28,495 matches
-
inculpatului (paragraful 59). Totodată, Curtea observă că, potrivit art. I pct. 38 din legea criticată, accesul la informațiile clasificate este dispus de judecătorul de cameră preliminară, în acord cu soluția și considerentele deciziei precitate. De asemenea, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței instanței de la Strasbourg, exigențele Convenției sunt respectate și atunci când acuzatului nu i s-a permis accesul personal la dosarul cauzei, însă acest drept i-a fost acordat avocatului acestuia (Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunțată în Cauza Kamasinski
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
atunci când acuzatului nu i s-a permis accesul personal la dosarul cauzei, însă acest drept i-a fost acordat avocatului acestuia (Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunțată în Cauza Kamasinski împotriva Austriei, paragraful 88). Această ultimă exigență pe care jurisprudența Curții europene o consideră îndeplinită în legătură cu dreptul inculpatului de a fi informat cu privire la actele/documentele/materialele aflate la dosarul cauzei nu poate fi nicidecum interpretată în sensul că avocatul acuzatului se substituie în dreptul acestuia la informare, ci
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
cu prezentul alineat este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puțin, obiectul controlului judiciar. “ De asemenea, Curtea reține că art. I pct. 38 [cu referire la art. 345 alin. (1^2)] din legea criticată este în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia, pentru pregătirea apărării în cadrul unei proceduri penale, inculpatul trebuie să ia cunoștință de toate elementele dosarului. Deși a admis faptul că acest drept nu este absolut, excepțiile trebuie să fie justificate și
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
nu poate reține că, pe parcursul procesului penal, are loc o observare repetată a probelor ce constituie informații clasificate, de natură să reîmprospăteze memoria judecătorului și să îi influențeze convingerile referitoare la vinovăția/nevinovăția inculpatului. Astfel cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, din perspectiva stabilirii vinovăției pentru săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală și, implicit, pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție, procesul penal parcurge mai multe etape, caracterizate prin diferite niveluri de probațiune, de la bănuiala rezonabilă la dovedirea vinovăției dincolo de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
ale art. 1 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1), în condițiile în care prevederile criticate transformă, în mod nepermis, Înalta Curte de Casație și Justiție din instanță, ale cărei decizii pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au rolul de interpretare și aplicare unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, în legiuitor, atunci când deciziile de admitere pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au în vedere aspectul că o faptă determinată nu mai întrunește elementele
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Justiție din instanță, ale cărei decizii pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au rolul de interpretare și aplicare unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, în legiuitor, atunci când deciziile de admitere pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au în vedere aspectul că o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii. ... 151. În raport cu obiecția astfel formulată, Curtea reține că reglementarea criticată asimilează legii
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
prin mijlocirea acestei proceduri, cuprinde și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii. ... 152. Cu privire la noțiunea de „lege“ penală și aplicarea ei retroactivă, jurisprudența Curții Constituționale are în vedere actul de reglementare primară adoptat de Parlament sau de Guvern, după caz, precum și, prin asimilare, efectele deciziei Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. În acest sens, Curtea reține Decizia
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
ianuarie 2014) este una limitată, fiind supusă unui control strict al Curții Constituționale. Însă orice măsură care ține de politica penală trebuie realizată printr-o normă penală de drept substanțial clară, transparentă, neechivocă și asumată expres de Parlament. ... 153. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, actele de reglementare primară și deciziile instanței de control constituțional de constatare a neconstituționalității fac parte din ordinea normativă a statului (Decizia nr. 847 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
ordonanțe simple sau de urgență. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori, pe cale constituțională, în situații extraordinare, și numai sub control parlamentar“. ... 154. În schimb, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului constituțional (a se vedea mutatis mutandis Decizia Curții Constituționale nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
sau nu, întrucât acest caracter este inerent și intrinsec legat de lege. Hotărârea judecătorească consacră o modalitate de interpretare a normei legale, fără a avea aceeași legitimitate și autoritate prin prisma principiului separației și echilibrului puterilor în stat. ... 157. Din jurisprudența citată în paragrafele anterioare ale prezentei decizii se conturează aspectele de principiu ce urmează a fi reținute în continuare. Astfel, Curtea reține că decizia pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii, chiar
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
constatat că faptul că comisiile nu erau în culpă pentru nerespectarea hotărârii în cauză nu era relevant în acest context particular, întrucât autoritățile statului erau obligate să execute în totalitate hotărârile de restituire și orice amânare era considerată nerezonabilă potrivit jurisprudenței Curții (instanța a făcut trimitere, inter alia, la Sabin Popescu împotriva României, nr. 48.102/99, 2 martie 2004). ... 133. La 18 aprilie 2013, pentru motive similare celor menționate (supra, pct. 132), Judecătoria Focșani a considerat că, în conformitate cu dispozițiile în
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
