudeu și în alt chip pe scit. Unul se reazemă pe lege, se laudă cu Dumnezeu și cearcă pe cele ce sunt în dezacord cu credința lui; a fost catehizat de lege, i-au sunat la ureche mereu ideile cele de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bine întocmită, mai plăcută decât toată cântarea, iar sufletul săvârșește acolo Dumnezeiasca Liturghie ca în niște altare sfinte și în niște taine dumnezeiești”. (Sf. Ioan Gură 87 de Aur, Cuvântări împotriva anomeilor, cuv. VI, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 95) „... locul cel lipsit de tulburare, de unde au fugit durerea, întristarea și suspinarea. Acolo nu-i nici schimbare, nici umbră de mutare. Acolo toate sunt statornice și nemișcate; toate trainice și întemeiate; toate nestricăcioase și nemuritoare; toate nepieritoare și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
întregii Dumnezeiri”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 599) „Căci cuvântul despre Fiul însoțește în mod necesar cuvântul despre Tatăl și cunoștința despre amândoi este nedespărțită. De aceea pe iudeii, care s-au rătăcit de la adevăr, pentru că nu primeau pe Fiul, dar socoteau că ei cunosc pe Dumnezeu, Mântuitorul i-a certat zicând: Nici pe Mine nu Mă știți, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați fi știut pe Mine
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
răspândește aceea, la fel socotesc că se întâmplă și cu Unul-Născut și cu Cel care L-a născut. Căci cei ce osândesc ceva apărut din altceva nu pot să laude pe aceea din care este. De aceea a spus Hristos iudeilor: Nu poate pomul bun să facă roade rele, nici pomul rău să facă roade bune (Mt. 7, 18). Căci ceea ce e adevărat despre una dintre acestea socotesc că se aplică în mod necesar ambelor. Fiind de o singură fire, cum
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să fie și stăpânirea. Prin urmare, dacă se arată cineva 99 apărându-se astfel, neapărat trebuie să fie de aceeași vrednicie cu acela a cărui stăpânire a citat-o pentru sineși. Deci, pentru că și Hristos S-a apărat așa în fața iudeilor, ne-a dovedit, neîndoielnic, că este de aceeași vrednicie cu Tatăl”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântări împotriva anomeilor, cuv. XII, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 191-192) ,, Încă și aceasta trebuie să se fixeze în mintea voastră
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-o pentru sineși. Deci, pentru că și Hristos S-a apărat așa în fața iudeilor, ne-a dovedit, neîndoielnic, că este de aceeași vrednicie cu Tatăl”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântări împotriva anomeilor, cuv. XII, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 191-192) ,, Încă și aceasta trebuie să se fixeze în mintea voastră, că Duhul Sfânt este de aceeași vrednicie cu Tatăl și cu Fiul, după cum chiar Hristos a zis ucenicilor: Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
9, p. 444) 100 „... proorocii, pe care tocmai curățenia vieții a fost aceea care i-a îndreptățit să primească pe Duhul Sfânt...” (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VII-a, cap. XVIII, în PSB, vol. 9, p. 457) „Dintre proorocii iudeilor unii erau înțelepți chiar înainte de a fi primit darul proorociei și inspirația divină, ca unii care au fost aleși de Providența dumnezeiască spre a primi Duh dumnezeiesc și a mijloci descoperirile și proorociile ce li se împărtășiseră pe temeiul unei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
447) „... Noi nu punem nici un preț pe prezicerile făcute de Pytia; pe preotesele din Dodona, pe zeul Apollon din Claros al Branchizilor, pe templul din Amon și pe mai știu eu care prezicător mincinos, dimpotrivă, admirăm proorociile făcute de proorocii iudeilor, întrucât vedem că viața lor lină de tărie, de statornicie și de sfințenie era vrednică de Duhul lui Dumnezeu, care proorocește într-un chip nou și care n-are nimic comun cu ghicitorile demonilor”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și-ai recâștigat sănătatea, necazurile și foametea au luat sfârșit. Mai mult, se știe clar că datorită proorociilor întreg poporul iude a venit din Egipt ca să-și întemeieze o patrie în Palestina. Câtă vreme a ținut poruncile lui Dumnezeu, poporul iudeu a prosperat, în schimb când s-a depărtat de la ele a avut de ce se căi. În cazul acesta, ce nevoie avem să întrebăm câți prinți și câți oameni de rând amintiți pe paginile Scripturii au cunoscut succesul sau regresul în urma
