3,457 matches
-
la o seamă de oameni. Pe timpul acesta nu domnea nici una din boalele obicinuite, și unde se întîmpla să fie vruna se prefăcea în ciumă. Unii mureau de lipsă de îngrijire, alții chiar cu grija cea mai bună. Nu era nici un leac de care s-ar fi putut spune că aduce vreo scăpare sigură. Căci ce convenea unuia era nepriincios altuia. Nici o constituție trupească, fie mai tare, fie mai slabă, nu putea să se împrotivească boalei: ea răpea pe toți fără deosebire
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stării letargice. Somnul care-l cotropește pe erou este unul irezistibil : „Și îndată adormi, ca și când l-ar fi lovit cineva cu muchea securei în cap” (75, a) ; sau „Abia au intrat în el [în codrul Babei-Iaga] și un somn fără leac a început să-i toropească” (23, p. 274). Important de observat este faptul că adormirea eroului este simultană practic cu apariția balaurului/demonului : „Abia ațipise flăcăul, când iată, se ivi balaurul” (75, c). Nu este vorba de o coincidență, ci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sfârșitul”. În timpul lucrului - profitând de această „breșă”, de aceste greșeli magico-rituale -, duhurile rele (Hiisi și Lempo) îi sucesc eroului securea, care-i intră cu tăișul în genunchi, rănindu-l. Nu este o rană uzuală. Nici descântecele rostite, nici buruienile de leac nu sunt de vreun folos. După multe peripeții, eroul ajunge la un mag bătrân care îi spune „povestea originii fierului” - singura care, rostită, este în măsură să-l vindece (Kalevala, VIII-IX ; cf. 61, pp. 99-128). Tot un tabu violat - o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
satului i se atribuiau mai multe roluri esențiale : divan de judecată pentru bătrânii comunității, loc de horă pentru tinerii comunității, loc de adăpost pentru călătorii străini (xenodochiu, în tradiția bizantină) și bolniță unde erau expuși bolnavii incurabili. Când ierburile de leac și descântecele doftoroaielor nu mai aveau efect, bolnavul fără speranță era expus la poalele copacului consacrat, fiind dat în grija zeului (sau a daimonului) care se credea că sălășluiește în copac. Sau zeului care se credea că folosește copacul drept
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a pământului [...] pentru a-și face așezare statornică unde să-și întemeieze cultul și unde să i se dea veșnice slăviri.” Pentru a demonstra populației misiunea și puterile cu care era învestită de zeiță, însăși Medeea, „slujindu-se de unele leacuri doftoricești, făcu să se ivească chipurile unor balauri pe care pretindea că-i adusese zeița, prin văzduh, din țara hiperboreenilor”. De asemenea, și Ovidiu (Metamorfoze, VII) povestește despre puterile vrăjitoarei Medeea asupra stihiilor atmosferice și despre zborurile în văzduh pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au aflat, care înțălepciune-i era dată de la Dumnedzău. Așijderea și planitele și crângurile și toată tocmala ceriului și de supt ceriu știa și cum va lega pre diavoli și cum îi cheamă pe numele lor și toate vrăjile. Așijderea toate leacurile și toate doftoriile și toate ierbile, care de ce leac era. Toate acestea le-au cunoscut Solomon cu înțălepciunea sa” (102, p. 224). De la jumătatea secolului al XVII-lea până la începutul celui de al XIX-lea, cronografele - devenite adevărate cărți populare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și planitele și crângurile și toată tocmala ceriului și de supt ceriu știa și cum va lega pre diavoli și cum îi cheamă pe numele lor și toate vrăjile. Așijderea toate leacurile și toate doftoriile și toate ierbile, care de ce leac era. Toate acestea le-au cunoscut Solomon cu înțălepciunea sa” (102, p. 224). De la jumătatea secolului al XVII-lea până la începutul celui de al XIX-lea, cronografele - devenite adevărate cărți populare - „au circulat de o manieră de-a dreptul impresionantă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prevederi similare vor face ulterior obiectul unor texte cuprinse în literatura juridică (Pravile), redactate și tipărite în Țările Române începând din secolul al XVII-lea (186). Nu este locul aici să inventariez toate tipurile de amulete, talismane, baiere, răvașe de leac, filactere, avgare etc., cunoscute și folosite de români în diferite scopuri magice. Amintesc textele- -amulete de influență creștină, prezentate și comentate de Nicolae Cartojan : Călătoria Maicii Domnului la iad, Epistolia Domnului nostru Isus Cristos, Minunile Sf. Sisinie (27, I, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
