2,300 matches
-
literare (să crape dușmanii). Multă dragoste În căsnicia dumitale și multă Încredere În talentul dumitale. Pe 1972 sperăm să treci și pe la noi. Neclintiții, Lena și Mitică Paraschivescu Lucian Raicutc "Lucian Raicu" Premiul „Sebastian Costin” devine, prin numele primului său laureat, o prestigioasă distincție. „De o erudiție și de o finețe literară remarcabile, expert al literaturii române, dar și al literaturii universale, Lucian Raicu s-a impus prin opera sa drept unul dintre primii, dacă nu cumva chiar primul critic literar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
intelectuali de limbă română, adică din diverse locuri mai mult sau mai puțin exotice ale lumii. O reunire prin literă și prin spirit a celor care poartă cu ei, oriunde le-ar fi domiciliul, patria domiciliului esențial: limba maternă. Primul laureat al acestui premiu, Lucian Raicu (Bernard Leibovici) - despre care mi-am Îngăduit câteva prea sumare considerații -, este un strălucit scriitor contemporan de limbă română care locuiește de mai bine de un deceniu la Paris. Un deceniu deloc mai puțin obsedant
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
către Felice), Thomas Mann, Gabriel García Márquez și Ernesto Sábato (cu referiri suplimentare la Llosa, Borges, Cortázar și alți latinoamericani celebri). Rapsodia română prilejuiește un cald elogiu lui George Enescu („Emblema luminoasă” a României, p. 163). E celebrat Emil Palade, laureat al Premiului Nobel. O bucureșteană Seară cu violoncel schițează profilul violoncelistei sovietice Natalia Gutman. Filmele lui Wajda, Tarkovski, Kurosawa declanșează alte gânduri etc. Aria de cuprindere culturală e foarte vastă și vizează atât Împliniri spectaculoase, cât și evoluții promițătoare. O
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
față de ieșirile naționaliste și antisemite ale unor pseudoscriitori români l-a condamnat de mai multă vreme la o izolare treptată și la sancțiuni de ordin administrativ din partea autorităților culturale bucureștene. După cum scria Edgar Reichmann În LeMonde, din 20 martie 1987, „laureat al premiului eseului românesc, Manea s-a trezit În situația de a i se retrage recompensa câteva luni mai târziu. Pozițiile sale, așa-zis «cosmopolite», «apatride», nu convin orientării tradiționaliste adoptate de conducătorul suprem În 1971”. Articolul din Le Monde
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Karajan sau Barenboïm cu Zuckermann, sau Friedrich Gulda, sau Claudio Arrau, sau London Philarmonic Orchestra, dar și Santana, Tina Turner, Nana Mouskouri sau... Johnny Răducanu. „Lecturi” publice multiple În cafenele, biblioteci, case de cultură, cu cele mai variate participări, de la laureatul Nobel Claude Simon până la cei mai agresivi debutanți. „Dezbaterile” politice În tot soiul de cluburi și asociații la care invită cotidienele țintesc problemele cele mai diverse, de la Nicaragua la SIDA, droguri, bătrânețe, feminism, drepturile omului, protecția mediului etc. Festivalul internațional
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1979, o festivă revanșă asupra timpului. Nu vroiam să renunț la armonia și pacea privilegiatului pelerinaj, conștient că nu erau decât momentane, se vor risipi curând În carnavalescul tipic oricărei festivități și, În golul care Îl aspiră, cu aviditate, pe laureat, imediat după. Mama mea ar fi sintetizat Întâmplarea prin vechea zicală evreiască „oz me leibt, derleibtmen” - ceea ce Înseamnă, Într-o traducere a intraductibilului, că „cine trăiește destul, ajunge să trăiască de toate”. Încercam să uit, măcar În acest nostalgic popas
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cine știe, câte ceva despre conjunctura În care laurii s-au Îndreptat spre un anume candidat (orice premiu, mare sau mic, În orice parte a lumii și În orice perioadă, Își are coeficientul de relativitate), dar nu spune mare lucru despre laureatul Însuși. Chiar dacă nu era un nume de vastă rezonanță, Imre Kertész era cunoscut totuși În cercurile literare europene, cu deosebire În Germania și, prin iradiere, În Suedia. Aproape deloc, Însă, În Statele Unite. Într-o convorbire telefonică pe care am avut
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru un scriitor evreu din Europa Centrală”, Familia, nr. 10/2002) În care suntem „Împerecheați”, eu și Kertész, Într-un mod atât de convingător, Încât nu se mai știe, la un moment dat (chiar dacă se știe prea bine), cine este Laureatul. (Familia, nr. 1/2003; Halbjaresschrift, nr. 1/2003) 2. La Stockholmtc "2. La Stockholm" Cuvântarea ținută de Imre Kertész la Stockholm, cu ocazia primirii Premiului Nobel pentru literatură pe anul 2002, pe care am citit-o la câteva zile după
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
