KorAP: Find »[drukola/base=jurnalistic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...124 >

3,080 matches

Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651

redacțională. Identificat la numărul 2, acesta este, în cazul Jurnalului Național, "Ziar vertical", însă fiecare publicație optează pentru o anume individualizare. Astfel, pentru cotidianul Adevărul "Faptele așa cum sunt", pentru Evenimentul Zilei "Știrile la cald". Misiunea cuprinde elemente fundamentale ale discursului jurnalistic și, eventual, centrarea pe o anume parte a esenței acestuia: "opinia" pentru Jurnalul Național și Gândul sau "faptele" pentru Adevărul și Evenimentul Zilei. Misiunea ziarului apare printr-un slogan scurt și sonor sau printr-un joc percutant de cuvinte, ca

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
la numărul 3 și anumite date de identificare ale acestuia, care constau în ziua săptămânii și data, numărul ediției, numărul de pagini, eventual adresa sau site-ul web al publicației. Elementul cu numărul 4, prețul, relevă una dintre caracteristicile discursului jurnalistic: faptul că acest discurs se vinde, că receptarea este condiționată de achiziție. Evidențierea prețului poate să se facă și utilizând tehnici psihologice de fixare a acestuia, imediat sub un prag psihologic: în loc de 1 leu, se fixează un preț de 0

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
importanță, pe pagini diferite și pe rubrici diferite. Paginarea se dezvoltă începând din anii 1923-1924, când conținutul paginilor se specializează. Punerea conținutului în rubrici reprezintă o apropiere de realitate. Astfel, în exemplul nostru, identificăm multiple elemente care marchează forma discursului jurnalistic. Indicativul 6 se constituie în titlul principal al ediției, care are, după numele ziarului, cea mai mare suprafață, font și mărime. Titlului principal al ediției îi sunt atașate de obicei, imaginea cea mai mare indicativ 8 , care mai poartă și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Averea jupânului de Satu-Mare, ascunsă în Ungaria, care detaliază la care anume "baron" se referă acesta. Sistemului de titluri astfel descris i se mai adaugă subtitluri, care fragmentează conținutul articolului și textul în ansamblu. Imaginea este deosebit de importantă în cadrul discursului jurnalistic, întrucât este mai percutantă și atrage atenția mult mai ușor decât textul propriu-zis. În plus, aceasta dă impresia de maximă autenticitate atunci când apare ca fotografie. În afară de poze, ca și conținut imagistic mai pot fi și caricaturile, colajele, diverse simboluri desenate

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Apelul la "Românii din lumea largă!", evaluarea categorică a unei situații prin care "Puterea închide OTV!" ca "Abuz incalificabil în România!", sunt forme tipice de exprimare a discursului politic. Se utilizează, astfel, resursele de atractivitate ale sloganului, dublate de mărcile jurnalistice ale senzaționalului, pentru o situație în care postul OTV a fost închis deoarece s-au proferat, prin intermediul acestuia, idei extremiste și xenofobe. De altfel, dacă urmărim și în prezent metodele de atragere de spectatori pe OTV, vom remarca aceleași tehnici

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
teme esențiale. Textul este structurat de obicei pe coloane, însă multe dintre elementele grafice enunțate mai sus depășesc lățimea unei coloane, putând cuprinde, în funcție de importanță, două sau chiar toate coloanele unei pagini. Alte elemente care marchează organizarea atractivă a discursului jurnalistic sunt culoarea și numărul paginii. Astfel, în cadrul unui ziar, paginile de o mare importanță sunt cele care pot atrage atenția cumpărătorului, în special prima și ultima, întrucât acestea pot fi expuse. În aceste condiții, aceste pagini sunt de obicei viu

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
aceste condiții, aceste pagini sunt de obicei viu colorate și conțin imagini. În interior, se utilizează în principal registrul alb-negru. În plus, paginile de interior au o tematică prestabilită, delimitând domeniile principale ale societății: economic, social, politic. Mijloace retorice Textul jurnalistic nu este unul unidimensional, cu sensuri univoce, după formatul discursului științific. De cele mai multe ori, înțelesul textului jurnalistic se mută pe domeniul subiectivului, fiind influențat atât de cel care interpretează, cât și de figurile de stil, modalitatea de prezentare (tonul vocii

