2,345 matches
-
găsesc plăcere în a-i iniția, într-un stabiliment din apropiere, pe nou-veniți, dornici să-și piardă cât mai repede stânjenitoarea virginitate. Raitele prin bordeluri, unde tinerii se iau la întrecere în a-și dovedi bărbăția, sunt un obicei împământenit. Laurii îi revin celui care se arată cel mai îndrăzneț. "Când eram tânăr [...], povestește tot Flaubert, mergeam la bordel cu prietenii, o alegeam pe cea mai urâtă și țineam s-o sărut în fața tuturor, fără să scot țigara din gură. Nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai lucizi decât noi. Poate că tocmai de aceea, nesuportând ,,poveștile”, au optat pentru calea directă - chiar dacă tragică - a poeziei rechizitoriale. Să-i judecăm diferențiat, să nu-i includem În categoria eroilor de circumstanță. Ei merită din plin coroană de lauri”. ,,...Că autorul (Alexandru Malin Tăcu) a avut - pe drumul creației - atât conștiința de sine (recte: a valorii sale), cât și previziunea În legătură cu destinul său tragic, nu Încape discuție; Înseși mărturiile rămase reprezintă argumente”, pledează poetul Ioanid Romanescu. Și argumentează: ,,Iată
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a-si regăsi numele ,,adunat pe-o carte”. Este vorba de Constantin Vica, al cărui volum de versuri Intersecția frică de moarte a văzut lumina tiparului la Editură ,,Cronică” În decembrie 1997 (și de atunci nu a Încetat să culeagă lauri) și de Marioara Baciu, o prozatoare la care nu știi ce să admiri mai Întâi: forță scriiturii, subtilitatea compoziției, minuțiozitatea detaliului relevant, imaginația strălucitoare sau curajul de a-si irosi nopțile adolescenței migălind ,, Împerecheri ciudate de slove” și dând consistentă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
poeți de-mi place.../ Nu mă-njosesc la versuri, nici nu pot a le face - I 9). Ei îl socotesc Un egoist de frunte, interesat, venal,/ Un curtizan nemernic de tron imperial,/ Împărțitor de ode în veci lingușitoare,/ Nesațios de lauri, de bani și de onoare, ba chiar un simplu scamator capabil să-i înșele pe toți cu falsul lui talent. Zoil își propune să demaște așa-zisa impostură prin care poetul și-ar fi însușit versurile unui sclav mut, iar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
morții. După cum observă Sarmiza, el e slab, suferind și gingaș, și pare stins/ De-abea stă pe picioare, cu greu se mai răsuflă (V 1). Slab, ostenit, înghețat, cu părul sur, exilatul înaintează încet, cuprins de fiori și primește cununile de lauri - aduse de geți drept răsplată pentru purtarea lui pe câmpul de luptă - ca pe niște coroane funerare (V 2). Pătruns de fiori de moarte, el se simte străin pe vecie de aste țărmuri sălbatice, mortale. Rememorând felul cum a plecat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
român: "La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns, Ca să stee înainte-mi ca și zidul neînvins....... Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus? Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință căta orice cavaler. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul!..." Există și o speculație, conform căreia Mihail, fiul lui Mircea, conte al secuilor, reușise să introducă două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Dar nu tot ce este real și vital exclude prin definiție frumusețea. După câte știm se examinează încă teoria aceasta. Alergătorul de la Marathon a fost înfățișat de sculptori și plin de sudoare și praf și transfigurat atunci când primea cununa de lauri pe care o flutura pe deasupra capului. Revin și spun că în expansiunea implicată de grație s-ar putea demonstra apariția unui nou sentiment, care după opinia specialiștilor nu a fost bine identificat... Care să fie acest sentiment, mă întreb cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
blândă foarte, fără greșeală, fără Timp și Moarte, curăță-mi gândul morții de otravă (Cezar Ivănescu). Azi, la masa cu poeți de sub copertina în dungi alb-albastre se uită de moarte, de timp și rele, se cuceresc zâmbete și cununi de lauri, toți spinii au fost smulși. Nori străvezii acoperă fața cerului de primăvară de deasupra orașului. Frumusețea lui în imagini și poezie. Cititorului iubitor de poezie i se întâmplă că aude parcă un sunet de orgă, cutremurându-și fibra cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
