3,980 matches
-
și începu să scotocească printre gunoaiele împrăștiate pe jos. Alex, înnebunită, alergă la următoarea pubelă, smuci capacul și începu să bombardeze vulpea cu gunoaiele dinăuntru. În același timp strigă, cu glas tare de astă-dată: „Oh, încetează, încetează, pleacă!“. Vulpea, cu labele-i negre îngropate între resturi și lături, o privi fix, apoi scoase un sunet. Nu un lătrat, ci un strigăt adânc, răscolitor. Când Alex se năpusti spre ea, vulpea o zbughi pe lângă picioarele ei (blana îi mătură rochia) și țâșni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bietul om e dărâmat“. Brian, care se apropiase de noi, a adăugat: „Foarte bine că e dărâmat. Era mult prea primejdios când se afla în funcțiune“. Iar Gabriel: „Într-un fel e trist. Ambii noștri monștri sunt cu botul pe labe“. A spus-o pe un ton sobru, dar cu oarecare firească satisfacție. Oricum, ca să nu vă par răutăcios, dați-mi voie să subliniez că Gabriel e foarte bună și plină de atenție față de Alex și că, în general, pare mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
erau atrași de casa necunoscută în care intraseră, plină de bibelouri și de goblenuri. Dar în timp ce admira bibelourile și goblenurile uitând cu totul de brânzoaică, pisica s-a apropiat tiptil și, c-un gest plin de răutate, a ridicat fulgerător laba cu ghearele scoase apoi, haț, i-a smuls brânzoaica din mână. Nestor s-a pornit să urle plin de obidă, dar doamna mai în vârstă, prietena mamei și stăpâna casei, mai întâi a râs cu poftă, apoi a zâmbit îngăduitor
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
capul liniei moarte. Chiar așa! mai niciodată... De la tampon puteai să cobori într-o fuguță rapidă de vreo douăzeci de metri până în poarta terenului de fotbal Ileana. Dar Rareș rămânea de cele mai multe ori sus pe terasament. Se cățăra în patru labe pe una din traversele așezate oblic, în chip de proptele, îndărătul tampoanelor. Cămașa îi ieșea din pantaloni când se răsucea să se așeze ghemuit pe tampon. Peste gard, printre plopi, puteai să vezi cam jumătate de teren. Livada lui Mihalcea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
hochei pe gheață, oină, polo pe apă, volei), 8.jocul se depărtează de corpul gol/gimnast spre un trup nou, prelungit și ajutat de 9.elemente exterioare: unelte, instrumente, obiecte (suliță, haltere, arc, disc, pușcă), 10.vestimentație (mănuși de înot, labe de înot, costum de înot profesionist), 11.vestimentație de diferențiere între sportivi (culori, numere, insigne, măști). Trupul sportivului este studiat din antichitate de anatomie sub raport natural, corpul sportivului depășește limitele naturale ale suportului anatomic. Toate aceste planuri anatomice sunt
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pe larg, nevoia de MASCĂ, nevoie a sportivului manifestă DE A DESEMNA GRANIȚA SIMBOLICĂ A CORPULUI SĂU FAȚĂ DE ALTE TRUPURI, fie DREPT altă ființă, fie: -fie marcă a prelungirii ființei umane prin instrumente: sabia, pușca, arcul, sulița, discul, patinele, schiurile, labele de înot, mașina, bicicleta, carul, caii, mănușa, coarda elastică, avionul, parașuta, deltaplanul, planorul, caiac-canoe, yaht; -fie marcă a evidențierii efortului ființei umane: inele, cal cu mânere, saltea, bară fixă, paralele, ladă suedeză, trambulină; -fie marcă a ființei speciale: TRUPUL BINE
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în groapa săpată de cei doi soldați. Ce faci, domn’ sărjănt? Soileală de voie. Nu? Cred și eu! Boii ară și caii mănâncă sau, mai pe șleau spus, leatul sapă și eu stau la adăpost, așteptând să-mi pice în labă Toaibă cu ai lui. Ce gândeai? Să vezi ce îi iau la secerat cu automatul... Numai că - treabă anapoda - socoteala de acasă nu s-o potrivit cu cea din târg nici cât îi negru sub 24 unghie. Ia hai sus, domn
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nou salt, când a simțit o lovitură în pulpa piciorului stâng. „Ce-i asta?” - s-a întrebat, ducând mâna la locul lovit. Și-a retras-o îndată însă, odată cu întrebarea: „De ce este ud pantalonul?” A încercat un nou salt, dar laba piciorului nu l a mai ascultat. În timp ce se întreba ce s-a întâmplat, s-a trezit cu Trestie lângă el. Ce-i cu tine, Toadere? De ce nu te miști? Ceilalți sunt deja la marginea drumeagului din gura gârlei. În larma
