2,156 matches
-
orientare jurisprudențială, s-a apreciat că dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 au în vedere și persoanele înrolate în armata maghiară, constituite în prizonieri de către armata sovietică după 23 august 1944. ... 34. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul tribunalelor Bihor (Sentința civilă nr. 451/CAF din 17 iunie 2022, pronunțată de Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Harghita, în Dosarul nr. 716/111/2022; definitivă), Mureș (Sentința nr. 448 din 29 iunie 2022
DECIZIA nr. 27 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271404]
-
octombrie 2022 și nr. 48 din 27 ianuarie 2023, pronunțate de Secția civilă a Tribunalului Covasna, definitive). În același sens, a fost exprimat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practica judiciară, al Tribunalului Teleorman. ... 35. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost formulate argumentele redate în cele de mai jos. ... 36. Art. 1 alin. (1) din Decretul-lege nr. 118/1990 vizează persoanele care au suferit diverse măsuri privative sau restrictive ca efect al instaurării regimului comunist în România, începând cu 6
DECIZIA nr. 27 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271404]
-
în etapa anterioară intervenție sale. Astfel, individualizarea pedepselor penale este clasificată în individualizare legală, individualizare judiciară și individualizare administrativă“. ... 23. Față de cadrul sancționator general și principiile aplicabile în materia reglementării regimului juridic al contravențiilor, având în vedere și reperele jurisprudențiale precitate, Curtea constată că aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru nerespectarea normelor privind circulația bicicletelor este necesar a fi subsumată celor două principii, al legalității și al proporționalității, în mod special având în vedere faptul că sancțiunea constituie o ingerință în dreptul
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
Curții Constituționale prin care s-a stabilit o obligație a legiuitorului au caracter general obligatoriu, astfel că nerespectarea acestora conduce la încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție. Decizia Curții Constituționale nr. 283 din 17 mai 2023 produce un reviriment jurisprudențial, întrucât prezintă/dezvoltă considerente radical opuse/contrare considerentelor jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale, astfel cum rezultă din pasajele anterior citate. Acest reviriment, sub aspect formal, se încadrează în parametrii stabiliți de însăși practica instanței constituționale și consacrați în literatura de specialitate. Astfel
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
de esență; el nu este o simplă schimbare, nu este o oarecare adecvare, o oarecare nuanțare; revirimentul este o (...) ruptură în raport cu un precedent, o soluție radicală, opusă sau contră precedentului“^1. Aceiași autori mai precizează că „premisele oricărui reviriment jurisprudențial este existența unei interpretări alternative. “ ^2 Or, în prezenta cauză, decizia produce o interpretare alternativă față de considerentele precedentului judiciar adoptat de Curtea Constituțională. ^1 Ion Deleanu, Sergiu Deleanu, Jurisprudența și revirimentul jurisprudențial, Universul Juridic, București, 2013, p. 147. ^2
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
autori mai precizează că „premisele oricărui reviriment jurisprudențial este existența unei interpretări alternative. “ ^2 Or, în prezenta cauză, decizia produce o interpretare alternativă față de considerentele precedentului judiciar adoptat de Curtea Constituțională. ^1 Ion Deleanu, Sergiu Deleanu, Jurisprudența și revirimentul jurisprudențial, Universul Juridic, București, 2013, p. 147. ^2 Idem. p. 151. Sub aspectul conținutului, revirimentul jurisprudențial vizează soluția. În cauza de față, aparent revirimentul jurisprudențial nu se referă la partea de dispozitiv a deciziilor invocate care adoptă soluția de respingere, ca
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
în prezenta cauză, decizia produce o interpretare alternativă față de considerentele precedentului judiciar adoptat de Curtea Constituțională. ^1 Ion Deleanu, Sergiu Deleanu, Jurisprudența și revirimentul jurisprudențial, Universul Juridic, București, 2013, p. 147. ^2 Idem. p. 151. Sub aspectul conținutului, revirimentul jurisprudențial vizează soluția. În cauza de față, aparent revirimentul jurisprudențial nu se referă la partea de dispozitiv a deciziilor invocate care adoptă soluția de respingere, ca inadmisibilă, a solicitării stabilirii unui prag valoric la infracțiunea de abuz în serviciu, ci la
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
