102,189 matches
-
să o ai în preajmă pe ,,...Claudia /îngerul meu cel mare și bun /ce mă scoate în fiecare zi /din surghiun /”, în care omul bolnav își încredințează cu pioșenie, cu recunoștință, speranță și mai ales dragoste, viața. Se remarcă aici jocul pe care Theodor Damian îl practică pe parcursul întregului volum cu numele Maria: schwester Maria, sora medicală, sau sora noastră, Sfânta Fecioară Maria, Adormirea Maicii Domnului sau Ridicarea / Înălțarea la Ceruri / Mariahimmelfahrt (zi simbolică în care boala, operația riscantă, spitalul cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
ca izvorul tămăduirii /oamenii curg ca izvorul /te uiți la ei și nu te mai doare /nimic /normal /că doar e piața Sf. Fecioare /nu acesta-i locul /în care se moare” (72). Din punctul de vedere al traducătorului, aceste jocuri de cuvinte legate de numele Sfintei Fecioare Maria pun serioase probleme în ceea ce privește fidelitatea față de textul original, a ideii în sine, care să fie, în egală măsură și pe înțelesul cititorului de limbă engleză. Ca în cazul oricărui pacient, spitalul crează
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
care o simte și ar dori-o la căpătâiul patului, spre autori ca Descartes, Panait Istrati, prieteni dragi Andru, Arthur, Gâf-Deac și la acea dorință că (16) ,,...în pat de spital /poate dacă eram împreună /filosofam mai bine /sau jucam jocul nostrum astral /cum ne-am jucat cu poezia scrisului tău...”. De la etajul al patrulea al spitalului, lumea de dincolo de Isar își duce viața fără să-i pese de ceea ce se întâmplă înlăuntrul lui (Ivan Hajek, rusul, cântă la acordeon în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
pe îndelete, acum când are un timp la dispoziție. (40) ,,...azi /citești /înveți să te ridici /dar mai ales să și cazi /apa e mai verde când te uiți /mult în ea /și cerul mai albastru /și gândurile mai singure.” Jocurile de cuvinte și capcanele lingvistice sunt la tot pasul, (elocventă este poezia (4) prin folosirea verbului a [se] îndoi precum și a substantivului îndoieli. Limba română este relaxată, contextul dă nuanța, limba engleză este însă foarte precisă (există expresiile a se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
care, în preajma Festivalului Internațional al Tineretului și Studenților (1953), deveniseră brusc plini de amabilitate, schimbau fețele de masă, zâmbeau cu gura până la urechi și lepădau vestele pătate cu muștar, pentru a-și pune altele albe, deoarece ,,prestigiul țării e în joc la orice colț de stradă și zâmbetul este sarcină de partid. Și pentru că românul are mândrie națională, toată lumea s-a conformat’’ (p. 16), de la bețivi, oarecum simpatici, până la gură-cască îmbrăcați în salopete albastre, ușor impertinenți și isteți, care riscă răspunsuri
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
Român, superiori de genul Adjunctului Șefului Secției de Agitație și Propagandă, ,,observați îndeaproape cu multă bunăvoință și spre îndrumare’’ de consilieri sovietici, care circulau numai cu limuzine fabricate în Uniunea Sovietică și care, cu șiretenia caracteristică popoarelor slavo-orientale, își băteau joc de credulitatea unui tovarăș comunist de-al lor, francez, Robert Pigeon, jurnalist al ziarului l’Humanité, ce fusese profund afectat de moartea lui Stalin, ,,resimțind-o dureros asupra propriei sale persoane. Scrisese atunci că a asistat nu la funeraliile unui
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
chiar. Dincolo de urzeala, complotul și povestea, care se derulează ca un film, evenimentele și personajele par a fi reale. Din autor, Dan Ghițescu devine el însuși personaj de roman, de aici oarecum senzația de ,,a fost odată ca niciodată’’, de joc pe mai multe planuri sau nivele suprapuse (Lucian, pacientul, care-și povestește coșmarul, parcă trăit aidoma, Lucian actorul permanent împreună cu ceilalți eroi din roman). Pe parcursul cărții există mai multe explicații cheie sau soluții. De exemplu, cu măiestrie, autorul ajunge să
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
multe explicații cheie sau soluții. De exemplu, cu măiestrie, autorul ajunge să explice titlul cărții, iluzia ,,pentru Occidentul-salvator, pentru Occidentul-justitie’’ (p. 211), care în final (ironia soartei!) duce la nefericire, concepția despre statele lumii, necinstea lor, lipsa lor de morală, jocul dublu al țărilor capitaliste vis-à-vis de ,,apărarea Rusiei’’ (p. 212), diferența dintre o Românie care începea să fie gâtuită de comunism și dictatură și țările din Occidentul european cu relațiile complicate și contorsionate dintre oameni, precum și America împreună cu Canada, unde
