15,723 matches
-
fi putut sugera mai multă solemnitate. Neverosimila femeie se opri în fața celor doi. — Fratelli? întrebă ea cu blândețe. — Si, fratelli - răspunse intimidat Metodiu. — Da dove? — Da Sucevizza - zise Metodiu. — Mamma mia! - exclamă venețianca. Di Moldavia? — Si, di Moldavia - confirmă Metodiu. — Latini?! — Puramente latini! - întări Metodiu. — Santa Vergine! - se cruci femeia. Și ce faceți diseară? — Păi, am cam dormi undeva - zise șovăitor Metodiu. — Sunt omul vostru - făcu femeia. Veniți după mine! — Nu, mulțumim! - răspunse cu hotărâre Metodiu. — Vai, să nu înțelegeți greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sugera mai multă solemnitate. Neverosimila femeie se opri în fața celor doi. — Fratelli? întrebă ea cu blândețe. — Si, fratelli - răspunse intimidat Metodiu. — Da dove? — Da Sucevizza - zise Metodiu. — Mamma mia! - exclamă venețianca. Di Moldavia? — Si, di Moldavia - confirmă Metodiu. — Latini?! — Puramente latini! - întări Metodiu. — Santa Vergine! - se cruci femeia. Și ce faceți diseară? — Păi, am cam dormi undeva - zise șovăitor Metodiu. — Sunt omul vostru - făcu femeia. Veniți după mine! — Nu, mulțumim! - răspunse cu hotărâre Metodiu. — Vai, să nu înțelegeți greșit! - surâse nesfârșita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Sunt signora Maxima, mă cunoaște toată Veneția, nu vă fie frică! Iovănuț și Metodiu se uitară unul la altul, apoi spre signora. — Și cam cât ar face pe zi? Fu rândul femeii să-i măsoare din cap până-n picioare: — Siete latini? - mai întrebă ea o dată. — Latini, di padre in figlio! - răspunse Metodiu. — Allora, non fa niente! - decretă venețianca. Venite! — Ce-a zis? - întrebă Iovănuț. — Că dacă mergem, ce ne costă? - traduse în șoaptă Metodiu. Andiamo! Conduși de signora Maxima, călugării noștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
toată Veneția, nu vă fie frică! Iovănuț și Metodiu se uitară unul la altul, apoi spre signora. — Și cam cât ar face pe zi? Fu rândul femeii să-i măsoare din cap până-n picioare: — Siete latini? - mai întrebă ea o dată. — Latini, di padre in figlio! - răspunse Metodiu. — Allora, non fa niente! - decretă venețianca. Venite! — Ce-a zis? - întrebă Iovănuț. — Că dacă mergem, ce ne costă? - traduse în șoaptă Metodiu. Andiamo! Conduși de signora Maxima, călugării noștri traversară piața San Marco, coborâră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sapă de lemn, așa că micul Pietro va fi dat fără prea multe regrete, încă de la cinci ani, unei mănăstiri franciscane din apropiere. Copilul, slăbuț, palid, cu păr castaniu cârlionțat, înainte de a se învăța cu rigorile vieții monahale și-ale gramaticii latine (va păstra de-a lungul întregii sale vieți o ușoară aversiune pentru prepozițiile cu cazul ablativî învață să vorbească cu păsările, gâzele și celelalte blânde animale din grădina mănăstirii, asemeni întemeietorului ordinului ce-i veghea creșterea. Urcă, nalt și uscățiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
l-ați luat? - se interesă papa. — Noi l-am luat în sine, sanctissme, dar el ne-a luat în timp - răspunse Metodiu. — înțeleg - răspunse papa. Totuși, cred că e mult mai bine să știi alfabetul chirilic, decât să fii analfabet latin. — Fără îndoială - spuse Metodiu - deși mult mai bine e invers. Cu siguranță - răspunse papa - acesta e cazul ideal. — La drept vorbind, sanctissime - spuse Metodiu - și din această pricină am venit aici. Episodul 207 RUGĂMINTEA — Cum așa? - spuse Grigorie al XV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pentru că profesorul Angelo ne considera niște animale mici și neajutorate, așa că ne dădea prioritate în privința sălbăticiunilor moarte din grădina sa. Tindea către perfecțiune, așa că pe coridor erau și câteva socluri goale. Niște morminte gata fabricate cu numele candidaților, denumirea lor latină și locul vârstei necompletat. Cel mai mult a stat singur un Ursus arctos mascul, obișnuit. Pe nume Gedeon. A ajuns la grădina zoologică odată cu sentința judecătorească, dar a trecut degrabă în posesia laboratorului nostru. Iar Cleopatra nu l-a urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