de considerentele precedentului judiciar adoptat de Curtea Constituțională. ^1 Ion Deleanu, Sergiu Deleanu, Jurisprudența și revirimentul jurisprudențial, Universul Juridic, București, 2013, p. 147. ^2 Idem. p. 151. Sub aspectul conținutului, revirimentul jurisprudențial vizează soluția. În cauza de față, aparent revirimentul jurisprudențial nu se referă la partea de dispozitiv a deciziilor invocate care adoptă soluția de respingere, ca inadmisibilă, a solicitării stabilirii unui prag valoric la infracțiunea de abuz în serviciu, ci la considerentele formulate în aceste decizii; totuși, se poate observa
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
norma de incriminare nu mai are nicio lacună normativă. Cu alte cuvinte, acționând asupra unor considerente din deciziile precedente, Curtea, prin prezenta decizie, schimbă însăși soluția la criticile ce privesc pragul valoric/intensitatea vătămării. Prin urmare, apreciem că, în cauză, revirimentul jurisprudențial este unul real, întrucât vizează atât soluția formulată în dispozitivul deciziilor anterioare, cât și considerentele/argumentele formulate în deciziile respective. Constatăm, astfel, că prin conduita sa Parlamentul a anulat însuși scopul legiferării, acela de a armoniza legislația cu deciziile Curții Constituționale
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite, astfel cum sa arătat mai sus. ... 41. Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, Curtea apreciază că în cauza de față este incident art. 16 alin. (1) din Constituție, teza referitoare la interzicerea discriminării, fapt ce are ca urmare aplicarea dispozițiilor art. 55^1 alin. (1)-(4) și alin. (6)-(8) din Legea nr. 254/2013
DECIZIA nr. 293 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256794]
-
de urgență a Guvernului nr. 43/2002, prin legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală, nu poate fi considerată, în sine, un argument de neconstituționalitate și un element de noutate în măsură să conducă la un reviriment jurisprudențial, mai ales că dispozițiile art. 172 alin. (7), (9) și (10) din noul Cod de procedură penală preiau soluția legislativă cuprinsă în art. 11 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, abrogarea acestora din urmă
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 10 mai 2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... 19. În aceste condiții jurisprudențiale, Curtea reține practica constantă a instanțelor de judecată în sensul sesizării instanței de control constituțional cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României și invocării motivelor ce relevă un
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
pe lângă Tribunalul Gorj (în calitate de procuror ierarhic superior celui cere a infirmat soluția procurorului de caz), în mod corect, a respins plângerea petentului ca inadmisibilă, întrucât aceasta trebuia adresată direct instanței. ... 2.2. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a considerat că nu poate fi sesizat judecătorul de cameră preliminară anterior formulării unei plângeri la procurorul ierarhic superior celui care a infirmat soluția procurorului de caz și a dispus o nouă soluție de clasare. În sprijinul acestei opinii
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
că nu există chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asupra recursului în interesul legii. ... 8. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, amintind orientările jurisprudențiale identificate în ce privește problema de drept supusă dezlegării, arată că procurorul general apreciază că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii, având o susținere normativă, logică, sistematică și o raportare globală la dispozițiile art. 454 din Codul
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asupra recursului în interesul legii. ... 8. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, amintind orientările jurisprudențiale identificate în ce privește problema de drept supusă dezlegării, arată că procurorul general apreciază că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii, având o susținere normativă, logică, sistematică și o raportare globală la dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă, ca normă de excepție de la regula instituită de dispozițiile art. 453 din Codul de
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
are și rolul de a facilita executarea ex ante conformă a obligațiilor debitorului, prevenind declanșarea unor procese inutile. Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii judiciare, în sensul primei orientări jurisprudențiale. ... 9. Doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra admisibilității recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
judecată rămân în sarcina creditorului. ... ... III. Examenul practicii judiciare 13. Din verificarea practicii instanțelor judecătorești, Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați a identificat existența a două orientări în această problemă de drept. ... 14. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială, unele instanțe au apreciat că în litigiile în care obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă o contestație formulată împotriva unui act pentru care legea prevede că singura modalitate de anulare este o contestație introdusă la instanța judecătorească competentă