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
cu ardoare moartea mediilor “tradiționale”. “Fă-i să mănânce viitor!” a numit cândva marele publicist american Thomas Frank această strategie; cu alte cuvinte: “Spune despre fiecare nouă generație de iPhone-uri că va programa viitorul social”. Nimeni nu joacă acest joc al determinismului tehnologic cu mai mare plăcere decât jurnaliștii înșiși. Wolfgang Blau de exemplu, redactor-șef al portalului Zeit online [pagina de internet a săptămânalului Die Zeit] - care n-a făcut nici urmă de profit acolo, dar a trăit de pe urma
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
tinerilor noroc și belșug în viață. Vergelatorul scotea, pe rând, câte un obiect pentru care sorocea. De multe ori, prezicerea în fața obiectului scos din apa era presărată cu glume, înveselind astfel atmosferă. Ceremonialul Vergelului continuă apoi cu o petrecere cu joc, mâncare și băutură din abundență, un revelion în toată regula. În satele dornene se obișnuia, pana prin anii ’50, să se organizeze vergelul fetelor separat de cel al băieților, dar ambele manifestări aveau aceeași substanță, cu acte de divinație într-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
etnografica Dorna (Poiana Stampei, Dorna Arini, Dorna Candreni, Saru Dornei, Panaci), localități învecinate cu zona Bistriței, de unde își trage obârșia. Dar ceea ce aduce o notă distinctiva Bucovinei față de alte ținuturi românești, la pragul de trecere dintre ani, sunt uraturile și jocurile cu măști, concentrate în obiceiuri care și-au păstrat farmecul și prospețimea de-a lungul anilor. Bucovinenii, ca dealtfel toți românii, și-au dorit din totdeauna holde bogate. Această dorință transpare în cunoscutul Plugușor, datina prin excelență agrara, si este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
într-un costum țărănesc tradițional iar ca semn al rangului ceremonial pe care îl deține, poartă pe cap o căciulă împodobita cu șiraguri de mărgele și panglici multicolore, iar în mână are un baston ferecat cu alama și cositor. În timpul jocului calfa comandă, pe rând, intrările și ieșirile fiecărui personaj sau grup de personaje. În cadrul cetelor de mascați intra grupuri de „urâți” și de „frumoși”, ce au rolul de a întreține o atmosferă exuberanta. „Uraților” le revine misiunea de a face
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
și mese, se urcă prin copaci, pe case și pe sobe, scot animalele din grajduri etc. Tot din acest grup mai fac parte „negustorii” și „căldărarii” care își dispută permanent câte ceva, dialogul lor fiind plin de o suculenta ironie. Între jocurile cu măști din Bucovina, un loc aparte îl ocupă jocurile caprei, ursului, caiutilor și cerbului. Jocul caprei se integrează în mod armonios în cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sărbătorile de peste an. Acest animal a întruchipat în societățile ancestrale personificarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
sobe, scot animalele din grajduri etc. Tot din acest grup mai fac parte „negustorii” și „căldărarii” care își dispută permanent câte ceva, dialogul lor fiind plin de o suculenta ironie. Între jocurile cu măști din Bucovina, un loc aparte îl ocupă jocurile caprei, ursului, caiutilor și cerbului. Jocul caprei se integrează în mod armonios în cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sărbătorile de peste an. Acest animal a întruchipat în societățile ancestrale personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice. Capră, ca personaj mito-zoomorf, cunoscută
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Tot din acest grup mai fac parte „negustorii” și „căldărarii” care își dispută permanent câte ceva, dialogul lor fiind plin de o suculenta ironie. Între jocurile cu măști din Bucovina, un loc aparte îl ocupă jocurile caprei, ursului, caiutilor și cerbului. Jocul caprei se integrează în mod armonios în cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sărbătorile de peste an. Acest animal a întruchipat în societățile ancestrale personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice. Capră, ca personaj mito-zoomorf, cunoscută în toate așezările bucovinene, isi subordonează
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