cu „mmt“. Într-un sens, ceea ce ne oferea Stein era excelent. Se pornea ca un motor cu mai mulți cai-putere. Arunca scântei din neologisme, fără să-și încetinească ritmul vorbirii, pe care o întărea cu punți din citate în limba latină. Discursul lui îngrijit comunica urechilor noastre tot. Și, deși ne oferea momente de răgaz, deconectându-ne, Stein nu lăsa să cadă în gol nici un sunet. După toate acestea, când termina, el prezenta un rezumat strălucit al celor spuse, sugerându-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
justificare a stăpânirii asupra unor teritorii românești. Deși puține, documentele istorice care dovedesc continuitatea dacică și daco-romană nu lipsesc în totalitate. Popoarele din jur i-a numit pe români volohi, vlahi, blacus, olah, ulac (termen german desemnând vorbitorii de limbă latină), deși ei, românii, s-au numit dintotdeauna cu singurul nume pe care-l cunoșteau: romanus - rumân - român. Denumirile moldovean muntean, ardelean, oltean, dobrogean, sunt date după regiunile istorice în care a trăit și trăiește poporul român. Nimeni de pe teritoriul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
veniți din Bucovina, așa cum a aflat de la conducătorul bejenarilor, Petru Furcaru, și de la oamenii mai în vârstă din ceata bejenarilor. însemnările lui Ion Ciuchi s-au pierdut și pierdute ar fi rămas dacă n-ar fi fost copiate cu alfabetul latin de învățătorul Gheorghe Iacobeanu care a încercat s facă o monografie a satului, rămasă în manuscris. De asemenea, textul lui Ion Ciuchi a fost folosit de învățătorii de la Școala Lunca, Maria Păvăluță (născută Bărgănaru) și de Dumitru Arbureanu care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primele secole ale mileniului al II-lea, au practicat cultivarea plantelor, e drept pe arii restrânse, însă nu se poate susține că românii în evul mediu au fost exclusiv păstori. Îndeletnicirile agricole sunt reflectate de terminologia agrară principală, de origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul, varza, curechi, ridichea, napul, pepenele, lăptuca, lintea și leguma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
napul, pepenele, lăptuca, lintea și leguma. O parte dintre arborii fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de grădină cu pomi, livadă), dar și operațiunea de a transforma grâul în pâine o realizăm folosind termeni de origine latină: a măcina, moară, a pisa, piuă, făina, care se cerne prin ciur, se amestecă cu apă, se frământă aluatul, se coace în cuptor, și se scoate pâinea, dar și plăcinta. Pe de altă parte, descoperirile arheologice din așezările de tip
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toți românii un popor de ciobani. S-a observat că la noi s-a practicat un păstorit pendulator, cu alternanța munte-șes, practicându-se, cel puțin de către oierii ardeleni, păstoritul transhumant. Termenii păstorești, în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor a fost însoțită permanent de practicarea unor meșteșuguri, de schimbul de produse și de circulația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
retragerea stăpânăirii romane și n-a fost nevoie s-o fi preluat de la vecinii noștri care le știu și le facă pe toate. În primul rând, e bine de știut că „terminologia ei (a morii - n.a.) esențială este de origine latină”.47 în limba latină „mola” înseamnă moară de apă, purtată de forța apei, nu de mâna omului, instalație primitivă numită râșniță. Părțile esențiale ale morii: cupă, dinte, măsea, piatră (stătătoare și alergătoare), fus, braț, călușei, spetează, chingă, ciutură, cruce, casa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
n-a fost nevoie s-o fi preluat de la vecinii noștri care le știu și le facă pe toate. În primul rând, e bine de știut că „terminologia ei (a morii - n.a.) esențială este de origine latină”.47 în limba latină „mola” înseamnă moară de apă, purtată de forța apei, nu de mâna omului, instalație primitivă numită râșniță. Părțile esențiale ale morii: cupă, dinte, măsea, piatră (stătătoare și alergătoare), fus, braț, călușei, spetează, chingă, ciutură, cruce, casa morii, pereți, masa pietrelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de apă, purtată de forța apei, nu de mâna omului, instalație primitivă numită râșniță. Părțile esențiale ale morii: cupă, dinte, măsea, piatră (stătătoare și alergătoare), fus, braț, călușei, spetează, chingă, ciutură, cruce, casa morii, pereți, masa pietrelor sunt de origine latină.48 Vechimea morii la români este dată de mulțimea proverbelor, zicătorilor și expresiilor în legătură cu această instalație tehnică: „I-a venit apa la moară”, „I-a tăiat apa de la moară”, „îi merge bine moara”, „I s-a oprit moara”, „A dejugat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Dobrogea (Scythia Minor cum se numea în antichitate), sunt menite în a susține că nu avem o dată precisă când s-ar fi creștinat daco-romanii sau românii vechi, acceptându-se formula „creștini dinainte de creștinare” și „poporul român s-a născut latin și creștin dintru început”, formulă care conține o mare doză de adevăr. Spre deosebire de popoarele din jurul nostru care au fost creștinate de susă (întâi conducătorii, apoi poporul), la români noua credință s-a răspânădit din om în om, de josă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau cu căruța. Am arătat deja lucrările de reparare și reconstrucție a bisericii făcute în timpul păstoririi sale. Despre părintele Cadar, ca om, pe care l-am cunoscut chiar din primii ani de liceu și de la el am învățat atâta limbă latină cât am știut și mai știu, pot spune, combătând toate răutățile care s-au spusă despre el, că era un om cult, de o cultură clasică rafinată. Până la el, nu a fost preot în Filipeni - Lunca și nici în altă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a făcut prin secolul al XVII-lea, când s-a scrisă românește dar cu alfabet slav, numit chirilic, după numele celui care l-a „inventat”, misionarul creștin Chiril, grecă sau bulgar ca neam, alfabet folosit de români până la introducerea alfabetului latin, în timpul domniei lui Al. I. Cuza. Poporul de rând, căruia și se citea Evanghelia slavă într-o limbă necunoscută, a suportat cu stoicism pe preoții care citeau din cărțile religioase și nu suntem siguri că ei șștiau cu adevărat ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
crucii), altceva românii n-au învățat din lunga întrebuințare a unei limbi neînțelese, dar considerată limbă sfântă, limba cărților religioase. Secole de-a rândul, am trăit o situație paradoxală: deși popor vorbitor al unei limbi romanice, n-am folosit limba latină în scriere și biserică, chiar dacă suntem singurul popor din familia popoarelor neolatine care este de confesiune ortodoxă. Interese prea mari de apărare a ortodoxiei în fața ofensivei catolicismului, au dusă la scoaterea scrierilor latinești din biserica și cancelaria domnească și introducerea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu chirilice și martorii la fel (erau obligatorii la înregistrarea nașterii, căsătoriei, decesului). Pe 11 octombrie 1869 apare locotenent de primar Vasile Bârgăoanu care semnează cu chirilice. Deși chiar de la începutul domniei lui Al. I. Cuza se trecuse la alfabetul latin, mult timp s-a mai folosit alfabetul chirilic, apoi s-a folosit un alfabet de tranziție în care se scria cu alfabet chirilică și cu alfabet latin. În 1871 primar era Ion Paladi, delegat al primarului era Mihai Ciuchi, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Deși chiar de la începutul domniei lui Al. I. Cuza se trecuse la alfabetul latin, mult timp s-a mai folosit alfabetul chirilic, apoi s-a folosit un alfabet de tranziție în care se scria cu alfabet chirilică și cu alfabet latin. În 1871 primar era Ion Paladi, delegat al primarului era Mihai Ciuchi, iar ajutor de primar era Costache Mironescu. Pe un alt act de naștere cu nr. 50 din 1871, găsim o notă făcută de către Cezar Boca, care a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot notar semnează G. Nor. În 1874 apare ca notar Lăzărescu și pentru ca situația să fie și mai încurcată, ca ofițer al stării civile îl găsim pe P. Sterian, în timp ce ajutor de primar este Gheorghe Oprișan care semnează cu alfabet latin. După Luca Pușcuță, în 1880 semnează ca primar Pavel Bădăluță, iar notar era D. Vasiliu, după care, începânăd cu 1884-1885 vine ca primar, pentru o lungă perioadă, Gheorghe Boca, iar notar semnează Prodan. Desele schimbări ale primarilor și notarilor se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]