2,253 matches
-
pe stratul intern al stomacului și la persoanele care au fost supuse unor intervenții chirurgicale anterioare, prin care a fost Îndepărtată o porțiune a stomacului. Simptomele inițiale sunt nespecifice și trecute cu vederea de bolnavi. Mai Întâi se simte o jenă epigastrică, dureri În etajul abdominal superior, anorexie generală cu lipsa poftei de mâncare față de pâine, carne și grăsimi, regurgitări, greață, vărsături cu sânge proaspăt sau cu aspectul zațului de cafea, prezența sângelui În sucul gastric, În vomă și În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
manifestă prin dureri care se intensifică progresiv și cedează la masaj abdominal, blocarea tranzitului, balonări, gaze, constipație În alternanță cu o falsă diaree, senzație persistentă de defecație și sânge roșu În vasul de toaletă. Cancerul rectului Începe cu constipație și jenă la defecare, scaune moi, cu mucus, sânge și puroi. Defecarea este anevoioasă, supărătoare și cu senzație de evacuare incompletă; durerea se accentuează și este resimțită În pelvis, În osul sacral și În coapse. La toate aceste tipuri de localizare, bolnavul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ocluzie, peritonită, stenoză, fistule, infecții secundare și metastaze. Dacă nu se intervine chirurgical la timp, evoluția spre sfârșitul fatal este de 6-12 luni după diagnostic. Cancerul rectal este o boală destul de frecventă având ca simptome inițiale hemoroizii interni, sindromul rectosigmoidian, jenă la defecare, constipația, scaune moi cu mucus, puroi și sânge, stenoză rectală cu scaun ca un creion și alterarea stării generale. Cancerul rectal este examinat prin tactul rectal, urmat de rectoscopie și prevelarea unei biopsii. Diagnosticarea bolii canceroase se face
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ținem cont de mărimea lor. Atunci când abordarea analitică este esențialmente statistică, numărul cazurilor și diversitatea dimensiunilor poate fi un aspect important. Dacă ne aducem aminte că Norvegia nu este cu mult mai populată decât statul Connecticut, resimțim un fel de jenă în a compara comportamentul electoral din Statele Unite cu cel din Norvegia. Un eșantion de 2.000 de indivizi din fiecare țară ar putea fi suficient din punct de vedere statistic, dar nu putem evita anumite îndoieli asupra alegerii acestei perechi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
că Eminescu ar conține embrionar cultura legionară sau că ar fi cultivat sentimente xenofobe și antisemite, în mod special, ar trebui să stea cu textul în față. Dar tocmai asta nu fac, iar când se întâmplă, citatele sunt mutilate fără jenă, ca și cum doar ei le-ar avea la îndemână. În privința demitizării unor simboluri naționale, precum Eminescu sau Mihai Viteazul, apare limpede programul de transfer în deriziune a unor valori cardinale și validate de istorie. Drept contraargument, sunt invocate idei din Mircea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chiar centrul canonului literar românesc. La fel de refractar autorul Istoriei... este și față de Doina (care este "xenofobă"), Împărat și proletar (care este "lungă și greoaie"), Pe lângă plopii fără soț... (despre care spune că "nu se mai poate citi astăzi fără oarecare jenă"), Scrisorile... (care sunt "retorice", "școlărești", "cu o combustie lirică redusă"), Odă în metru antic (care este "abstractă", "versurile par traduse", "poezie de concepte goale"), Memento mori (care e "moloz", "dificil la lectură"), Criticilor mei (e "banală"). Față de proza eminesciană autorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru luna mai când vom putea cu voia lui Dumnezeu să facem o nuntă ca-n povești. Mi-am dat seama că nu putem să facem așa cum trebuie și mai ales ma jenat faptul că mă găsesc într-o oarecare jenă financiară. La tot pasul trebuie să fiu cu mâna în buzunar. Aseară am luat solda și nu mai am decât jumătate din ea. Trebuie să mai așteptăm. Principalul e faptul că ne iubim cu tărie, că sufletele noastre se înțeleg
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să mă iei. I-am spus doamnei directoare printre altele că vii pe aici, râdea, și-i spunea Marilenei că, vrea nu vrea, trebuie să se ducă să doarmă la dumneaei, să ne lase locul liber. Mi-a cam fost jenă, dar totuși dumneaei râdea iar Marilena zicea că se simte, măcar de ai veni tu! Țuțule, îmi este dor de tine, dar și de o poveste... Ce bine e lângă tine. În fiecare noapte sunt fericită, dorm cu tine în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Informații și Contrainformații a fost analizată evoluția mișcării revizioniste ungare după Pacea de la Trianon, care s-a extins în Franța, Marea Britanie, Italia, Spania și S.U.A., unde a câștigat numeroși adepți la nivelul claselor conducătoare. Politicienii unguri, „fără nici un pic de jenă” au căutat să acrediteze dreptatea cauzei lor, au întreținut o atmosferă de provocare în Europa, apoi s-au plâns opiniei publice internaționale de provocările guvernului de la București. Prin diverse publicații, promovate atât în Ungaria cât și în alte țări, românii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