părea confuză, pentru că, cum spune Imre Kertész, „trăind poate prea multă vreme sub dictaturi”, Într-o ambianță ostilă „până la disperare”, conștiința valorii literare proprii devine, ea Însăși, vulnerată, deviată, dubitativă. Nu mi s-a părut deloc surprinzător nici faptul că laureatul a văzut În premierea sa un semn că Europa simte din nou nevoia să-și reamintească Auschwitzul, această experiență „europeană”... Greu de spus dacă despre o reală nevoie ar fi vorba sau de un gest de complezență, Într-un moment
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nevoie ar fi vorba sau de un gest de complezență, Într-un moment când, În Europa Occidentală, proliferează varianta stângistă de antisemitism. Cât despre Ungaria și alte foste țări comuniste din estul Europei, reacțiile la o asemenea problematică par „clasicizate”. Laureatul s-a referit În discursul său la traumele secolului XX, ca și la „limba moștenită de la cultura veche”, incapabilă, se pare, să mai exprime „concepte altădată simple”, și a evocat, În acest sens, pe Kafka și Orwell, forțați să constate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care „orice artist o Încearcă uneori” și optând definitiv pentru solitudine. Mulți scriitori est-europeni ai generației noastre și-ar regăsi, cred, propriile gânduri În cuvintele lui Kertész despre socialism, căruia Îi atribuie, sarcastic, semnificația madeleinei lui Proust, depozitara trecutului... Noul laureat Își amintește cum după ce decisese, În urma Înfrângerii revoluției maghiare din 1956, să rămână În Ungaria, a avut prilejul să observe cum „un popor este constrâns să-și renege idealurile” și, văzând „gesturile prudente” ale adaptării, a Înțeles că „speranța este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fi fost capabil să scriu romanul cunoscut azi sub titlul Fără destin și care a obținut Înalta distincție a Academiei Suedeze”, declară Kertész. Menționând povestirile „limpezi, de o cruzime masochistă” ale lui Tadeusz Borowski din Spre gazare, doamnelor și domnilor, laureatul se Întreabă, cum s-a Întrebat, presupun, mereu În ultimele decenii și cum se Întreabă mulți dintre scriitorii marcați de aceeași stigmă: „ce aș mai avea eu În comun cu literatura?”. Există o linie de netrecut, crede Kertész, care Îl
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nu este necesar să alegi anume Holocaustul ca subiect pentru a observa disonanța care domnește de decenii În arta contemporană a Europei... nu există artă valabilă și autentică unde nu se simte fisura, după noaptea de coșmar.” Am citit opiniile laureatului despre semnificația, dincolo de „părțile În conflict”, a Holocaustului, de parcă ar fi fost propriile mele cuvinte: „Nu am fost nicicând tentat să consider Întrebările privind Holocaustul ca un conflict inextricabil Între germani și evrei”, spune Kertész. „În Holocaust, am descoperit condiția
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
schimba nimic.” Preluând de la poetul catolic maghiar János Pilinszky calificarea de „scandal”, Imre Kertész nu ezită s-o circumscrie contextului cultural și istoric: „Auschwitzul a avut loc În cultura creștină și constituie astfel, pentru un spirit metafizic, o rană deschisă”. Laureatul și-a exprimat bucuria particulară de a vorbi În limba maghiară, amintind că s-a născut la Budapesta, Într-o familie evreiască, mama fiind originară din Cluj (!), iar tatăl de lângă Balaton. Bunicii, deși religioși, Își schimbaseră numele pentru a-i
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
i se pare, nici azi, nesemnificativă: „Bunicii mei dinspre mamă și-au găsit moartea În Holocaust, bunicii din partea tatei au fost anihilați de puterea comunistă a lui Rákosi”. Conștient că nu este deloc simplu, nici astăzi, să fii o excepție, laureatul consideră că a fi evreu a redevenit, acum, „odatorie morală”. El relatează, În Încheierea cuvântării sale, un fapt bizar din timpul pregătirii discursului și care, Într-un fel, i-a redat... seninătatea: primise de la directorul memorialului Buchenwald, Volkhard Knigge, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dar scrisul său este, fără Îndoială, a unui exilat pentru care nu prea mai contează de unde anume s-a exilat. Prea puțin abordată, tema limbii, unic și ultim refugiu, este lăsată, de asemenea, În suspensie, din cauză, poate, că proaspătul laureat nu trecuse (Încă?) și prin această esențială deposedare... Singurul drept pe care și-l arogă supraviețuitorul lui Kertész rămâne luciditatea: „A nu căuta sens unde nu există nici unul: acest secol, acest pluton de execuție, Împlinind fără Încetare ordine și, din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îl puteam relua, Holocaust și literatură, unde figurase și romanul său Fără destin. Chiar și În cursul Exil și Înstrăinare În proza modernă, pe care Îl repetam frecvent, Imre Kertész nu ar fi fost nepotrivit, desigur. I-am scris proaspătului laureat pe adresa de la Budapesta și tot acolo i-a scris și președintele Colegiului Bard, oferindu-i, la sugestia mea, un Honorary Degree (echivalentul american pentru Doctor Honoris Causa) În literatură. N-am primit, din păcate, nici unul răspuns. Abia la finele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de zi și de noapte, În ocrotirea scriitorului. Aveam să Înțeleg, curând, că nici la New York nu va mai veni cuplul, cum fusese programat, așa că la festivitatea Premiului YIWO 2003 (Institutul pentru cultură iudaică) urma să se prezinte, În locul noului laureat, un film despre acesta, conținând și secvențe de la ceremonia regală de la Stockholm. Imre prefera să nu-și amintească nici momentul de triumf, nici ororile care au urmat, era discret și afabil, ca de obicei. Discutam, firește, despre războiul din Irak
