3,620 matches
-
unui naiv făcută în fața unui autor din provincie), Cluj-Napoca, 1974; Paradisul pentru o mie de ani, București, 1974; Evul Mediu întâmplător, îngr. Voica Foișoreanu-Guga, București, 1984; Poezii, îngr. Romulus Vulpescu, introd. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1986. Traduceri: Sütő András, Un leagăn pe cer. Pagini de jurnal, pref. Titus Popovici, București, 1972; Jurek Becker, Iacob mincinosul, Cluj-Napoca, 1974 (în colaborare cu Iva Paraschiv); Willi Meinck, Uluitoarele aventuri ale lui Marco Polo, I-II, Cluj-Napoca, 1986 (în colaborare cu Ileana Foișoreanu). Repere bibliografice
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
strat al acestor pagini ar fi dat de reîntoarcerea nostalgică la un timp auroral, copilăria încântată de basme și legende, petrecută într-un peisaj fermecat. În versuri se ivesc deseori, prelucrate, stilizate, motive din poveștile, miturile, doinele și cântecele de leagăn românești, după cum intervine, temperat, și inspirația istorică. Aflată la anii lecturilor devoratoare, poeta conservă mai cu seamă ecourile livrești: Dante, Petrarca, Tasso, Ariosto, trubadurii, poeții Pleiadei, Shakespeare, iar mai aproape, Lamartine, Hugo, Sully Prudhomme. Sedusă de câte un model, absoarbe
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
9, Mortonca, Basculanta albastră, Un șpriț, Întâmplare sentimentală) ilustrează un filon autobiografic și sentimental filtrat cu discreție. SCRIERI: Iubita mea, e ora indexării, Deva, 1994; Rezervația de zăpăciți (Carte de colorat mintea), Deva, 1995; Carte de colorat mintea (Cântece de leagăn din tranziție), pref. Eugen Evu, Deva, 1998; Bună seara, Domnule Mann..., Timișoara, 1998; Un scorpion pe contrasens, Deva, 1999; De vorbă cu..., Timișoara, 1999; Scuzați că ne-am cunoscut..., Timișoara, 2001; Insomnii binefăcătoare, Deva, 2001; Păcătoșenii..., Deva, 2002; Balamucul, dragostea
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
SCRIERI: Bat gândurile, Chișinău, 1965; Mozaic, Chișinău, 1967; Cântecul tău, Djalil, Chișinău, 1968; Balada stropului de soare, Chișinău, 1969; Vin negru, Chișinău, 1969; Amnar și cremene, Chișinău, 1971; Înșiră-te mărgărite, Chișinău, 1972; Pământul patriei, Chișinău, 1974; Veveriță-Riță, Chișinău, 1974; Leagănul cel verde, Chișinău, 1976; Imnuri în inimi, Chișinău, 1977; Darul vieții, Chișinău, 1978; Cu tine, țară de mesteceni, Chișinău, 1979; Flori albe, flori roșii, Chișinău, 1981; Veșnică ardere, Chișinău, 1982; Vis și veghe, Chișinău, 1984; Meșter Zori-de-zi, Chișinău, 1985; Clopote
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
nu numai că oamenii au relații „față în față”, se cunosc nemijlocit, dar aceste relații sunt emoțional-afective, de intimitate, căldură și solidaritate. H. Cooley, sociologul american care a operat distincția primar/secundar în problematica grupului, afirmă că grupurile primare sunt „leagănul naturii umane” (1909). Decisiv în formarea personalității noastre este grupul familial, dar mai târziu și alte grupuri devin vitale pentru siguranța și confortul nostru fizic și emoțional (prietenii, asociații etc.). În grupurile primare, scopurile și interesele sunt profund împărtășite, subzistând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Laokoon), „Litere, arte, științe”, „Convorbiri despre limbă” (susținută de Ion Gorun) ș.a. Numărul din 3 septembrie 1919 se deschide cu o tabletă de Emil Isac, Budapesta. Principalul colaborator al rubricii „Litere, arte, științe” este Leon Feraru, cu versuri (Cântecul de leagăn, Pribegie, Sonete, Poeme,), proză scurtă (scrisă anterior, împreună cu D. Anghel) și mențiuni istorico-literare: Un manuscris al poetului Dimitrie Anghel, „File uitate” de Dimitrie Anghel și Leon Feraru. La aceeași rubrică apar texte de Barbu Nemțeanu și Barbu Lăzăreanu, discursul la
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
exegeza lui Chiril: A. Kerrigan, St. Cyril of Alexandria, Interpreter of the Old Testament (Analecta Biblica 2), Pont. Universitas Gregoriana, Roma, 1952; M. Simonetti, Lettera e/o allegoria, cit., pp. 216-226. c) Opere dogmatice înainte de controversa nestoriană Deși Alexandria fusese leagănul arianismului, Atanasie redusese mult influența acestuia și, la începutul episcopatului lui Chiril, importanța arienilor la Alexandria trebuie să fi fost foarte scăzută (spre deosebire de Constantinopol, unde ei au reacționat energic la provocările lui Nestorie din 429). Diversele scrieri contra arienilor ale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din 26 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda-mi răvășită De stihiile eterne, Curcubeul arcu-și cerne. Referință Bibliografică: RONDELUL TOAMNEI MELE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2126, Anul VI, 26 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