născut la 7 septembrie 1977, în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Cojan Dumitru și Maria Rodica, cu domiciliul actual în Austria, 2514 Traiskirchen Wienersdorfer, Hauptstr. 28 B. 607. Cojan Maria Rodica, născută la 6 mai 1947 în localitatea Jena, județul Timiș, România, fiica lui Caprariu Simion și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 2514 Traiskirchen Wienersdorfer, Hauptstr. 28 B. 608. Cojan Dumitru, născut la 29 octombrie 1952 în localitatea Florești, județul Mehedinți, România, fiul lui Cojan Vasile și Sofia
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
către spațiile de cazare și vestiarele sportivilor din Complexul Sportiv Floreasca. Articolul 3 Predarea-preluarea terenului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- p. Ministrul tineretului și sportului, Emerich Jenei, secretar de stat Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Remus Opriș Ministrul finanțelor, Daniel Dăianu -------------
HOTĂRÂRE nr. 67 din 9 februarie 1998 privind transmiterea unui teren, situat în municipiul Bucureşti, în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120315_a_121644]
-
întreg, păgînul latin! așa îi ies vorbe morții, că e imperfectă și că ar ține-o cu viii mereu într-o scuză! prezentul este partea utilizabilă a unui obiect, lucrurile se vor eschiva totdeauna ca stare de confuzie, starea de jenă cei care le folosesc, Mogoșești nume al nopții, cadrul alb cu numele era cerul sursei de lumină, cît scrisul cu scrierea, halta Hălăucești pornește cu bicicleta un alcoolic, face semn din mînă, atenție, biciclist făcînd semn din mînă, pornește cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
această situație alături de colegul meu Ionesi Gheorghe a fost și subsemnatul. Deci, am absolvit cursurile liceului teoretic de băieți “Eudoxiu Hurmuzache” de 8 clase în anul 1951. Trebuie să menționez cel puțin în treacăt, dar și cu un pic de jenă, fără modestie falsă, că am absolvit toate clasele de liceu cu premiul I. Și, după un bacalaureat foarte bun, am ieșit pe porțile liceului cu simțământul profund că aici, minunată pleiada de profesori, despre care există un bogat material bibliografic
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93305]
-
prusace, am adăuga noi numaidecât) a continuat să fie gestionat de clerul lutheran până în primul deceniu al secolului al XX-lea, păstrând un caracter predominant religios. Învățământul prusac a preluat o turnură patriotică tot mai pregnantă în urma dezastrului militar de la Jena (1806), unde triumful decisiv al lui Napoleon urmat de tratatul franco-prusac de la Tilset (1807) au precipitat Cuvântările către națiunea germană ale lui J.G. Fichte (1928) [1807], în care marele filosof pleda pasionant pentru educația patriotică drept mijloc de redresare și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deplin justificată. Concurând împotriva unei opoziții cu "spinarea frântă", fărâmițată și sub-organizată, FSN a beneficiat și de controlul asupra televiziunii de stat și a mass-media (Gallagher, 2004, p. 112). Adresând un mesaj paternalist și jucând cartea unui "naționalism lipsit de jenă", după cum îl descrie T. Gallagher (2004, p. 114), FSN a repurtat o victorie triumfală în primele alegeri postdecembriste. Ion Iliescu, candidatul FSN, a obținut un scor de 85,1 la sută din voturi, devenind astfel președintele României din primul tur
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
urce în tren: "Nu vreau, nu vreau!". Ajunge acolo, se întoarce: "Ce-ai făcut?". "Am vorbit cu Mohora, am vorbit cu Ioan Toma". Are loc Congresul UTC și mă cheamă Toma, fără soția mea: "Ce faci, Doru? Nu știu cum, mi-e jenă să-ți spun". "Spune!" "N-a fost aprobată pentru secretar al UASCR." Era scris de tovarășa: "Nu. E căsătorită cu un activist divorțat". S.B.: Tovarășa cu mânuța ei. De asta vă întrebam: câtă răbdare putea să aibă să se ocupe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