necunoscutului, reda acum idei complet neînțelese la o primă judecată. Între altele, câteva fraze conturau imaginea a ceea ce ar fi însemnat valorizarea asemănării uluitoare dintre modul de a "gândi" al subconștientului și procesul "alchimic" care are loc în frunza de laur, de pildă, sau în cea de măslin. Descrierea la timp a acestei corespondențe ar fi revoluționat poate mersul însuși al istoriei naturale. În continuare, alte fraze cu alte idei. De ce oare tocmai depozitele din subconștientul omului și de ce tocmai centrele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
adevăratei activități socialiste. Deocamdată acțiunea se mărginea în cercurile studenților, fiindcă lumea lucrătorilor era cu totul neaccesibilă propagandei. Epoca dintre anii 1879 și 1884 este fără mare relief. Este epoca care a urmat războiului, epoca de odihnă, de culcare pe laurii câștigați, epoca în care cerul este fără nori și oamenii fără griji. Partidul liberal este în toiul atotputerniciei sale. anul 1880 [Bucureștiul după război. Rectificarea Dâmboviței. Legea Grădișteanu. Atentatul lui Petraru.] bucureștiul după război Marile frământări au trecut. A trecut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Suveranul său, și acest Suveran, luând titlu de Rege, nu face decât să continue a exercita suveranitatea Domnului. Prin noul nume și titlu, mai bine precizate, mai bine definite, se întăresc mai mult stabilitatea și ordinea în România. Nu de lauri, nici de aureoli Măria-Ta ai trebuință; căci acești lauri și această aureolă ai știut să le câștigi, cu vitejii noștri soldați, pe câmpii de bătaie și să Vă păstrați o pagină ilustră in istoria neamului românesc. Ai reînviat gloria
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
face decât să continue a exercita suveranitatea Domnului. Prin noul nume și titlu, mai bine precizate, mai bine definite, se întăresc mai mult stabilitatea și ordinea în România. Nu de lauri, nici de aureoli Măria-Ta ai trebuință; căci acești lauri și această aureolă ai știut să le câștigi, cu vitejii noștri soldați, pe câmpii de bătaie și să Vă păstrați o pagină ilustră in istoria neamului românesc. Ai reînviat gloria străbună a Domniei române; și, dacă națiunea voiește astăzi a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Hohenzollern lângă Regină și principii Ferdinand și Carol lângă Rege. D. președinte al Senatului în numele ambelor Corpuri Legiuitoare a rostit următoarea alocuțiune: Sire, Doamnă, Astăzi România se încoronează pe sine-și punând Coroana Regală pe capetele Majestăților-Voastre. Astăzi ea culege laurii înțelepciunii și bravurii sale. Astăzi Viteazul ei Căpitan, care a avut nestrămutată credință în valoarea Națiunii. nealterabil devolament pentru libertatea și binele ei primește din mânele Națiunii și pune pe capul său simbolul suveranității României, emblema stabilității și asigurării viitorului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
timpului său. Nu ne așteptăm la premii stabilite de cititori, poeții par să fi pierdut pe drum, de multă vreme, pe cititori. Oricum, nu premiile fac literatura, poezia e dincolo de premii. Dacă ne gîndim, totuși, că la Olimpiadele grecești primeau lauri atleții dar și poeții, lucrurile capătă un oarecare sens. Atleții alergau pe orizontală, poeții forțau limitele pe verticală. În final s-au întîlnit pe undeva, cred! A.B.Dar, bursele, turneele, participarea la târguri de carte, colocvii, în vremurile în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și odraslele lor se bucură de pensii uriașe, fără ca nimeni să-i deranjeze. Pe de altă parte, constăm că există o toleranță maximă pentru tot soiul de autori care au făcut pactul cu diavolul și care se bucură astăzi de lauri și privilegii. Bizara situație ne îndreptățește să credem că acești foști delatori continuă să fie activi. Sigur, serviciile de informații culeg date fără să-și pună probleme morale, acesta e rostul și utilitatea lor. Dar mă aștept, din partea istoricilor literari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de la cruda, mizera realitate, bălăcindu-se în imaginar ca porcii lui Epicur, nu e în măsură să-mi inspire încredere. Detest falșii visători, pe ipocriți și oportuniști, pe cei ce fac frumos în fața puterii, sperând într-o medalie sau în laurii otrăviți, acordați de semidocți ajunși în fotoliile ministerelor. Dar să fim liniștiți, să ne vedem de muncile și zilele noastre: laurii se uscă degrabă pe fruntea celor nevrednici. A.B.Cu trecerea timpului, cum vă simțiți poezia? Tonul, exprimarea, temele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