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
principal registrul alb-negru. În plus, paginile de interior au o tematică prestabilită, delimitând domeniile principale ale societății: economic, social, politic. Mijloace retorice Textul jurnalistic nu este unul unidimensional, cu sensuri univoce, după formatul discursului științific. De cele mai multe ori, înțelesul textului jurnalistic se mută pe domeniul subiectivului, fiind influențat atât de cel care interpretează, cât și de figurile de stil, modalitatea de prezentare (tonul vocii, alegerea cuvintelor). La nivelul mijloacelor retorice, textul este regizat ca un spectacol. Intră în scenă tot arsenalul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
este o evoluție a strategiilor discursive care constă în amplificarea sentimentelor destinatarului 72. Cuvintele sunt folosite în modalitatea cea mai puternică, ele nu acceptă nuanțare. Spre exemplu, cuvintele criză, război, baie de sânge, scandal sunt folosite foarte des în textul jurnalistic, atât în sensul propriu, cât și la figurat. Alături de folosirea unor cuvinte și afirmații forte, dramatizarea mai presupune și o anume construcție discursivă în care finalul să fie spectaculos: sau se ordonează crescând argumentele, cu un final fulminant, sau se

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
element din ceva pentru a simboliza întregul"73. Imaginea unei case țărănești este prototipul ruralului, deși realitatea satului este mult mai largă, multe dintre acestea aducând mai mult cu unele cartiere rezidențiale. Pe alt plan, se poate spune că discursul jurnalistic este în ansamblu o metonimie, întrucât se prezintă ca o oglindă a întregii realității, deși nu este, evident, decât reflectarea unei părți a acesteia. Prin metaforă se înțelege figura de stil care "constă în a exprima sensul unui lucru printr-

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
de acordare de laptopuri cu alte activități incriminate ale PSD: "Tăriceanu preface micii și berea în plastic verzuliu și-l bagă pe gâtul copiilor". Exemplul analizat ne arată cum pot fi folosire mijloacele retorice clasice în construcția discursivă de tip jurnalistic. Dublat de o utilizare adecvată a mijloacelor specifice, discursul jurnalistic poate deveni unul extrem de seducător. În concluzie, analiza impactului strategiilor de credibilizare și de seducție ne-a condus la evidențierea caracteristicilor acestui tip de discurs pe dimensiunea text. Pentru a

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Tăriceanu preface micii și berea în plastic verzuliu și-l bagă pe gâtul copiilor". Exemplul analizat ne arată cum pot fi folosire mijloacele retorice clasice în construcția discursivă de tip jurnalistic. Dublat de o utilizare adecvată a mijloacelor specifice, discursul jurnalistic poate deveni unul extrem de seducător. În concluzie, analiza impactului strategiilor de credibilizare și de seducție ne-a condus la evidențierea caracteristicilor acestui tip de discurs pe dimensiunea text. Pentru a-și păstra specificitatea, acesta trebuie să fie unul obiectiv și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
cazul opiniilor, la asigurarea caracteristicilor argumentabilității și acceptabilității. Raționalitatea exprimă necesitatea utilizării unor raționamente valide, în timp ce interesul publicului se referă la prezentarea spațiului public, prin raportare la condițiile actualității și proximității temei. În sfârșit, prin așezarea atractivă am înțeles mijloacele jurnalistice specifice și tehnicile retorice utilizate în organizarea textului. Discursul jurnalistic nu se poate defini complet doar prin caracteristici ale textului, ci este nevoie și de o examinare a contextului specific, pe linia condițiilor de producere și a universului în care

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
necesitatea utilizării unor raționamente valide, în timp ce interesul publicului se referă la prezentarea spațiului public, prin raportare la condițiile actualității și proximității temei. În sfârșit, prin așezarea atractivă am înțeles mijloacele jurnalistice specifice și tehnicile retorice utilizate în organizarea textului. Discursul jurnalistic nu se poate defini complet doar prin caracteristici ale textului, ci este nevoie și de o examinare a contextului specific, pe linia condițiilor de producere și a universului în care acesta apare. II.3. Condițiile de producere a discursului jurnalistic

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
jurnalistic nu se poate defini complet doar prin caracteristici ale textului, ci este nevoie și de o examinare a contextului specific, pe linia condițiilor de producere și a universului în care acesta apare. II.3. Condițiile de producere a discursului jurnalistic Spațiul social în care se exprimă discursul jurnalistic devine context inseparabil de discurs, pentru că locul de manifestare, caracteristicile suportului și identitatea actorilor implicați îi asigură identitatea. În plus, un material jurnalistic este produs pentru un loc și pentru un anumit

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
caracteristici ale textului, ci este nevoie și de o examinare a contextului specific, pe linia condițiilor de producere și a universului în care acesta apare. II.3. Condițiile de producere a discursului jurnalistic Spațiul social în care se exprimă discursul jurnalistic devine context inseparabil de discurs, pentru că locul de manifestare, caracteristicile suportului și identitatea actorilor implicați îi asigură identitatea. În plus, un material jurnalistic este produs pentru un loc și pentru un anumit timp. Timpul și spațiul în care va fi

