2,793 matches
-
aceasta se străduia să preia inițiativa în chestiunea atragerii de partea sa a Kremlinului în disputa dintre Iugoslavia și Ungaria. Această misiune nu era ușoară, deoarece, în lumina hotărârilor Congresului al XX-lea al PCUS, conjunctura politică era favorabilă liderilor iugoslavi, victime ale represiunii staliniste, și nu liderilor maghiari compromiși prin linia lor politică ultrastalinistă. Pentru perceperea poziției liderilor sovietici, este interesant faptul că până și un conservator dur precum K.E. Voroșilov, în raportul prezentat prezidiului CC al PCUS despre întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și-a exprimat regretul că, în chiar zilele prezenței lui Tito în URSS, Rakosi continua să vadă în apropierea de Iugoslavia doar părțile negative. Nu putea să nu fie luată în considerare și o altă situație: datorită popularității modelului socialist iugoslav printre mulți maghiari, îmbunătățirea relațiilor cu Iugoslavia și cu Uniunea Comuniștilor Iugoslavi ar fi trebuit să contribuie la creșterea autorității conducerii PMU la ea acasă. După așteptata plecare a lui Rakosi, succesorilor săi le revenea sarcina să rezolve două probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
URSS, Rakosi continua să vadă în apropierea de Iugoslavia doar părțile negative. Nu putea să nu fie luată în considerare și o altă situație: datorită popularității modelului socialist iugoslav printre mulți maghiari, îmbunătățirea relațiilor cu Iugoslavia și cu Uniunea Comuniștilor Iugoslavi ar fi trebuit să contribuie la creșterea autorității conducerii PMU la ea acasă. După așteptata plecare a lui Rakosi, succesorilor săi le revenea sarcina să rezolve două probleme grele și incompatibile - să reducă tensiunile din relațiile cu vecinul de la sud
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
autorității conducerii PMU la ea acasă. După așteptata plecare a lui Rakosi, succesorilor săi le revenea sarcina să rezolve două probleme grele și incompatibile - să reducă tensiunile din relațiile cu vecinul de la sud și, în același timp, să neutralizeze influența iugoslavă asupra opoziției interne. Prezidiul CC al PCUS, în ședința din 12 iulie, analizând telegrama lui Andropov din 9 iulie și înțelegând situația excepțională din Ungaria, l-a trimis urgent la Budapesta pe A.I. Mikoian, cu misiunea de „a ușura situația
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Imre Nagy, care era considerat, în continuare, de dreapta. Hotărârea plenarei a putut doar să amâne finalul, dar n-a pus capăt evoluției evenimentelor. Presa occidentală, comentând rezultatele Plenarei din iulie, a pus accentul (exagerând, se pare) pe rolul factorului iugoslav și a văzut demisia lui Rakosi ca pe o nouă victorie a „celui mai puternic om din Balcani” în rezistența lui față de Kremlin, care n-a încetat nici după moartea lui Stalin, ci doar a luat alte forme. „Mareșalul Tito
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a încetat nici după moartea lui Stalin, ci doar a luat alte forme. „Mareșalul Tito trebuie să fie mulțumit” - astfel și-a încheiat în 23 iulie materialul său despre evenimentele din Ungaria New York Herald Tribune, numindu-l direct pe liderul iugoslav principalul „vinovat” pentru demiterea lui Rakosi (întoarcerea lui Mikoian din Ungaria în Iugoslavia imediat după plenară a întărit impresia implicării nemijlocite a Uniunii Comuniștilor Iugoslavi în tot ceea ce s-a întâmplat). Times a reacționat ceva mai precaut în legătură cu rezultatele plenarei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iulie materialul său despre evenimentele din Ungaria New York Herald Tribune, numindu-l direct pe liderul iugoslav principalul „vinovat” pentru demiterea lui Rakosi (întoarcerea lui Mikoian din Ungaria în Iugoslavia imediat după plenară a întărit impresia implicării nemijlocite a Uniunii Comuniștilor Iugoslavi în tot ceea ce s-a întâmplat). Times a reacționat ceva mai precaut în legătură cu rezultatele plenarei în aceeași zi. Doar viitorul o să arate, scria Times, dacă mareșalul Tito se va mulțumi cu schimbarea lui Rakosi cu un stalinist la fel de odios precum
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
asociat cu linia lui Rakosi pentru a mulțumi forțele de opoziție din Ungaria, mai ales că, fiind în fruntea politicii economice din anii trecuți, s-a compromis prin industrializarea forțată. Fără a-și ascunde satisfacția față de demiterea lui Rakosi, presa iugoslavă o considera doar primul pas. „După schimbarea lui Rakosi domnește o atmosferă optimistă. A fost înlăturată o piedică serioasă, dar asta încă nu e tot”, scria, la 20 iulie, ziarul Politika. în discuția din 21 iulie, a lui Mikoian cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