fi considerată rezonabilă, având în vedere, de asemenea, faptul că are legătură cu o etapă administrativă și, prin urmare, preliminară a mecanismului de restituire, a cărui durată totală părea să respecte din ce în ce mai puțin cerințele stabilite în jurisprudența relevantă a Curții. ... 163. Ca urmare a acestor constatări, părțile relevante din prevederile respinse au fost abrogate la 29 mai 2017 (supra, pct. 143). ... ... 2. Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 - terenuri forestiere 164. În Decizia nr. 395
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
din 2013 drept criterii de evaluare, legiuitorul respectase recomandările formulate de Curte în hotărârea-pilot Maria Atanasiu și alții și a încercat să asigure o metodă de calcul predictibilă, simplificată, eficientă și transparentă. Curtea Constituțională a făcut trimitere, de asemenea, la jurisprudența relevantă a Curții, care a admis că este adecvată orice despăgubire situată sub valoarea de piață a imobilului, cu condiția ca aceasta să fie în mod rezonabil legată de valoarea sa reală. În orice caz, legiuitorul a beneficiat de o
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
cererile sale urgente privind adoptarea unor măsuri adecvate și suficiente pentru soluționarea problemelor legate, în esență, de soluționarea restului cererilor de despăgubire, în pofida expirării termenelor-limită relevante, precum și de metoda utilizată pentru evaluarea cuantumului despăgubirilor într-un mod conform jurisprudenței relevante a Curții, observând, de asemenea, incertitudinea juridică creată de intervențiile legislative succesive din anul precedent cu privire la acest aspect fundamental al mecanismului. ... ... ÎN DREPT I. Cu privire la conexarea cererilor 183. Având în vedere obiectul similar al cererilor
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
de neexecutare a hotărârii; cu toate acestea, în special în ceea ce privește neexecutarea hotărârilor de către autoritățile statului, care, în plus, examinează cererile de despăgubire, o astfel de apreciere pare să fie irelevantă, în lumina principiilor generale consacrate în jurisprudența Curții în materie, care consideră că autoritatea publică este obligată să execute cu promptitudine și diligență fără a mai fi necesară vreo acțiune suplimentară din partea creditorului și excluzând astfel relevanța oricărei aprecieri privind buna sau reaua-credință în ceea ce
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
pct. 71-72, 9 decembrie 2008, și, mutatis mutandis, Manushaqe Puto și alții împotriva Albaniei, nr. 604/07 și alte 3 cereri, pct. 81, 31 iulie 2012). ... 228. În plus, Curtea consideră, de asemenea, că această cale nu a creat încă o jurisprudență clară și simplificată, care să poată să demonstreze în mod suficient că este efectivă. Într-adevăr, o interpretare neliniară a art. 906 din Codul de procedură civilă a fost examinată de ÎCCJ (supra, pct. 176), care a considerat că formularea acestuia
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
chestiuni, Curtea consideră, pe baza probelor la dispoziția sa, că există elemente convingătoare care demonstrează în mod suficient că sumele care le-au fost acordate cu titlu de despăgubire nu erau în mod rezonabil legate de valoarea imobilului, în sensul jurisprudenței Curții [a se vedea mutatis mutandis, Vistiņš și Perepjolkins împotriva Letoniei (reparație echitabilă) (MC), nr. 71.243/01, pct. 35-36, CEDO 2014]. ... 244. În lumina acestei constatări referitoare la valoarea despăgubirilor, care trebuie apreciată în raport cu contextul care stă la baza
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
mecanismului general de restituire (supra, pct. 262), Curtea consideră că este esențial ca statul pârât să continue eforturile consecvente și să adopte măsuri suplimentare adecvate, în vederea alinierii legislației și practicii sale la constatările Curții în prezenta cauză și la jurisprudența sa relevantă, pentru a asigura conformitatea deplină cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și art. 46 din Convenție. ... ... VI. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție 274. Art. 41 din Convenție prevede: Dacă Curtea declară că
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
Curtea nu consideră că există vreun motiv pentru a le acorda vreo sumă cu acest titlu (a se vedea tabelul anexat). ... 281. În ceea ce privește cererile formulate de restul reclamanților, având în vedere actele aflate la dispoziția sa și jurisprudența sa, inclusiv cea referitoare la acordurile privind onorariul corespunzător unei obligații de rezultat (a se vedea, de exemplu, Saghatelyan împotriva Armeniei, nr. 7.984/06, pct. 61-62, 20 octombrie 2015), care sunt legale în temeiul dreptului intern, Curtea consideră că este rezonabil
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
Constituție, trebuie să primeze principiul legalității, deci accesul la restabilirea legalității indiferent în ce materie este procesul, iar nu sloganul referitor la degrevarea instanțelor. ... 7. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Astfel, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, este de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce reiese și din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. Reglementările internaționale în materie nu impun accesul la
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
de natura cauzelor, un anumit grad de tipicitate, de un caracter repetitiv al acestora, astfel încât nu este întemeiată susținerea privind încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. ... 17. De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, accesul liber la justiție nu are semnificația accesului la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens pronunțându-se și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
precum și în apel, beneficiind de o cale de atac, care provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză. ... 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art.
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele 3 elemente menționate. ... 19. Având în vedere cele reținute în jurisprudența sa, Curtea constată că, în cauza de față, autoarea excepției de neconstituționalitate nu indică norma constituțională pentru a cărei încălcare textul legal criticat este considerat neconstituțional și nici motivele de neconstituționalitate pe care se întemeiază critica formulată. În realitate, în
DECIZIA nr. 116 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271223]
-
1.465D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 845 din 12 decembrie 2019 și Decizia nr. 579 din 9 iulie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 aprilie 2019, pronunțată în
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]