II, pp. 125-138). Cel mai vechi document de acest gen - un descântec- amuletă scris pe două foi de plumb, descoperit în comuna Burănești- -Mehedinți - este datat în jurul anului 1300 (119). Tot în categoria talismanelor intră și așa- numitele „răvașe de leac”, descântece dublate de diverse desene și semne magice, înscrise (cu cerneală, cărbune, sânge) în spirală, în cerc, în elipsă, de la dreapta la stânga (de tipul : IAD ĂS TĂRĂDNÎ - UIRCS ET TĂRĂDNÎ ĂCNÂRB), încrucișat (polindromul SATOR - AREPO - TENET - OPERA - ROTAS ; cf. mss.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cum ar fi cele în spirală (29, pp. 418- 420), sunt atestate la babilonieni (121, p. 57), la cretani (122, p. 160) etc., forma labirintico-spiralată fiind con- siderată din cele mai vechi timpuri ca fiind apotropaică. La români, „răvașul de leac” era fie purtat la gât de bolnav, fie aruncat pe apă, fie înghițit (ca atare sau doar cenușa), fie uns cu miere și aplicat cu partea scrisă pe „locul pătimaș” ș.a.m.d. Dar nu numai hârtia putea fi suport
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al X-lea î.e.n.) săpată în piatră. Sub această formă este consemnată legenda în secolul al X-lea e.n., în Lexiconul Suidas (s.v. Ezechias), unde se spune că noul rege iudeu a distrus „Cartea lui Solomon”, care cuprindea descântece și leacuri împotriva tuturor demonilor bolilor, „carte” care era săpată în piatră la poarta templului (cf. 28, p. 93). Probabil că tot la acest eveniment se referă un pasaj din Vechiul Testament, în care se spune că Iezechia „a sfărâmat stâlpii cu pisanii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unul din cele mai vechi studii de botanică populară românească”, cum îl considera Eliade. Astăzi sunt cunoscute atât meritele, cât și lipsurile lucrării folcloristului bănățean. Unul dintre viciile de fond este modul arbitrar și confuz de clasificare a plantelor : „de leacuri”, „mitolo- gice”, „poetice”, „de descântece și vrăji” (în această ultimă categorie fiind cuprinsă și mătrăguna). Amendând acest neajuns, B.P. Hasdeu scria : „Lucrarea d-lui Mangiuca ar fi fost mult mai metodică în fond, deși nu atât de sistematică în aparință
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
credințe și superstiții care trăiesc de mii de ani pe pământul românesc”, scria Eliade în 1943. „Cunoscându-le, descifrându-le, luăm contact cu viața sufletească a strămoșilor noștri și poate izbutim să desprindem anumite valori spirituale înapoia vrăjitoriilor și a leacurilor băbești. Medicina populară face parte dintr-un întreg, dintr-o viziune armonioasă” (23, p. 168). (gravură din Hortus Sanitatis, Mainz, 1491) în octombrie 1928, chiar înainte de plecarea sa în India, Mircea Eliade a omagiat în Cuvântul activitatea Institutului de Istorie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
faptul că „la Atena [cucuta] era folosită în pedeapsa capitală”. Dar tot el ne asigură că sunt „situații în care se recomandă să bei cucută (cicuta), ca remediu” (Naturalis historia, XXV, 151-154). Ca și la alte plante psihotrope, diferența dintre leac și otravă (ambele numite în greacă pharmacon) este dată de doza folosită. Se pare că a existat într-adevăr practica tainică a unor cârciumari (indiferent de etnie) de a macera anumite plante psihotrope în băuturi alcoolice, pentru a le face
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secară [...] ce cuprind prea multe cornușoare [= Claviceps purpurea] măcinate în ele sunt otrăvitoare și dau o boală grea [= ergotism]”. Totuși, admitea dr. Voiculescu, cornul- secarei nu este doar otravă, ci și remediu, dar unul care trebuie administrat cu prudență : „Acest leac este bine să fie întrebuințat numai de doctor, moașă ori agent sanitar” (254, p. 78). De asemenea, în spațiul românesc, intoxicări colective cu cornul-secarei puteau fi provocate și de consumul de rachiu de secară (așa-numita secărică), și anume atunci când
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ritualuri, Zalmoxis își iniția neofiții (aleși dintre „cetățenii de frunte” ai comunității) într-o doctrină a cărei trăsătură/practică esențială era imortalitatea/imortalizarea sufletului. Contemporan cu Herodot, Platon scria că „medicii lui Zalmoxis [...] stăpânesc meșteșugul de a te face nemuritor”, leacurile și descântecele lor având menirea de a vindeca „mai ales sufletul” și, doar prin intermediul acestuia, trupul (Charmides, 156). Dintre „leacurile lui Zalmoxis” - pomenite de Platon - Vasile Pârvan numește „fumigația cu sămânță de cânepă” (66, p. 89). Constantin Daniel a redeschis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era imortalitatea/imortalizarea sufletului. Contemporan cu Herodot, Platon scria că „medicii lui Zalmoxis [...] stăpânesc meșteșugul de a te face nemuritor”, leacurile și descântecele lor având menirea de a vindeca „mai ales sufletul” și, doar prin intermediul acestuia, trupul (Charmides, 156). Dintre „leacurile lui Zalmoxis” - pomenite de Platon - Vasile Pârvan numește „fumigația cu sămânță de cânepă” (66, p. 89). Constantin Daniel a redeschis dosarul recluziunii în peșteri sau încăperi subterane la care se supuneau homines religiosi geto-daci (80). Fiind doctor psihiatru, el a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