schimbarea lui Rakosi domnește o atmosferă optimistă. A fost înlăturată o piedică serioasă, dar asta încă nu e tot”, scria, la 20 iulie, ziarul Politika. în discuția din 21 iulie, a lui Mikoian cu Tito, ultimul a promis că presa iugoslavă nu va susține opoziția maghiară din interiorul partidului. Cum se menționa în nota Ambasadei URSS din Ungaria, „după toate datele, ei (iugoslavii - n.n.) ar fi vrut să-l vadă în acest post pe tov. Kádár. La asta făcea aluzie destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
opoziția maghiară din interiorul partidului. Cum se menționa în nota Ambasadei URSS din Ungaria, „după toate datele, ei (iugoslavii - n.n.) ar fi vrut să-l vadă în acest post pe tov. Kádár. La asta făcea aluzie destul de clar și presa iugoslavă”. După părerea ambasadei sovietice, „reacțiile din presa iugoslavă la ultimele evenimente din Ungaria și în special la plenara din iulie s-au transformat într-o campanie de presă, un amestec în treburile interne ale Ungariei. Această campanie de presă, un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în nota Ambasadei URSS din Ungaria, „după toate datele, ei (iugoslavii - n.n.) ar fi vrut să-l vadă în acest post pe tov. Kádár. La asta făcea aluzie destul de clar și presa iugoslavă”. După părerea ambasadei sovietice, „reacțiile din presa iugoslavă la ultimele evenimente din Ungaria și în special la plenara din iulie s-au transformat într-o campanie de presă, un amestec în treburile interne ale Ungariei. Această campanie de presă, un act neprietenesc față de Ungaria, avea scopul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
PMU”. „Observatorii nu cred că acest compromis (plecarea lui Rakosi și înlocuirea lui cu Gero) va fi convingător. Susținătorii lui Imre Nagy vor încerca să preia controlul partidului”, scria, la 7 august, publicația Republika. Iar ziarul oficial al Uniunii Comuniștilor Iugoslavi, Borba, menționa la 23 august că „logica evoluției evenimentelor actuale din Ungaria necesită reabilitarea totală a lui Imre Nagy, nu doar ca personalitate, dar și ca om politic pentru pozițiile pe care le-a susținut”. Controlată, ca în orice societate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la 23 august că „logica evoluției evenimentelor actuale din Ungaria necesită reabilitarea totală a lui Imre Nagy, nu doar ca personalitate, dar și ca om politic pentru pozițiile pe care le-a susținut”. Controlată, ca în orice societate comunistă, presa iugoslavă nu putea să nu reflecte poziția conducerii RFPI. Schimbarea lui Rakosi cu Gero nu îi mulțumea pe liderii iugoslavi, deoarece însemna menținerea la putere în Ungaria a vechii echipe de conducere. După Plenara din iulie, tactica iugoslavă de susținere a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ca personalitate, dar și ca om politic pentru pozițiile pe care le-a susținut”. Controlată, ca în orice societate comunistă, presa iugoslavă nu putea să nu reflecte poziția conducerii RFPI. Schimbarea lui Rakosi cu Gero nu îi mulțumea pe liderii iugoslavi, deoarece însemna menținerea la putere în Ungaria a vechii echipe de conducere. După Plenara din iulie, tactica iugoslavă de susținere a opoziției maghiare a rămas aceeași, iar tensiunea dintre cele două state s-a menținut. Văzând în Gero un personaj
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anului 1956, a dus la o nouă răcire evidentă a relațiilor sovieto-iugoslave. Nu doar în Ungaria, dar peste tot comuniștii reformatori, criticând practica epocii staliniste, adeseori opuneau modelului sovietic (în aceeași măsură și modelului țărilor de democrație populară) modelul socialismului iugoslav idealizat de ei. Lucru menționat deseori în rapoartele ambasadorilor sovietici din majoritatea capitalelor țărilor din Europa de Răsărit. Și în URSS forțele reformatoare au manifestat interes pentru experiența iugoslavă. Din multe documente reiese că încă din vara anului 1956 conducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în aceeași măsură și modelului țărilor de democrație populară) modelul socialismului iugoslav idealizat de ei. Lucru menționat deseori în rapoartele ambasadorilor sovietici din majoritatea capitalelor țărilor din Europa de Răsărit. Și în URSS forțele reformatoare au manifestat interes pentru experiența iugoslavă. Din multe documente reiese că încă din vara anului 1956 conducerea PCUS vedea în Iugoslavia un pericol de formare a unui centru ideologic alternativ în mișcarea comunistă mondială care ar fi creat premisele reale ale unei dezbinări. în timpul întâlnirilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1956 conducerea PCUS vedea în Iugoslavia un pericol de formare a unui centru ideologic alternativ în mișcarea comunistă mondială care ar fi creat premisele reale ale unei dezbinări. în timpul întâlnirilor din septembrie-octombrie cu Tito, Hrușciov a încercat să convingă conducerea iugoslavă, care nu dorea să meargă în coloană cu restul țărilor socialiste, așa cum doreau liderii sovietici. în ajunul revoluției, în condițiile înăspririi până la limită a crizei sistemului stalinist din Ungaria, modelul iugoslav continua să-i atragă pe reformatorii unguri. Factorul iugoslav