armonios în cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sărbătorile de peste an. Acest animal a întruchipat în societățile ancestrale personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice. Capră, ca personaj mito-zoomorf, cunoscută în toate așezările bucovinene, isi subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfășurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă. Mască costumului de capră este constituită dintr-un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de sărbătorile de peste an. Acest animal a întruchipat în societățile ancestrale personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice. Capră, ca personaj mito-zoomorf, cunoscută în toate așezările bucovinene, isi subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfășurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă. Mască costumului de capră este constituită dintr-un cap de capră, sculptat în lemn, având
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
care joacă capră este acoperită cu o țesătura (scoarță sau lăicer) peste care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capră simulează că se urca în copac
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capră simulează că se urca în copac, apoi se îmbolnăvește și moare, căzând la pământ, moment în care ciobanul intra în panică, urmând un dialog straniu cu animalul. În cele din urmă capră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
și ghidușiile animalului reluandu-si cursul. Prin aspect și înfățișare, capră jucată la Anul Nou este un animal simbol, o ființă fantastică plină de măreție. Obiceiul și-a pierdut pe parcurs încărcătură să mitică, având astăzi doar aspect de divertisment. Jocul ursului, o prezență la fel de agreată în obiceiurile de Anul Nou în întreg spațiul românesc dar mai ales in Bucovina, se practică și astăzi în majoritatea satelor. Cultul ursului este moștenit de la geto-daci, care îl considerau un animal sacru. Pregătirea mastii-costum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
purtării costumației. În trecut, se obișnuia că dezbrăcarea mascatului să se facă în mod ritualic, costumul de paie fiind ars în fața asistenței. Se pare ca ursul era venerat în Bucovina mai mult decât în orice altă parte a României. Paradoxal, jocul ursului este practicat mai mult în zonele colinare și de câmpie și mai puțin în cele montane. Cei mai spectaculoși urși de Anul Nou îi întâlnim în Bosanci, Udesti, Chiliseni, Stirbat, Poieni, Boroaia și în zona Câmpulungului, în special la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
în zonele colinare și de câmpie și mai puțin în cele montane. Cei mai spectaculoși urși de Anul Nou îi întâlnim în Bosanci, Udesti, Chiliseni, Stirbat, Poieni, Boroaia și în zona Câmpulungului, în special la Sadova și la Fundu Moldovei. Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în cetele bucovinene. În desfășurarea jocului ritual al ursului, etalare de forță, vitalitate și dibăcie, pot fi percepute și astăzi secvențe care reliefează credințele referitoare la acest animal, simbol
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
puțin în cele montane. Cei mai spectaculoși urși de Anul Nou îi întâlnim în Bosanci, Udesti, Chiliseni, Stirbat, Poieni, Boroaia și în zona Câmpulungului, în special la Sadova și la Fundu Moldovei. Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în cetele bucovinene. În desfășurarea jocului ritual al ursului, etalare de forță, vitalitate și dibăcie, pot fi percepute și astăzi secvențe care reliefează credințele referitoare la acest animal, simbol al regenerării vegetației. Astfel, rostogolirea urșilor în cerc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Anul Nou îi întâlnim în Bosanci, Udesti, Chiliseni, Stirbat, Poieni, Boroaia și în zona Câmpulungului, în special la Sadova și la Fundu Moldovei. Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în cetele bucovinene. În desfășurarea jocului ritual al ursului, etalare de forță, vitalitate și dibăcie, pot fi percepute și astăzi secvențe care reliefează credințele referitoare la acest animal, simbol al regenerării vegetației. Astfel, rostogolirea urșilor în cerc, bătutul și moartea ursului, apoi învierea miraculoasă că și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
animal, capabil să învingă iamă și să vestească primăvară. Urșii, constituiți în cete speciale de căte 10-15 personaje sau incluși în grupurile complexe cu mai multe personaje, joaca la comanda ursarilor, tineri chipeși, îmbrăcați în vesminte colorate, care imprimă ritmul jocului cu ajutorul unor tobe (ciururi). După executarea numerelor din timpul dansului, urșii se mișcă independent, simulând viața lor liberă în mijlocul naturii, se iau la trânta, fac tumbe, simulează chiar atacul asupra persoanelor din asistență. Datorită popularității sale, în ultimii ani au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]