28,868 matches
-
vrut să mă cunoască mai puțin. Cu ea semăn probabil la curajul de a spune ce cred, nu în cel mai diplomat mod. Fluturi? Am avut în stomac și încă mai am când mă uit câteodată în ochii lui Silviu. Lac - mi-e frică să merg pe marginea apelor fără mal. Din poze, de la distanță și din povestiri, da, admir. Asta e, nimeni nu e perfect. Am și eu o fobie de lacuri. Scriam mult într-un caiet. Scriam încontinuu. De-
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470438850.html [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
când mă uit câteodată în ochii lui Silviu. Lac - mi-e frică să merg pe marginea apelor fără mal. Din poze, de la distanță și din povestiri, da, admir. Asta e, nimeni nu e perfect. Am și eu o fobie de lacuri. Scriam mult într-un caiet. Scriam încontinuu. De-a lungul anilor, am strâns câteva poezii. Nu știu câte. Zeci, poate puțin peste sută. Un puseu de creație am avut în perioada liceului, când m-am simțit datoare față de noul curent să scriu
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470438850.html [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
cuvintele și temerile create îl acopereau. Orbit ai fost. Ochii-ai deschis și L-ai recunoscut. L-ai regăsit, fiind, dintotdeauna, întâi în tine, apoi în mine, în cântec de privighetoare, în fluturi, în floare, în munți măreți și-n lacurile ascunse-n inima lor, în lava pământului, în ploi, în neguri, în adâncuri, în firul de iarbă, în susur de apă, în frunze, în pietre, în miresme, în umbre, în lumini, în soare și în stele, în necuprins. Privești și
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464163073.html [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
dată ce mulți bani a câștigat la ultima nuntă. Mă privește cu dragoste neasemuită, de viitoare soacră de etnie. E hotărâtă să mă hrănească cu varza cu carne până când mă voi îndrăgosti de fiul ei, muzicantul cu pantofi negri de lac și pantaloni albi pe alocuri pătați, dar călcați la dungă. Ce-ar fi să-i cer muzicantului un împrumut până ce trec sărbătorile, mi-a trecut așa, deodată prin gând. Mă scutur ca de o nălucă, Doamne, până aici am ajuns
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1416086054.html [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
adevărată sărbătoare dedicată uneia din minunile naturii cu care Dumnezeu i-a dăruit pe podgoreni, liliacul sălbatic. Numărul participanților la sărbătoare a devenit din ce în ce mai mare și datorită atracțiilor turistice pe care le oferă zona: formațiuni carstice inedite: Podul lui Dumnezeu, lacurile Zătonul Mare și Zătonul Mic, Peștera Ponoarele, Peștera Bulba, laleaua neagră și aerul proaspăt și relaxant al pădurii, frumusețea și parfumul florilor de liliac. În acest an, sărbătoarea a început vineri seara, la ora 21, când vizitatorilor li s-a
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1399648299.html [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
ultima lui zi de viață. Pe data de 18 mai, bucuros să încheie un an școlar, Andrei a vrut să sărbătorească evenimentul alături de fratele său și încă un prieten, au luat o barcă cu vâsle și au plecat la un lac din împrejurimi. Ce ar fi trebuit să fie o bucurie nevinovată s-a transformat într-o tragedie, barca a început să ia apă, copiii au intrat în panică și micuțul Andrei, dorind să-și salveze prietenii și încrezător că va
SOMN LIN ÎNTRE STELE, ANDREI… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/mara_circiu_1495903054.html [Corola-blog/BlogPost/368869_a_370198]
-
cel Verde. Fără acest ajutor cu binecuvântare de Sus, românul s-ar fi pierdut în taigaua vrăjmașilor sau în hoarda trădătorilor. Toată Moșia geografică, cu întregul relief, cu bogățiile lui variate la suprafață și-n sânul pământului, cu râuri, cu lacuri, cu munți, cu podișuri, cu câmpii, cu aer, cu soare, cu floră și faună, cu oameni, cu surâsuri de cer și cu pădure cu tot sunt averea inalienabilă și veșnică a Patriei noastre binecuvântată de Cel Care ne-a dăruit
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
Acasa > Poezie > Imagini > E TOAMNĂ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului E toamnă... de altundeva, un licăr În frunze tremură, pe note, trist, Cu strugurii îmbrac ai verii nuferi Și -n lacul toamnei mă cufund, persist. În mine, toamna cade, prin duminici, Prin venele de aburi, ce mă suflă, Mirarea mea abundă în priveliști, Și în parfumul verde, luminile triumfă. Mai las o frunză, pe obraz să-mi pice Descântecul vernil, ca să
E TOAMNĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1473534234.html [Corola-blog/BlogPost/371385_a_372714]
-
de hectolitri de apă rece spre cârdul de lebede. Stratul de gheață își mărea mereu dimensiunile. Cum începu să se mijească de ziuă, masculul dominant, își luă întreaga comunitate de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
de apă rece spre cârdul de lebede. Stratul de gheață își mărea mereu dimensiunile. Cum începu să se mijească de ziuă, masculul dominant, își luă întreaga comunitate de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant ieși pe un plaur din turbă
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
în cameră. La un moment dat, i se păru că o aude pe Molda lătrând și-și puse întrebarea: “Cine putea să apară pe o asemenea vreme vitregă?” Molda însă, lătra cu putere la ușa camerei, apoi fugea spre malul lacului, într-un “du-te, vino” neîncetat. Când nea Ghițăse uită pe fereastră, văzu cursele repetate ale cățelușei. Aceasta zgârâia cu insistență la ușă și lătra continuu. Omul nu prea avea chef să părăsească căldura camerei, să vadă ce vrea cățelușa
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
un “du-te, vino” neîncetat. Când nea Ghițăse uită pe fereastră, văzu cursele repetate ale cățelușei. Aceasta zgârâia cu insistență la ușă și lătra continuu. Omul nu prea avea chef să părăsească căldura camerei, să vadă ce vrea cățelușa. Dinspre lac nu putea să vină niciun pericol, care să amenințe siguranța clădirii aflată în paza sa. Totuși, enervat de insistențele cățelușei și intrigat de cursele acesteia, peste șosea, spre malul lacului, își învinse repulsia de a ieși în ger și vânt
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
să părăsească căldura camerei, să vadă ce vrea cățelușa. Dinspre lac nu putea să vină niciun pericol, care să amenințe siguranța clădirii aflată în paza sa. Totuși, enervat de insistențele cățelușei și intrigat de cursele acesteia, peste șosea, spre malul lacului, își învinse repulsia de a ieși în ger și vânt și porni pe urmele Moldei, luându-și pe umeri șuba călduroasă. Ajungând împreună cu cățelușa pe malul lacului înghețat, văzu puiul de lebădă prins în strânsoarea nemiloasă a gheții, cum dădea
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
enervat de insistențele cățelușei și intrigat de cursele acesteia, peste șosea, spre malul lacului, își învinse repulsia de a ieși în ger și vânt și porni pe urmele Moldei, luându-și pe umeri șuba călduroasă. Ajungând împreună cu cățelușa pe malul lacului înghețat, văzu puiul de lebădă prins în strânsoarea nemiloasă a gheții, cum dădea din aripi din ce în ce mai slab. Își dădu seama de dramatismul situației. Știa că apa este mică, însă nămolul adânc. Nu putea risca să intre direct cu cizmele în
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
apă. - Ești întreg la minte? - Da,.... într-un fel. - Crezi? - Da, cred. - Poate că ești bolnav cumva. - Eu?... El sau ea... sigur este. - Ce are? Nu înțeleg. - Un picior rupt din cauza gheții. - Unde l-ai sau ai găsit-o? - Pe lac, prins în gheață. - Omule, vrei să mă omori? Ce căuta un copil pe lac, în gheață? - Nu am spus că este un copil. - Dar ce este atunci, dacă nu este copil? - Un pui de lebădă. - Ah! Vai! Chiar ai vrut
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
ești bolnav cumva. - Eu?... El sau ea... sigur este. - Ce are? Nu înțeleg. - Un picior rupt din cauza gheții. - Unde l-ai sau ai găsit-o? - Pe lac, prins în gheață. - Omule, vrei să mă omori? Ce căuta un copil pe lac, în gheață? - Nu am spus că este un copil. - Dar ce este atunci, dacă nu este copil? - Un pui de lebădă. - Ah! Vai! Chiar ai vrut să fac infarct? - Nu! Ți-am răspuns doar la întrebări. - Ești nebun, omule! Du
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
iubit! repetă Becky cu glasul topit de extaz. În loc de răspuns, buzele Aialei lunecau pe brațele și sânii ei că plută pe o apă curgătoare. Degetele atingeau vertebrele precum clapele unui clarinet ca să lunece amândouă, pe pielea netedă, ca lebedele pe lac : una cu inocență, cealaltă iscoditoare, antrenate amândouă într-un joc subtil. „Tu ai numai viziuni despre bărbați!” îi sunau acum în urechi cuvintele Aialei, „Fată curată, pură, ei ți-au refuzat trupul și fecioria, mie mi-au înșelat dragostea... Nemernicii