evrei. Perso- najul lui Ion Creangă, jupân Strul din Târgul-Neamțului, „negustor de băcan”, pe lângă „suliminială” și „iruri” (alifii din plante medicinale), vindea în băcănia lui „fumuri și alte otrăvuri” (Moș Nichifor Coțcariul, 1877). în dicționarul său de remedii populare (Toate leacurile la îndemână, 1935), Vasile Voiculescu notează la capitolul „Fumuri” următoarele : Se mai fac fumuri cu foi de mătrăgună și laur (datura) [= ciumăfaie] uscate, pisate și amestecate cu silitră. Aceste afumări sunt alină- toare în accesele de astm (înec) cu tuse
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cunună pe cap, pe care mesenienii o numesc în graiul lor „Kiphos” (Călătorie în Grecia, III, 26, 7). Zeul medicinei Asklepios a fost inițiat de centaurul Chiron să-i vindece pe oameni, apelând fie la „cânturi de vrajă”, fie la „leacuri tămăduitoare” (Pindar, Pythica, III). La rândul său, eroul tămăduitor Machaon (fiul lui Asklepios) va folosi și el aceleași descântece și ierburi, „date pe vremuri părintelui său de prietenu-i Chiron” (Homer, Iliada, IV, 210 și urm.) (272, pp. 26-28). Se întrevede
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Papaver rhoeas) se extrage un suc lăptos, opium, care conține circa 20 de alcaloizi : morfina, thebaina, codeina, narcotina, papaverina etc. Homer descria efectele unui preparat narcotic, probabil opiaceu (gr. pharmakon nepenthes = „remediu împotriva tristeții”), oferit în vin lui Telemac : Un leac ce-alină orice dor și jale, Un balsam uitător de orice rele (Odiseea, IV, 308). în aceeași epocă, Hesiod semnala folosirea opiumului în orașul Mekon din Corint (gr. mekon = „mac”, mekonion = „suc de mac”, la Dioscoride și Plinius). Heraclide din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
slobod de tot fel de doftorie, întărește vârtute, deștiaptă sămțire, oprește suirea flegmei și tot fel de colică, potoale durerea dânților, curățe sângile, folosește la cei otrăviți și tot fel de lungoare, troahne, friguri și lepecioase boale” (37). Astfel de leacuri băbești făceau parte din trusa vreunui vraci român, așa cum a fost descris de Tudor Arghezi în poemul Vraciul (volumul Cuvinte potrivite, 1927) : în farmacia mea atotlecuitoare Aleanuri am la chinurile-abia simțite, Misterioase și nemaitămăduite, Pe când prin jur se naște lumea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mult ca o jumătate de an afion, socotind că- ți folosește de tuse, putem zice că ți-ai scurtat din viață cu 20 de ani” (166). S-ar putea zice că percepția opiumului în epocă acoperea o plajă uriașă, de la „leac miraculos” la „otravă grozavă”. Este totuși unul dintre foarte rarele documente românești în care opioterapia este condamnată. Un document oarecum insolit pentru menta- litatea din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Opiatul numit theriaca (din gr. therion = „animal sălbatic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
theriaca) pare a fi cel dintr-un Descântec de [mușcătură de] șarpe, aflat într-un manuscris din 1784 : Ediți, prestiți [= Iudiță, pestriță] (230), dedi di peliți, pelița di carne, carne di os, osu di folos, veninul pe os în jos, leacul [de] la tiriacul... (167). Nu este vorba de un caz izolat. Variante aproape identice au fost culese în cursul secolului al XIX-lea și chiar la începutul secolului XX. În unele dintre ele apare chiar termenul tiriac (54, p. 843
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de un caz izolat. Variante aproape identice au fost culese în cursul secolului al XIX-lea și chiar la începutul secolului XX. În unele dintre ele apare chiar termenul tiriac (54, p. 843), iar în altele apar termeni corupți : treac („leacul ca treacul” ; cf. 12, p. 18), iliac, liliac, chiliac (168). Dar cele mai multe variante ale acestui tip clasic de descântec nu conțin remediul cu pricina și, în plus, sunt mai complete și mai coerente (în coordonatele unei logici a magicului) (85
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fost atribuit acestui remediu, încât numele lui să ajungă în textul imuabil al unui descântec ritual. Pentru mentalitatea magică, alterarea textului unui descântec era de neînchipuit. Consecințele ar fi fost grave. Nu numai că descântecul își pierde efectul („își pierde leacul”), dar, cel mai adesea, capătă un efect contrar. De aceea, textele rituale s-au păstrat practic neschimbate de-a lungul secolelor și de aceea studierea lor este atât de profitabilă. Mai mult decât atât, teriacei îi este acordat un loc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]