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
programul de muncă forțată . Anexa 3. Studiu de caz. Evreul David Margulius . Prefață A trecut deja un deceniu de când, la inițiativa președintelui României Ion Iliescu, a fost creată Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, comisie prezidată de Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel și supraviețuitor al Holocaustului. Multe dintre recomandările făcute de Comisie în Raportul Final au fost deja implementate de guvernele României. La nivelul societății românești, printr-o gamă variată de activități memorialistice și educaționale, a crescut nivelul de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ale șantajului . Luați aminte domnilor edili ! Preferații dumneavoastră sunt așezați cu toată solicitudinea în fruntea urbei ca cetățenii ei de onoare ! Sunt considerați de aceeași calitate morală, sunt colegii de noblețe ai savantului american de origine română GEORGE EMIL PALADE , laureat al Premiului Nobel pentru știință , unul din cei mai importanți oameni ai lumii secolului douzeci și cetățean de onoare al urbei unde s-a născut , Iașul ! Îi cunosc de mulți ani . Și simt că va fi nevoie să denunț necazurile
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
române. Este doctor în filologie cu teza Balada românească (1979). Membru în colegiul de redacție al „Revistei de etnografie și folclor”, a primit Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru ediția critică Artur Gorovei, Literatură populară (I-II, 1977-1985), și este laureat al Fundației Culturale „Ethnos” cu Premiul pentru întreaga activitate editorială de restituire culturală a valorilor identitare ale spiritualității românești. D. a elaborat Dicționarul folcloriștilor (I, 1979, în colaborare cu Sabina-Cornelia Stroescu; II, 1983), o lucrare de pionierat în domeniu. După
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
Un teho lleno de angeles, ed. bilingvă, Botoșani, 2002; Cafeneaua Kafka, București, 2003; Cartea fabuloasă, București, 2003; Eranos. Scene din viața și opera Poesiei, Iași, 2003; Sfârșitul sau Momente din viața unui om falsificat, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Zece poeți români laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (1991-2000), Botoșani, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Esopia, RL, 1982, 32; Cristian Livescu, Gellu Dorian, „Poeme introductive”, CRC, 1986, 40; Vasile Spiridon, Afinități elective, ATN, 1994, 2; L. D. Clement, Povestiri din vremea
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
de alfa și omega pieței noastre editoriale, Humanitas și Polirom (la ultima apare Anna Gavalda). Scriitorul francez are puține marote. Dintre ele, cea mai pregantă rămîne societatea de consum. Cu excepția romanelor istorice (Pierre-Jean Rémy, Jean d’Ormesson, poate Jean-Christophe Rufin, laureat al premiului Goncourt În 2001), a romanelor memoriei (memorie culturală la Pascal Quignard, familală la Jean Rouaud, personală În cazul unor autoficțiuni), mai toate noile ficțiuni franceze au, În centru sau la margine, critica nocivității Sistemului. Pe cît de veche
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Ungheni), prozator. Absolvent al Facultății de Litere a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1972), I. a fost, între 1975 și 1978, doctorand la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe și apoi a funcționat ca profesor. Este laureat al Premiului de Stat al Moldovei în domeniul învățământului (1988). Debutează în 1983, cu volumul de nuvele și povestiri Întoarcerea la mare, în care realul și imaginarul se îmbină firesc, precum în basme, țintind modelarea morală și stimularea imaginației micului
IACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287475_a_288804]
-
j. Soroca), prozator și traducător. Este fiul Teodorei și al lui Gheorghe Cibotaru. După absolvirea Universității de Stat din Chișinău (1959), a lucrat la publicațiile „Tinerimea Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Moldova”. A fost ministru al Culturii între 1994 și 1997. Este laureat al Premiului de Stat (1986). C. debutează editorial cu volumul de povestiri Tăcerea pădurilor (1965), în care evocă liric scene rurale și momente din timpul celui de al doilea război mondial. A doua culegere de povestiri, Durerea liniștii (1969), axată
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]