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că Botezul acela, pe care l-a vestit el (Ieremia - n.n.) de mai înainte, este singurul care poate curăți pe cei ce se pocăiesc și că el este apa vieții (Ier. 2, 13)”. (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, Partea Întâi, XIV, în PSB, vol. 2, p. 138) „Să ne amintim de asemenea și de greșelile ce le-am săvârșit, între altele, și aceea că fără botez n-ar exista iertare de păcate”. (Origen, Exortație la martiriu, cap
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cineva în vreo infirmitate a trupului și va păzi învățăturile lăsate de El, îl va învia pe acesta întreg, la cea de a doua venire, făcându-l totodată nemuritor, nestricăcios și fără de durere”. (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, Partea Întâi, LXIX, în PSB, vol. 2, p. 230) „Deci, învierea va fi a trupului și nu a sufletului. Căci nu cel ce stă în picioare se ridică, ci cel culcat jos, după cum nu cel sănătos are nevoie de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bisericești, București, 1923, 395 pp. 122 16. „Despre Rai și Scriptură. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Șezut-a Împărăteasa de-a dreapta Ta>>”, Introducere și traducere Preot Victor Manolache, Editura Bizantină, București, 59 pp. 17. „Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, 405 pp. 18. „Primele patru omilii despre statui ale Sfântului Ioan Chrisostom”, Traducere din original de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și după 1096, supliciile auto-provocate de la Mainz și din alte comunități renane rămân acte fără echivalent. Legea biblică, totuși, condamnă sinuciderea. Fideli afirmării de către Pentateuh a valorii fundamentale a vieții, înțelepții Talmudului incluseseră sinuciderea în această interdicție. Sinuciderile eroice ale iudeilor la căderea Massadei în mâinile romanilor, atestate de recentele descoperiri arheologice, tind să sugereze contrariul. Dar evreii din Renania nu aveau cunoștință de ele, căci episodul de la Massada fusese transmis doar în greacă, în Războiul evreilor, de către istoricul și comandantul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
desigur, parțial cunoscută, printr-o traducere-adaptare ebraică, Sefer Yossipon, începând din secolul al X-lea. Însă în această versiune evreii asediați nu se sinucid, ci mai degrabă luptă până la moarte. Cât despre sinuciderea colectivă de la Iotapata, survenită după eșecul revoltei iudeilor împotriva romanilor în 70 din care Flavius Josephus scapă printr-o viclenie, predându-se împăratului Vespasian, ceea ce a făcut să fie considerat trădător -, aceasta este prezentată ca fiind contrară preceptelor iudaismului. Ideologia sicarilor din Massada era fondată desigur, cel puțin
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
anumită perioadă de timp. Teoria lui Kahle susține că arhetipurile ebraic și grec la care se referă Lagarde reprezintă numai rezultatul final al unui lung proces prin care foarte multe texte aflate în circulație au devenit unitare prin eforturile copiștilor iudei, samariteni și creștini, până au devenit textele oficiale ale acestor trei comunități religioase: textul protomasoretic pentru evrei, Pentateuhul samaritean pentru samariteni și textul grecesc al Septuagintei pentru creștini; mai mult, fiecare tradiție oficială a păstrat urmele vechilor texte aflate în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
potrivit Regulilor, vroia sa trăiască cât mai aproape de preceptele Pentateuhului - pentru cercetarea textului premasoretic al Bibliei ebraice este ușor de înțeles. Același lucru se poate spune însă și despre manuscrisele și fragmentele de manuscrise descoperite în alte locuri ale pustiului Iudeii: Wadi Murabba’at, Nahal Hever și Nahal Tse’elim, (datând din 130 d.Hr.) sau Masada (70 d.Hr.). În ansamblu, aceste manuscrise târzii oferă un text biblic virtual identic cu textul masoretic pe care îl cunoaștem 1. Putem identifica
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
o înțelegere nu numai a textului biblic folosit în Babilonia, dar și a felului în care rabinii se raportau la diferitele variante textuale. Este important să subliniem că acceptarea unui text-standard în lumea iudaică s-a produs abia după răspândirea iudeilor din Palestina, în secolele III-IV d.Hr. Înțeleptii care veneau de la Ierusalim și care trecuseră prin școlile de la Iavneh și Tiberia erau foarte respectați în alte centre. În cele din urmă, textus receptus palestinian a fost recunoscut ca text al
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]