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1458733636.html [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Albastrul este cea mai rece dintre culori, în timp ce galbenul este cea mai caldă culoare. În opera scriitorului Mihai Eminescu aceste culori se completează, se atrag. „Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă;“ spune scriitorul în poezia „Lacul“ fixând decorul unde ar putea avea loc povestea de iubire, un lac, o apă albastră, simbolul infinitului, al eternității, o apă încărcată cu flori de nufăr, oglindă a frumuseții
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452428909.html [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
2016 Toate Articolele Autorului Albastrul este cea mai rece dintre culori, în timp ce galbenul este cea mai caldă culoare. În opera scriitorului Mihai Eminescu aceste culori se completează, se atrag. „Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă;“ spune scriitorul în poezia „Lacul“ fixând decorul unde ar putea avea loc povestea de iubire, un lac, o apă albastră, simbolul infinitului, al eternității, o apă încărcată cu flori de nufăr, oglindă a frumuseții, a dragostei, a spiritualității, a geniului după credințele antice, iar florile
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452428909.html [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
galbenul este cea mai caldă culoare. În opera scriitorului Mihai Eminescu aceste culori se completează, se atrag. „Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă;“ spune scriitorul în poezia „Lacul“ fixând decorul unde ar putea avea loc povestea de iubire, un lac, o apă albastră, simbolul infinitului, al eternității, o apă încărcată cu flori de nufăr, oglindă a frumuseții, a dragostei, a spiritualității, a geniului după credințele antice, iar florile de pe apă sunt galbene, sunt lumină. Lumina, căldura dragostei, își găsește desăvârșirea
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452428909.html [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
dulce de o clipă. Teiul cu florile lui galbene și parfumate, albinele ce „aduc colb mărunt de aur“, luna, lumina, stelele, nuferii cei galbeni aleargă după albastru în toată creația eminescină, iar albastru răspunde galbenului prin florile albastre, cer sau lacul cel albastru. Setea de albastru, de absolut, se desăvârșește prin galbenul luminii în creația eminesciană. Ana-Cristina Popescu Referință Bibliografică: Albastru și galben în opera scriitorului Mihai Eminescu / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1836, Anul VI, 10
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452428909.html [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
-o, toata, de parcă, în apa mării, m-am cufundat, deodată, simțindu-i gustul sărat, înmiit mai dulce-i al tau sărut, de azi, de altădat`, ce l-aș lua cu mine, pește țări și mari, ape ce curg necontenit și ... lacuri adânci, reci, ca sloiuri de gheață, topite de inima ta. M-aș cuibări, mereu și eu, acolo, lângă ea, să-mi fie cald și bine, dar n-o pot lua și eu, n-am cum, să rămân, că-s mereu
ÎNDEPĂRTATE TRISTEȚI de COSTI POP în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/costi_pop_1481754889.html [Corola-blog/BlogPost/381340_a_382669]
-
acele ceasului vechi să-ți injecteze secundele în aortă medicamentele au devenit sunete de tic tac într-un ceas în care pasărea este în mod repetabil o pasăre Phoenix. ultimul cântec e fals. înregistrare forțată a unei lebede când traversează lacul. penajul negru e de gală. îți place. accepți jocul. labirintul înghite cuvintele și tu te apuci conștiincios de ultimul poem în care lași să se aplece crengile sălciilor. lași trunchiurile duble să danseze într-un singur butuc. închizi ochii singur
TĂLPI DEZLIPITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Talpi_dezlipite_anne_marie_bejliu_1360247485.html [Corola-blog/BlogPost/341359_a_342688]
-
totdeauna repausul absolut, dar nu neutru atâta vreme cât atomii păstrează sentimentul iubirii. Compunându-și mitul sentimental, Eminescu se situează psihologic într-un țărm mioritic plin de seninătăți cosmice.Pământul ca spațiu intim cu natura atașată alături, eroticul pădurii, teiul sfânt, stânca, lacul și ochiul iubitei care-i în adânc de stele, tinde spre incorporarea lui în cosmos. Adâncirea în pământ, în materie, implică condensare. Ridicarea în astral înseamnă rarefiere. În poezia Luceafărul, astrul rece, își desfășoară larg marmorele, brațele sale către iubită
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]