linia partidului. Bla, bla, bla. Pasajul acesta mi-a fost penibil, recunosc. Martor îmi este Emil Răducanu, care, de câte ori mă vede, se oprește și mă salută și-mi spune că atunci i-am scăpat de la pușcărie. Am avut o mare jenă, pentru că a fost o chestie de incriminare stalinistă. Asta se voia. Dar eu am selectat din brutul rechizitoriului Securității, iar când să trec la adoptarea de măsuri comuniste, am mutat registrul pe atenționări. S.B.: De genul "trebuie combătute astfel de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Radu Chișleag, de la Fizică, Elena Izvoreanu de la Chimie și eu de la Biologie, conduși de profesorul Constantin Papafil, decan al Facultății de Chimie. Ulterior ni s-a alăturat și profesorul Paul Borcea, rector al Institutului Pedagogic de la Constanța. Am ajuns la Jena în noiembrie 1961, după începerea construcției Zidului Berlinului, într-o atmosferă de tensiune încordată la nivel internațional. Hrușciov anunțase că încheie pace unilaterală cu R.D.G., iar „războiul rece” ajunsese la paroxism. Când am ieșit prima dată, după orele 18:00
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pace unilaterală cu R.D.G., iar „războiul rece” ajunsese la paroxism. Când am ieșit prima dată, după orele 18:00, în centrul orașului Jena și nu am întâlnit nici un om pe stradă, ne-am speriat și am revenit la cămin. La Jena am descoperit civilizația de tip occidental, deși eram într o Republică Democrată și am simțit spiritul german. Am fost copleșit de dotarea secțiilor de biologie. În timp ce eu urmam un curs, mai mult teoretic, de Tehnici histologice, omologii noștri de la Jena
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Jena am descoperit civilizația de tip occidental, deși eram într o Republică Democrată și am simțit spiritul german. Am fost copleșit de dotarea secțiilor de biologie. În timp ce eu urmam un curs, mai mult teoretic, de Tehnici histologice, omologii noștri de la Jena lucrau în laboratorul de histologie, câte patru la o masă de lucru complet echipată și executau secțiuni histologice, urmând algoritmul complet, de la prelevarea materialului biologic până la executarea preparatelor fixe. Cel mai impresionat am fost de Muzeul Filetic, realizat de Ernst
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ne spună că mai există și alt mod de a explica lumea, în afară de cel miciurinist. Când am descoperit apoi, în Revista „Vasile Adamachi” prezentarea detaliată a gândirii lui Mendel, am simțit cu adevărat ce înseamnă oprimarea științei de către politică. La Jena, la Vila Meduza, casa memorială a lui Ernst Haeckel, titanul evoluționismului, am avut momente de adevărată exaltare spirituală. Când a aflat ghida că suntem studenți români, a căutat să ne vorbească în mod special de cei trei elevi și doctori
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
noastre personalități. C.N. Ionescu, doctorandul lui Ernst Haeckel, cercetătorul care a elucidat structura creierului la albină (nu este vorba doar de albină, ci de structura creierului la insecte) a fost dat uitării multă vreme. Ieșirea în lume, perioada petrecută la Jena, în momente în care ieșirea din țară era doar un vis, a reprezentat pentru mine un câștig moral enorm. Această ieșire m-a apropiat de profesorul Mihai Constantineanu. Și el a făcut cercetări în Germania. A lucrat în laboratorul lui
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
acolo unde nu cunoșteam specia mă opream la familie sau chiar la ordin, însă nu spuneam prostii. O situație mult mai delicată mi s-a întâmplat în R.D.G., în 1981, când am condus un grup de studenți la Universitatea din jena. Într-o aplicație de teren, în Munții Thuringiei, eram însoțit de un entomolog, Sanders, care era un cunoscător al insectelor ieșit din comun. În aplicație erau studenți români și nemți. Studenții români erau obișnuiți să rețină denumirile științifice, însă cei
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Haeckel. Ca om însă, a fost modelat mai întâi pe meleagurile Botoșanilor, mai apoi la Iași, la liceul „Institutele Unite”, unde predau cei mai străluciți reprezentanți ai școlii românești. Aici au fost tăiate primele fațete ale superbului său diamant. La Jena a fost atras mai întâi de puternica personalitate a lui Ernst Haeckel, unul dintre cei mai mari partizani ai darwinismului. Mai apoi a fost cucerit de farmecul orașului Jena, un burg tipic universitar. După cum consemnează N. Leon în „Amintiri” (1922
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
creează, iar în atmosferă adie numai idealul cultural, dar și forța de muncă, entuziasm și inspirație”. Poate nu mă opream asupra acestui subiect dacă n aș fi avut și unele trăiri asemănătoare cu ale lui Leon, atunci când am ajuns în Jena, pentru prima dată în 1961. Intimitatea orașului m-a cucerit. Am colindat împrejurimile și am început să cunosc orașul îndeaproape, astfel că, urmărind la planetarium lăsarea nopții, simulată de aparatura sofisticată, am avut bucuria recunoașterii tuturor formelor de relief care
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]