1,665 matches
-
Orchis militaris, Orchis mascula, Orchis tridentata"), bujori ("Orchis laxiflora"), gemănarița ("Orchis papilionacea"), luminoasă ("Clematis recta"), salvie ("Salvia amplexicaulis"), gârbița ("Limodorum abortivum"), mlăștinița ("Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine"), odogaci ("Saponaria glutinosa"), molotru pitic ("Trigonella monspeliaca"), milițea roșie ("Silene armeria"), untul-vacii ("Orchis mario"), lalea pestrița din specia "Fritillaria montană", pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna parcului este una diversificata și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
unui produs financiar reprezintă corect valoarea fundamentală a acestuia, astfel încât bulele economice sunt foarte greu de detectat. Unii economiști insistă că bulele economice nu apar niciodată (sau aproape niciodată). Exemple cunoscute de crize economice și prăbușiri la bursă includ mania lalelelor olandeze, Criza de pe Wall Street din 1929, criza imobiliară din Japonia din anii 1980, bula dot-com (bula internetului) din 2000-2001, și mai nou criza imobiliară din Statele Unite ale Americii (care însă dă semne de revenire). în anii 2000 a început
Criză economică () [Corola-website/Science/330783_a_332112]
-
și publice frecvent. Modul tradițional, introvertit al societății începe să se schimbe. Fântâni și reședințe, cum ar fi Aynalıkavak Kasrı au devenit populare. Un canal de apă, o zonă de picnic, s-au stabilit că zona de agrement. Deși perioadă lalelelor s-a încheiat odată cu răscoală Halil, a devenit un model pentru atitudinia de occidentalizare. În timpul anilor 1720-1890 arhitectură otomană a deviat de la principiile de vremurile clasice. Cu moartea lui Ahmedal III-lea, Mahmud a luat scaunul de domnie (1730-1754). Acesta
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
Istanbul), pe adevăratul său nume, Ahmed, este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai literaturii otomane de tip "divâni". Faima sa de poet a fost dobândită cu precădere între anii 1718-1730, perioadă care este cunoscută în istorie drept Epoca Lalelei. S-a născut, cel mai probabil, în anul 1681, la Istanbul, fapt confirmat într-o kasidă pe care poetul însuși i-o scrisese marelui vizir Ibrahim Pașa și în care cel din urmă i se adresează: "Gel ey bîgâne-meșrek bî-vefâ
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
-lea, alături de marele-vizir Nevșehirli Damat Ibrahim Pașa (1718- 1730), se remarcă o perioadă caracterizată în special prin numeroasele petreceri de palat sau întâlniri fastuoase între membrii elitei otomane. Această perioadă rămâne cunoscută în istorie sub numele de "Lâle Devri" (Epoca Lalelei) și este considerată drept o încercare de înviorare la nivel politic, economic și cultural, după lunga perioadă de stagnare, dar și o modernizare a întregului imperiu, prin apropierea de civilizațiile vestice, considerate acum cu mult superioare statului otoman. Cea mai
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
principală, destituirea marelui-vizir Ibrahim Pașa și a ginerilor săi, Mustafa și Mehmet Pașa, s-a încheiat prin uciderea prin sugrumare a celor doi din urmă, prin detronarea sultanului la câteva zile mai târziu, și totodată, prin sfârșitul strălucitei "epoci a lalelei". De altfel, prin strânsa legătură pe care o avea cu mediul imperial, Nedim va fi demonstrat faptul că știa ce soluții putea adopta statul în asemenea probleme care se tot înmulțeau: Opera lui Nedim se constituie dintr-un singur divan
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
eternizându-și versurile prin schițele alese din viața oamenilor, din pasiunile sale. Și pe când încerca să oglindească viața pe care o vedea, nu și-a ascuns lumea interioară, ci prin implicarea directă în această viață exterioară, a făcut ca "Epoca Lalelei" să intre și să rămână în istorie drept o perioadă a pasiunilor și a distracțiilor. La scurt timp după ce a pășit pentru prima dată în lumea poeziei, în care excelau poeți precum Nâbî sau Nef’î, prin scrierile sale, poetul
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
După semnarea Păcii de la Passarowitz, statul otoman a pășit spre o nouă perioadă, marcată de personalitatea sultanului [[Ahmet al III-lea]] (anii domniei: [[1703]]-[[1730]]) și a marelui-vizir Nevșehirli Damat Ibrahim Pașa (m.1730), perioadă cunoscută sub numele de "Epoca Lalelei", sau chiar "Epoca Renașterii otomane". De fapt, este momentul în care statul otoman conștientizează rămânerea în urmă sub raport cultural, artistic, științific și social față de civilizațiile occidentale. Din această cauză, Imperiul Otoman a simțit nevoia cunoașterii îndeaproape a acestei forțe
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstrita ("Centaurea kotschyana"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița ("Epipactis palustris"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), lalea de munte ("Fritillaria montană"), talpă ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), oița ("Anemone narcissiflora"), vinarița ("Asperula odorata"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușulița ("Hieracium
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), măceș ("Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia nidus-avis"), usturoi sălbatic ("Allium guttatum"), pătlagina ("Plantago schwarzenbergiana"), stupinița ("Platanthera bifolia") sau joldeală ("Serratula wolffii") La baza desemnării sitului se
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Traunsteinera globosa"), brebenei ("Corydalis capnoides"), cădelniță ("Campanula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), vinețele ("Centaurea melanocalathia"), garoafă sălbatică (cu specii de: "Dianthus serotinus" și "Dianthus spiculifolius"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), crin ("Lilium carniolicum ssp. jankae" și "Lilium bulbiferum"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), trânji ("Neottia nidus-avis"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata" și "Orchis militaris"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), tâța-vacii ("Primula
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt mesteacănul pitic și angelica sălbatică, dar și prin speciile rare de ferigă, nuferi albi, laleaua pestriță, crinul broaștei, etc. precum și animale ca broasca albastră. Tot în rezervație există și o plantație de pin bancsian, o specie rară care se adaptează pe terenuri cu condiții de vegetație foarte vitregă.