RONDELUL TOAMNEI MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381272_a_382601]
-
de sarasir, drept 50 de ughi, o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 țigani, de 75 de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul întrecea în valoare lucrurile făgăduite. Ca urmare, cumnatul său îi dădea înapoi 100 de ughi. în zestrele date fetelor intrau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prea puțin cunoscute europenilor 7 - mi-au oferit numeroase ocazii de a-mi satisface cele mai arzătoare pasiuni de a cerceta și a mă familiariza cu acele secrete ale naturii care fuseseră Îndelung tăinuite În acel colț al lumii, adevărat leagăn al umanității și loc de origine al științei 8. Continuitatea cercetărilor mele a fost sprijinită considerabil de poziția influentă pe care am deținut-o vreme de mai mulți ani În calitate de medic al Înaltei curți sikh din Lahore. Cei care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o stare extremă de incertitudine Îl Îndemna pe acest incomparabil misionar să trimită deja, În două rânduri, scrisori de adio. Or, Honigberger trece prin Buhara În 1833, dată la care mai trecuseră numai Kőrösi Csoma (1821, În drumul spre presupusul leagăn al rasei maghiare al fondatorului tibetologiei), În 1825 primii trei călători englezi, William Moorcroft (1765-1825), George Guthrie (1788-1825), George Trebeck (1798-1825) și puțin Înainte de călătorul sas Alexander Burnes (1805-1841) și James Gerard, nume importante din aceeași familie. Pentru amănunte, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Comedia supunerii (1997), este surprinsă drama celor care parcurg traseul frică - supunere, prezența fricii implicând supunerea și invers. Funia, departe de a da sentimentul trăiniciei, îngrădește libertatea de mișcare și de conștiință, întrucât e împletită sub formă de bici, căpăstru, leagăn, centură, pripon, ștreang și laț. Finalul piesei sugerează schimbarea acestor stări determinate de contradicția dintre înveșnicirea răului social și libertatea conștiinței morale a individului. Din moment ce asupriții și asupritorii își împrumută doar măștile de la caz la caz, frica și supunerea rămân
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
nuvelele lui S.-A. nu mai sunt tributare decât în mică măsură tezelor de acest tip. Ele impun o perspectivă diametral opusă idilismului sămănătorist. Satul nu mai este văzut doar ca o oază de seninătate și puritate morală, ca un leagăn al celor mai frumoase tradiții și comportamente umane. În cele mai izbutite nuvele personajele principale sunt oameni stăpâniți de patimi răvășitoare, de porniri tulburi, primare, telurice. Protagoniștii, naturi impulsive, firi aprige, ajung, puși în situații-limită, să comită nelegiuiri și crime
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
un minunat exemplu privind acel sentiment de extremă uimire pe care marele fizician A. Einstein îl prețuia atât de mult. Einstein spunea: Cel mai înalt lucru pe care-l putem simți este misterul. El este emoția fundamentală care stă lângă leagănul adevăratei arte și științe. Cel ce nu-l cunoaște și nu se mai poate mira, nu mai poate fi uimit, este ca și mort, e o lumânare stinsă”. Dar Secțiunea de Aur n-ar fi atins statutul de cvasivenerație pe
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
pentru noul castel de vară. Lucrările au început și la ele au participat aproximativ trei, patru sute de lucrători. În 1875, temelia castelului a fost pusă. Cu acest prilej la 10 iulie 1875 Carol I a spus că Peleș va fi “leagănul Dinastiei Noastre și al țerii”<footnote Dimitrie A. Strudza, Domnia Regelui Carol I, tomul I, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1906, p. 763 footnote>. O lună mai târziu va fi întocmit și Actul Domnesc de fundațiune care afirmă
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