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
și la întâlnirea președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel de la Timișoara, din 22-23 aprilie 2021, soluția unanimă fiind în sensul primei opinii. ... 27. În ilustrarea acestei orientări jurisprudențiale s-a depus un număr de 33 de hotărâri judecătorești relevante. ... 28. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a reținut că dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile inclusiv în categoriile de litigii mai sus
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
de apel de la Timișoara, din 22-23 aprilie 2021, soluția unanimă fiind în sensul primei opinii. ... 27. În ilustrarea acestei orientări jurisprudențiale s-a depus un număr de 33 de hotărâri judecătorești relevante. ... 28. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a reținut că dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile inclusiv în categoriile de litigii mai sus amintite. ... 29. În motivarea acestei opinii se arată că textul prevede o cauză de exonerare a pârâtului de la
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
într-un termen rezonabil, înainte de primul termen de judecată, fără să fi fost pus în întârziere anterior intentării procesului. ... 31. Autorul sesizării a depus un număr de 16 hotărâri judecătorești relevante pronunțate de instanțele naționale, în sensul acestei orientări jurisprudențiale. ... ... IV. Opinia titularului sesizării - Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați 32. Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați nu și-a exprimat opinia cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării cu recurs în interesul
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
încât nu se poate considera că problema de drept supusă examinării este susceptibilă de a fi soluționată diferit de instanțele judecătorești (... ) “. ... 42. Prin urmare, numai în cazul unei norme de drept neclare, susceptibile de interpretări diferite, care a generat soluții jurisprudențiale diferite, reflectate într-un număr consistent de hotărâri potrivnice, se justifică intervenția instanței supreme prin intermediul recursului în interesul legii. Doar o problemă de drept reală, de interes, soluționată diferit la nivelul instanțelor judecătorești, poate determina necesitatea unei dezlegări din
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
qua non funcția de membru în colegiul de conducere. Or, o persoană nu poate fi președinte sau vicepreședinte nici măcar o zi dacă i-a încetat calitatea de membru al colegiului de conducere. ... 23. Cu alte cuvinte, față de situația jurisprudențială anterior indicată, se poate constata că funcțiile de președinte și vicepreședinte al Camerei Naționale au natură legală și legătură directă cu organismul colegial (colegiul de conducere), fără a se identifica însă cu acesta. ... 24. În cazul mandatelor de natură legală
DECIZIA nr. 508 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261419]
-
a fost formulată sesizarea sau cele ale Legii nr. 85/2014. ... 71. În dezlegarea chestiunii de drept un reper solid îl reprezintă, așa cum s-a arătat mai sus, jurisprudența Curții Constituționale citată. Din această perspectivă, în condițiile existenței unei dezlegări jurisprudențiale obligatorii ce poate fi aplicată prin analogie, se poate afirma că problema de drept nu prezintă o noutate care să ridice judecătorului probleme de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, dificultatea în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale fiind mult atenuată
DECIZIA nr. 56 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261291]
-
în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și de pronunțare a unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în problema de drept vizată. ... 9. Expunând orientările jurisprudențiale identificate, arată că, în opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, este în litera și în spiritul legii cea de-a doua orientare a practicii judiciare, în sensul că dispozițiile art. 6 alin.
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
înlocui norme legislative dacă ar reține că anumite prevederi legale ar fi discriminatorii. ... 14. De aceea, instanțele de judecată nu ar putea extinde aplicarea prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 94/2000 în sensul acordării, pe cale jurisprudențială, a dreptului la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilele înstrăinate anterior datei de 22 decembrie 1989. ... 15. În susținerea punctului de vedere exprimat în cele de mai sus, reprezentantul Ministerului Public invocă deopotrivă jurisprudența instanței supreme de unificare a practicii
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]