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în mine / când era să mor pe deal, înnebunit de vânt, / curgându-mi din brațe vin. / am fost apucat de minte, zgâriat pe stern / când cu grele picioare coboram dealul vertical / împleticindu-mă de bătrânețe ca un somnoros / iar din labele picioarelor mele zdrelite / curgeau dâre de vin (...). De aceea, câmpul semantic al sacrului este diseminat în toate poemele, prin trimiterile directe sau indirecte la fecioara bibliotecilor; la sfinți, la steaua-călăuză a magilor, la miel, la Paști, la liturghie în sfântă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de camionul care se îndepărta încet, poate pentru ca însoțitorul șoferului să aibă timp să savureze spectacolul. M-am scuturat de țărână, mi-am îndreptat cum am putut cadrul bicicletei care se îndoise astfel încît roțile se adunaseră, se ghemuiseră ca labele unui animal crispat, m-am suit pe bicicleta care acum arăta jalnic și caraghios, mai înaltă și cu cocoașă parcă, și am plecat. Lumea se uita la mine curioasă și probabil aveam un aer de Don Quijote pe o mârțoagă sui
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
spune că, tare demult, în preistorie, aflându-se la vânătoare, un om a fost atacat chiar de fiara pe care voia să o răpună. Era o namilă mare și fioroasă, pe care povestitorul anonim a numit-o urs. Prins în labele puternicului animal, bietul om nu mai știa ce să facă pentru a se desprinde și a împunge fuga. Nu a reușit, însă, decât să bage brațul stâng în gura fiarei, iar cu cel drept să care la pumni în capul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
priviți ca necurat orice dobitoc cu unghia despicată, dar care n-are copita despărțită și nu rumegă; oricine se va atinge de el va fi necurat. 27. Să priviți ca necurate toate acele dobitoace cu patru picioare, care umblă pe labele lor: oricine se va atinge de trupurile lor moarte, va fi necurat pînă seara; 28. și oricine le va purta trupurile moarte, își va spăla hainele și va fi necurat pînă seara. Să le priviți ca necurate. 29. Iată, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
înfrățită. A privit cu luare-aminte jocul pisicii și nu i-a trebuit prea mult ca să înțeleagă că aceasta nu făcea ce făcea doar așa, ca să se afle în treabă. Mai era ceva. Un ghemotoc care se străduia să scape de labele pisicii și să-și afle adăpost printre firavele fire de gazon. Știe tot omul că pisica, chiar și atunci când se joacă, mai folosește și ghearele. Iar ghearele ei nu produc senzații prea plăcute când încearcă rezistența pielii. îndată Adina a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
Cum rezultatul nu era deloc încurajator, a căzut pe gânduri. Mai precis spus, într-o stare de tristețe moale și tăcută, ca și cum o grea suferință ar fi pus stăpânire pe el. Mai să nu-l recunoști. Stătea cu botul pe labe pe unde apuca și privea în gol. întocmai ca un om aflat într-o mare cumpănă. - Garçon! îl strigam. Garçon nu mai răspundea pe loc, așa cum făcea de fiecare dată. Adică să se ridice, să vină în fața mea și să
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
dovedea ceva mai viguros și mai dornic de supraviețuire. Stătea cățelul lângă el și nu-l slăbea o clipă din priviri. Dacă Manuche se apropia cumva, voind poate să cerceteze mai îndeaproape starea micului ghemotoc roșu, cățelul punea imediat o labă între cei doi, asemenea unei bariere la trecerea peste graniță: „Până aici!” Iar Manuche pricepea repede că nu era cazul să se supere sau să facă mofturi. Dispărea cu demnitate și discreție, numai ea știa încotro și în ce scop
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
din jur, mi s-a părut că aud un fel de...geamăt și freamăt de lăstari și frunze...” Doar n-o fi - doamne ferește - vreun...” N-am apucat să-mi duc gândul la capăt, că în fața mea - ridicat în două labe și molfăind de zor - ședea o namilă cât malul! Era un urs! Un urs adevărat, care îndată ce m-a văzut și-a înfipt ochii în mine și nu mă mai slăbea...S-a oprit din molfăit. „Acum se repede la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