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992)cu specii de: gențiană mov ("Swertia perennis"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), drețe (Callitriche palustris), bumburez ("Schoenus nigricans"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), darie (Pedicularis sceptrum-carolinum); precum și specii boreale de ochii-broaștei ("Primula farinosa") și coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioară ("Calamagrostis nejglecta"), ghințură
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl cupride cinci clase de habitate de interes comunitar ("Ape dulci continentale; Culturi cerealiere extensive; Pajiști ameliorate; Păduri caducifoliate; Alte terenuri cultivate") și include cinci rezervații naturale: Calcarele de Rona, Lunca cu lalea pestriță - Valea Sălajului, Pădurea „La Castani”, Pietrele Moșu și Baba și Stanii Clițului . La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care: fag balcanic ("Fagus moesiaca"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), ienupăr ("Juniperus communis"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichina ("Daphne mezereum"), clopoței ("Campanula grossekii"), rânjică ("Cardamine flexuosa"), brândușa de toamnă ("Crocus banaticus"), pufulița ("Epilobium montanum"), laleaua pestrița ("Fritillaria meleagris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vioreaua ("Scilla bifolia"), opaița ("Silene heuffelii") sau iarbă moale ("Stellaria holostea"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
catax" (fluturele de noapte), "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre) și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 ; printre care laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides") și cornaci ("Trapa natans"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
sălbatică ("Vitis vinifera ssp. sylvestris"); Ierburi și flori: pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), cocoșel de câmp ("Adonis aestivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), neghină ("Agrostemma githago"), talpa gâștei ("Chenopodium rubrum"), piperul apelor (din speciile "Elatine alsinastrum" și "Elatine triandra"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), buhai ("Listera ovata"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), inăriță ("Najas minor"), trânji ("Neottia nidus-avis"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), otrățel ("Onosma arenaria"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), stupiniță ("Platanthera
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Baden-Durlach în 1709. Eroul de război Karl Wilhelm a arătat o față complet nouă drept colecționar de flori. În grădina castelului Karlsburg din Durlach a crescut o colecție considerabilă de flori. Un catalog din 1713 arată 2121 varietăți de flori; lalele dominau cu 1163 de varietăți. El și-a obținut florile din Olanda. Margraful a făcut călătorii în Olanda în 1711, 1723 și 1729. Pe lângă flori, Karl Wilhelm a plantat mulți pomi exotici. S-au numărat aproape 7000 de portocali în
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
Margraful a făcut călătorii în Olanda în 1711, 1723 și 1729. Pe lângă flori, Karl Wilhelm a plantat mulți pomi exotici. S-au numărat aproape 7000 de portocali în grădina castelului. De asemenea, în 1733 s-au înregistrat aproape 5000 de lalele. Cele mai multe specii erau reprezentate de numai 10-100 bulbi, totuși alte specii s-au bucurat de o creștere explozivă de 10.000 - 84.000 bucăți. Grădinile au împovărat finanțele micii țări în mod considerabil - bulbii de lalele rare costau cu ușurință
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
înregistrat aproape 5000 de lalele. Cele mai multe specii erau reprezentate de numai 10-100 bulbi, totuși alte specii s-au bucurat de o creștere explozivă de 10.000 - 84.000 bucăți. Grădinile au împovărat finanțele micii țări în mod considerabil - bulbii de lalele rare costau cu ușurință jumătate din salariul anual al unui servitor. Uneori Karl Wilhelm însuși lucra la grădinile sale. A murit în 1738 cînd a suferit un atac cerebral în timp ce planta și s-a prăbușit pe patul său de lalele
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
lalele rare costau cu ușurință jumătate din salariul anual al unui servitor. Uneori Karl Wilhelm însuși lucra la grădinile sale. A murit în 1738 cînd a suferit un atac cerebral în timp ce planta și s-a prăbușit pe patul său de lalele. Margraful a ordonat de asemenea o varietate de plante pentru "Grădina Botanică" documentată de pictori realiști. El a lăsat cel puțin 6.000 de acuarele le plantelor sale. Cele mai cunoscute acuarele au fost cele grupate în așa-numitele cărți
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
a ordonat de asemenea o varietate de plante pentru "Grădina Botanică" documentată de pictori realiști. El a lăsat cel puțin 6.000 de acuarele le plantelor sale. Cele mai cunoscute acuarele au fost cele grupate în așa-numitele cărți de lalele (probabil, aproximativ 5300). Doar două volume au supraviețuit unui incendiu la Biblioteca de Stat din Baden în septembrie 1942 cauzate de bombe cu fosfor ale unui raid aerian din Al Doilea Război Mondial; cea mai mare parte a colecției științifice
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
Biblioteca de Stat din Baden în septembrie 1942 cauzate de bombe cu fosfor ale unui raid aerian din Al Doilea Război Mondial; cea mai mare parte a colecției științifice a fost distrusă. Dreptul de proprietate asupra celor două cărți de lalele rămase a fost rezolvat în 2009, printr-un acord între statul Baden-Württemberg și Casa de Baden: statul a cumpărat cele două cărți. După ce Baden a fost împărțit în 1535, capitala părții de nord (deținută de linia ernestină) a fost inițial
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
coada șoricelului ("Achillea millefolium"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă ("Astragalus exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides"), rotunjoară ("Glechoma hederaceea"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]