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
acesta apare. II.3. Condițiile de producere a discursului jurnalistic Spațiul social în care se exprimă discursul jurnalistic devine context inseparabil de discurs, pentru că locul de manifestare, caracteristicile suportului și identitatea actorilor implicați îi asigură identitatea. În plus, un material jurnalistic este produs pentru un loc și pentru un anumit timp. Timpul și spațiul în care va fi citit textul influențează decisiv forma și conținutul discursului. Cetățenii americani vor rămâne indiferenți cu privire la schimbările de orar dintr-o instituție românească, în timp ce românii

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
În plus, publicul dintr-o anumită perioadă poate să fie interesat de anumite probleme care să lase indiferent publicul din altă perioadă, interesul fiind rezultatul unui cumul de factori contextuali. Analiza condițiilor de producere și a impactului acestora asupra discursului jurnalistic se va realiza pe două dimensiuni: analiza cerințelor de ordin comunicațional și analiza cerințelor de ordin statutar. II.3.1. Cerințe de ordin comunicațional Cerințele de ordin comunicațional grupează scena de producere, adică instituția media specifică, și suportul material. II

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
dimensiuni: analiza cerințelor de ordin comunicațional și analiza cerințelor de ordin statutar. II.3.1. Cerințe de ordin comunicațional Cerințele de ordin comunicațional grupează scena de producere, adică instituția media specifică, și suportul material. II.3.1.1. Scena discursului jurnalistic Locul legitim de creare a discursului jurnalistic este o instituție media. Instituția media este un sistem social în care actorii implicați interacționează în vederea producerii unui ziar, a emisiunilor de radio sau de televiziune. Informația și opiniile sunt adunate din tot

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
analiza cerințelor de ordin statutar. II.3.1. Cerințe de ordin comunicațional Cerințele de ordin comunicațional grupează scena de producere, adică instituția media specifică, și suportul material. II.3.1.1. Scena discursului jurnalistic Locul legitim de creare a discursului jurnalistic este o instituție media. Instituția media este un sistem social în care actorii implicați interacționează în vederea producerii unui ziar, a emisiunilor de radio sau de televiziune. Informația și opiniile sunt adunate din tot spectrul social, însă discursul jurnalistic trebuie să

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
a discursului jurnalistic este o instituție media. Instituția media este un sistem social în care actorii implicați interacționează în vederea producerii unui ziar, a emisiunilor de radio sau de televiziune. Informația și opiniile sunt adunate din tot spectrul social, însă discursul jurnalistic trebuie să fie creat într-o instituție media. Alternativele posibile trimit la fenomene sociale negative: crearea discursului într-o instituție politică transformă discursul jurnalistic în discurs propagandistic, iar crearea discursului într-o instituție comercială preface discursul jurnalistic în discurs publicitar

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
de radio sau de televiziune. Informația și opiniile sunt adunate din tot spectrul social, însă discursul jurnalistic trebuie să fie creat într-o instituție media. Alternativele posibile trimit la fenomene sociale negative: crearea discursului într-o instituție politică transformă discursul jurnalistic în discurs propagandistic, iar crearea discursului într-o instituție comercială preface discursul jurnalistic în discurs publicitar mascat. Situarea creării discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media nu conduce automat la îndeplinirea tuturor factorilor determinanți ai unui limbaj obiectiv, dar este

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
social, însă discursul jurnalistic trebuie să fie creat într-o instituție media. Alternativele posibile trimit la fenomene sociale negative: crearea discursului într-o instituție politică transformă discursul jurnalistic în discurs propagandistic, iar crearea discursului într-o instituție comercială preface discursul jurnalistic în discurs publicitar mascat. Situarea creării discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media nu conduce automat la îndeplinirea tuturor factorilor determinanți ai unui limbaj obiectiv, dar este una din condițiile necesare pentru ca specificitatea discursului jurnalistic să se păstreze. O instituție

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
într-o instituție media. Alternativele posibile trimit la fenomene sociale negative: crearea discursului într-o instituție politică transformă discursul jurnalistic în discurs propagandistic, iar crearea discursului într-o instituție comercială preface discursul jurnalistic în discurs publicitar mascat. Situarea creării discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media nu conduce automat la îndeplinirea tuturor factorilor determinanți ai unui limbaj obiectiv, dar este una din condițiile necesare pentru ca specificitatea discursului jurnalistic să se păstreze. O instituție media este, pe piață, o organizație ca oricare

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
o instituție comercială preface discursul jurnalistic în discurs publicitar mascat. Situarea creării discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media nu conduce automat la îndeplinirea tuturor factorilor determinanți ai unui limbaj obiectiv, dar este una din condițiile necesare pentru ca specificitatea discursului jurnalistic să se păstreze. O instituție media este, pe piață, o organizație ca oricare alta, în sensul că își propune să echilibreze veniturile și cheltuielile astfel încât să obțină un profit 75. Pentru apariția unei astfel de "afaceri", este necesar un buget

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]