prin ușă și răgușită șopti: - Să poftești din față că a venit intendentul. Mini fu de părere ca Lina să cheme pe intendent, ca să nu se mai ostenească, dar Lina se și sculase. Baba rămăsese după ușă. j se vedea laba zbârcită și neagră a mâinii și vârful broboadei. Ai fi zis că stă acolo gata să lovească pe Lina cu ceva în cap . Cu ce s-o lovească? ... în ce fel era Lina vinovată față de babă? . . . Impresii! sau unele idei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ultima,în fața distracției străzii, rămasă, pentru moment, impietrită, cu gura strâmbă,într-un început de convulsie, uimită,în același timp, de prăvălirea pe spate, a colosului de sub care, strivit ca o broască, Cercel Dumistrăcel dădea din deget, ca dintr-o labă de țânțar, a adio, spre mulțimea de care se despărțea, ca un fulg de nea, adâncindu-seîntr-un ocean fără fund și fără margini. FOTOLIUL DE VECI Da, gândi Mațoschi,în timp ce cobora, mândru, de la tribuna, de la al cărei microfon rostise primul său
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
împotriva germanilor. Și marea distrugere de vieți omenești a continuat. A continuat, până când, cunoaște lumea întreagă, că, cea de a doua mare conflagrație mondială, a luat, cu ajutorul celui de sus, și cu sacrificiul a 7o.ooo.ooo oameni, sfârșit. IA LABA! Domnul prefect Grigoruță Gugleș împlinea cincizeci de ani. Vârstă rotundă, la jumătate de veac, o viață din care-și amintea, mai cu plăcere, de anumite segmente. Căminul și grădinița nu și le luase niciodată în seamă. Peste primii ani de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Asta-i viața. O suportăm. Un pic de răbdare, și, gata, dăm drumul petrecerii. Se auzi apropierea lui, de dincolo de ușă. Când o deschise, pisica țâșni înlăuntru. Papagalul o observă. Și, obișnuit s-o întâmpine în felul acesta, strigă: ia laba! Ia laba! Clipă,în care, bucata de carne, pe care o cucoană, care-și pierduse răbdarea, și și-o dusese între buze, îi scapă, dintre degete și din gură, aceasta căzând cu zgomot, peste tacâmuri, pe care le burzului, mesenii
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
viața. O suportăm. Un pic de răbdare, și, gata, dăm drumul petrecerii. Se auzi apropierea lui, de dincolo de ușă. Când o deschise, pisica țâșni înlăuntru. Papagalul o observă. Și, obișnuit s-o întâmpine în felul acesta, strigă: ia laba! Ia laba! Clipă,în care, bucata de carne, pe care o cucoană, care-și pierduse răbdarea, și și-o dusese între buze, îi scapă, dintre degete și din gură, aceasta căzând cu zgomot, peste tacâmuri, pe care le burzului, mesenii întorcând capul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
69 Rar, dar bine! 72 Mirese la schimb 74 Nebunii 76 Copilul zăpezii 77 Cheltuieli - zero! 80 Premiul de originalitate 83 Noua față a Pământului 86 Stația Ocnă 88 Duminica neagră 91 Omul epocii 93 Front contra front 96 Ia laba! 98 Război în timp de pace 101 Râma 104 Canibal 106 Taxa de neputirință 108 Ringul de ocazie 110 La sfat cu sfinții 113 Nagâțele 115 Schiorul de la Rusca 118 Dincolo de pânzele albe - Întunericul 120 Sindromul Delia - din însemnările cronicarului
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
esențe tari, adesea grăitor de chintesențe filosofice: „Bătrânul Anticar se lingea pe degete, un gest necontrolat, amușind parfumurile greoaie, sacre, zăcând în flacoanele subțiri ca o pasăre-n zbor sub linia orizontului, parcă alunecând pe sub osia lumii și apucând brusc laba de urs bine fiartă și buzele de crap încă molfăind ațos a supărare, înotând în sosuri grase și în nămoluri tăcute, și iar se dedulcea cu subsuori de rinocer aduse tot de pirații înrăiți în patimi slinoase, procurate și vândute
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
Cu smocuri de rogoz, se ivi deodată Balta Popii. O coloare delicată, verzuie, vestea că primăvara a poposit ș-aici. Cu clonțul sub aripi, un cocostârc se oglindea într-un picior de mărgean. Jurîmprejur sălcii tușinate păreau că stau pe labe, cu ochiuri noduroase ca niște caracatițe. Mă așteptam să aud sâsâituri sau să le văd că-și moaie gâtlejurile pe pământ. Făcea aceste farse cineva ? Amurgul poate. Și mai ales primăvara ai cărei gândaci foșgăiau în vinele mele cu mii
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
holbat subsuoară și trase un râgâit. Apropiind traista cu piciorul, porni apoi agale pe sub gard. Oprită în dreptul unei porți, o ceată de oameni umpluse drumul. Rămași unii pe sub uluce, alții erau intrați într-o ogradă. Cocoțat pe o pereche de labe de gâscă, în fruntea lor pășea un omuleț în cizme grele, cu bombeuri lustruite. Purta plin de importanță o scurtă din piele cu șapcă de mușama care părea să-i turtească fața. Când îl zări pe Neculai, îi făcu un
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]