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
septembrie-octombrie cu Tito, Hrușciov a încercat să convingă conducerea iugoslavă, care nu dorea să meargă în coloană cu restul țărilor socialiste, așa cum doreau liderii sovietici. în ajunul revoluției, în condițiile înăspririi până la limită a crizei sistemului stalinist din Ungaria, modelul iugoslav continua să-i atragă pe reformatorii unguri. Factorul iugoslav în diversele sale ipostaze și-a menținut influența asupra politicii interne din Ungaria. Dorin DOBRINCU Un „23 august invers”? Tentativa de readucere a României în Axă (toamna 1944 - primăvara 1945)* Identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iugoslavă, care nu dorea să meargă în coloană cu restul țărilor socialiste, așa cum doreau liderii sovietici. în ajunul revoluției, în condițiile înăspririi până la limită a crizei sistemului stalinist din Ungaria, modelul iugoslav continua să-i atragă pe reformatorii unguri. Factorul iugoslav în diversele sale ipostaze și-a menținut influența asupra politicii interne din Ungaria. Dorin DOBRINCU Un „23 august invers”? Tentativa de readucere a României în Axă (toamna 1944 - primăvara 1945)* Identificarea și evoluția unui subiect istoric. Probleme. Surse Istoriografiei române
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ramiz Alia, succesorul lui Enver Hoxha de la moartea acestuia în 1985, n-a făcut nimic pentru a schimba caracterul regimului. Dimpotrivă, în 1989 el a imitat politica lui Ceaușescu rezervat-ostilă față de reformele lui Gorbaciov. Prin urmare, când televiziunile italiană și iugoslavă au transmis imagini despre zilele sângeroase de la București, a fost un șoc pentru albanezii care trăiseră până atunci într-o izolare în care nu răzbăteau decât informații controlate de Sigurimi (Securitatea lor). La începutul demonstrațiilor anticomuniste, a apărut imediat zvonul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
interne, pe care, până atunci, îl susținuse cu obstinație. Pe măsură ce reformele din celelalte țări evoluează, iar în România nu pare să se întâmple nimic, apar reacții vehemente fie la nivel de partid (așa cum e comunicatul prezidiului CC al Uniunii Comuniștilor Iugoslavi din 28 noiembrie), fie din partea formațiunilor civice, care organizează mitinguri de protest în fața ambasadelor României (inclusiv la Moscova, în 14 noiembrie). Din comunicările transmise în ultima parte a anului, îngrijorarea față de poziția sovietică este mai puternică decât aceea față de intervențiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ilustrat prin exemplele Christa Wolf și Stefan Heym; pe de alta, analiza deformării istoriei în filmele lui Sergiu Nicolaescu, de către Dietmar Muller, și exaltarea suferinței sau luptei naționale în școala + literatura Iugoslaviei socialiste. îndeosebi, acest studiu, care demonstrează cum istoria iugoslavă începea să se destrame încă din anii ’70 din cauza perspectivelor naționale contradictorii, este exemplar. Temele patriotice, suprasolicitate emoțional, și prin povestiri în stil De Amicis, au condus la frenezia naționalistă ai cărei martori, nedumeriți sau îndurerați, am fost. Față de primul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Verona, Military Occupation and Diplomacy. Soviet Troops in Romania, 1944 - 1958, Duke University Press, Durham - London, 1992, p. 93. Ibidem, p. 94. Ibidem. Deși era `nc`ntat de modul `n care a decurs Congresul al XX-lea al PCUS, guvernul iugoslav era convins că este imposibil să-l ataci pe Stalin, așa cum făcuse Hrușciov, fără să lovești concomitent `ntregul sistem stalinist (telegramă din 23 martie 1956 a ambasadei SUA la Belgrad, Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXVI, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
raportul Ambasadei URSS din Iugoslavia despre situația politică din anul 1956, ibidem, dosar 4005, ff. 92-115. Vezi nota discuției din 15 martie 1955 dintre ambasadorul URSS, I.V. Andropov, și ministrul de Externe al RPU, I. Boldoczki, care vorbește despre inițiativa iugoslavă de a intensifica relațiile cu Ungaria (AVPR, fond 077, op. 36, mapa 181, dosar 5, ff. 17-19). Vezi de asemenea nota Ministerului de Externe al URSS din 4 decembrie 1956, „Despre susținerea lui Imre Nagy și a politicii lui de către
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a intensifica relațiile cu Ungaria (AVPR, fond 077, op. 36, mapa 181, dosar 5, ff. 17-19). Vezi de asemenea nota Ministerului de Externe al URSS din 4 decembrie 1956, „Despre susținerea lui Imre Nagy și a politicii lui de către conducerea iugoslavă” (ibidem, op. 37, mapa 191, dosar 39, f. 86). Vezi materialele ședinței Biroului Politic al CC al Partidului Muncitoresc Ungar din 7 iunie 1955, unde au fost discutate rezultatele `nt`lnirii la nivel `nalt sovieto-iugoslave și s-au tras concluziile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]