falșii visători, pe ipocriți și oportuniști, pe cei ce fac frumos în fața puterii, sperând într-o medalie sau în laurii otrăviți, acordați de semidocți ajunși în fotoliile ministerelor. Dar să fim liniștiți, să ne vedem de muncile și zilele noastre: laurii se uscă degrabă pe fruntea celor nevrednici. A.B.Cu trecerea timpului, cum vă simțiți poezia? Tonul, exprimarea, temele sunt aceleași? Cu trecerea timpului, e sigur că nu numai structura oaselor ni se transformă, ci și cea a poemelor noastre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Spre pildă, Giovanni Boccacio, primul și cel mai fidel biograf al lui Dante, pomenește despre visul pe care l-ar fi avut donna Bella, mama lui Dante, pe când îl purta în pântece pe viitorul poet: cuprinsă de somn, sub un laur înalt, lângă un izvor, se făcea că dă naștere copilului care, hrănindu-se cu fructele laurului, se transforma într-un magnific păun. Visul a fost interpretat în fel și chip de biografii lui Dante. Chiar marele poet face dese referiri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe care l-ar fi avut donna Bella, mama lui Dante, pe când îl purta în pântece pe viitorul poet: cuprinsă de somn, sub un laur înalt, lângă un izvor, se făcea că dă naștere copilului care, hrănindu-se cu fructele laurului, se transforma într-un magnific păun. Visul a fost interpretat în fel și chip de biografii lui Dante. Chiar marele poet face dese referiri la el și la mama sa atunci când îl însoțește pe Virgiliu în Infern. A.B.Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
alți "interbelici". Iar dintre noii veniți, câteva nume (firește, cu retușurile și rezervele necesare), vor rezista. Ei nu coincid totdeauna cu opțiunile criticii din epocă, e drept; dar asta nu e o noutate. Accentele se vor distribui altfel, ca și laurii. E destul să amintesc de victoria (postumă) a lui Radu Petrescu, sau de aceea, uluitoare, a lui I.D. Sârbu (un scriitor oropsit și puțin cunoscut și editat odinioară, dar a cărui "stea" e în vertiginoasă și incandescentă creștere...). A.B.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
BuffaloBill; apoi Yellowstone, cel mai mare parc din lume, În suprafață de 867.000 ha; și Salt-Lake-City, orașul Mormonilor. A mai trecut prin Utah și, În fine, a ajuns În California, „Țara făgăduinței" despre care spunea „California este cununa de lauri pusă pe capul unui popor format din aluatul adus de toate popoarele lumii". A descris California și orașul San Francisco În genul unui maestru pelerin, oferind un vast conținut de informații legate de evoluția acestui stat sub toate aspectele. În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
1 octombrie 1926. La scurt timp după numirea În Învățământul agricol superior a primit o bursă de studii pentru specializare În economie agrară la Politehnica din Zürich și apoi la Uniunea Plugarilor Elvețieni din Brugg. Aici a studiat cu Ernest Laur, un foarte mare specialist În economie agrară. Specializarea sa În Elveția l-a consacrat definitiv În domeniul acestei științe, care În paguba agriculturii și a țării a fost mereu marginalizată. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 15
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
elvețieni din Wisconsin De numele Wisconsin mă leagă o dulce amintire din Elveția. După ce mi-am luat doctoratul În 1925 la Viena, am venit pentru specializare la politehnica din Zürich și la Uniunea plugarilor elvețieni de sub conducerea distinsului prof. Ernest Laur. În cursul său se referea foarte des la viața plugarilor elvețieni colonizați În alte țări. Menționa elvețienii de la Saba În Antilele Olandeze, viticultori minunați. Mulți erau Însă În America și În special În Wisconsin, cei care au adus secretul minunatelor brânzeturi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
meu profesor. Constant cu plăcere că ei urmăresc de aproape activitatea Uniunii plugarilor elvețieni de la Brugg. Venind aici, ei au dovedit Încă o dată vechea și Înțeleapta zicătoare că „omul sfințește locul”. La despărțire un vivat puternic pentru Elveția și pentru Laur. Din nou În Iowa. Un polițist extrem de amabil. Expoziția agricolă din Ames La 16 Mai intrăm În Iowa. Călătorie lungă dar instructivă și frumoasă. Aici la granița Iowei avem impresia că intrăm În țară la noi. Fericită țară În care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ajutat să ajungă la locul dorit. Tinerii care aleargă astăzi pe șosele betonate, Într-o țară ridicată În timp record, uită marșul pionierilor, uită 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 115 marșul morții. California e cununa de lauri pusă pe capul unui popor, format din aluatul adus de toate popoarele lumii. Ea e simbolul măreț al omenirii de mâine care nu se va măcina În lupte sterile care se va uni și va munci. Începem să coborâm. Ne
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]