1975; Hajdu Zoltán, Apă fiartă pentru lup, cu ilustrații de Andrassy Zoltán, București, 1975; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, îngr. trad. în colaborare cu Haralambie Grămescu, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare); Victor Sivetidis, Cântece de leagăn pentru puii animalelor, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, București, 1977 (în colaborare cu Delia Damirescu); Anotimpuri mongole, postfața trad., București, 1978 (în colaborare cu Raluca Tulbure); Stepan Tcaciuc, Arborele vieții, București, 1991 (în colaborare cu Andrei Ciurunga). Repere bibliografice: Nina
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
Naghiu, Niciodată la timpul trecut, CNT, 2000, 45; In memoriam. Laurențiu Ulici, CL, 2000, 11; Cassian Maria Spiridon, Laurențiu Ulici, de la prima până la ultima verba, CL, 2000, 12; Sergiu Adam, Un semn de adio, o șoaptă, o lacrimă. Cântec de leagăn, ATN, 2000, 12; Dicț. esențial, 850-852; Dimisianu, Lumea, 275-279; Micu, Ist. lit., 716-717; Octavian Soviany, Testamentul lui Ulici, LCF, 2001, 7; Paul Cernat, Bridge peste ape tulburi, OC, 2001, 74; Grigor, Moromete, 74-78; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
de alta pomii de sânge ai lumii/ și sfoara întinsă până la împotrivire”. Cu Vietăți fericite se trece de la profunzimea trăirilor către intensivitatea contemplativului. Meditația și nostalgia sunt învecinate, centrând energia eului în sfera unei alterități pierdute: „Eu stau în istovitul leagăn al privirii/ ca într-un jilț străin/ pe care-l afli cald/ de trupul celui ce l-a locuit o clipă înainte// Și-ncet căldura lui mă cotropește/ aproape cred că l-am iubit cândva”. Forța radiografică a privirii dictează
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
sociale. Școala este extrem de importantă în acest sens. Dar ea nu e totul, ci numai o componentă a educației. Ea are nevoie de familie, de comunitate, pentru a sprijini și îndruma adecvat copilul. Totuși, rolul primordial revine familiei, care este leagănul social al copilului și sprijinul său pe aproape toată perioada vieții. Familia trebuie să manifeste o relație de colaborare și prietenie între toți membrii acesteia. Această afecțiune se combină cu grija pentru viitorul copiilor pregătindu-i să devină cetățeni adaptați
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
31">31 De văzut, prin comparație, ca demonstrații strânse, din perspective nu tocmai similare, Mihai Dimitrie Sturdza, Rusia și dezunirea Principatelor Române, În Idem, Românii Între frica de Rusia și dragostea de Franța, București, 2006, p. 21-64; și Dumitru Vitcu, „Leagănul Unirii” sub zodia separatismului. Despre evenimentele tragice din 3/15 aprilie 1866 de la Iași, În vol. Toți În unu. Unirea Principatelor la 150 de ani, coord. Dumitru Ivănescu, Dumitru Vitcu, Iași, 2009, p. 193-223. </ref>, manifestările cu caracter „anticarlist” ori
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
au fost epurate treizeci de cadre didactice universitare (Iordan, 1979). Așa a început teroarea, principală caracteristică a „dictaturii proletariatului”. La Iași a fost mai pronunțată, din capul locului, acesta fiind orașul unde a înflorit antisemitismul lui A.C. Cuza și totodată leagănul mișcării legionare. Concedierile au continuat de-a lungul anilor, fără să se mai înființeze comisii speciale. Uneori le efectuau senatele universitare (înnoite cu cadre recrutate pe criterii social-politice), alteori erau dictate prin simple decizii ale serviciului de cadre și ale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe celelalte le-am dezvoltat singuri, fiind chiar și mai „eficienți”. Un alt aspect este faptul că, „animați/excitați” de promisiunile sugerate, s-a declanșat în noi și un fel de „nostalgie a turmei originare”. Propaganda promitea, de altfel, recuperarea „leagănului de aur al Paradisului pierdut” (de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi) și am retrăit, în această regresie de vârstă, confortul sentimentelor protecției materne. Formula fericirii părea perfectă, însă trebuiau făcute mari eforturi de a nu sesiza contradicțiile afirmațiilor rupte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
naturii, identificarea cu masca. Unele versuri, deosebit de concentrate, miniaturale în felul haiku-urilor japoneze, prezintă viziuni epifanice. Poet al „stelelor” cunoașterii, V. a mai publicat povestiri pentru copii: Caietul din fântână (1979), Bunicii mei (1982; Premiul de Stat al Republicii Moldova), Leagănul (1984) și eseuri (Iscălitura, 1978), iar în anii ’90 articole axate pe ideea națională. A tradus un volum de versuri de A. A. Tvardovski (1973). SCRIERI: Zborul semințelor, Chișinău, 1962; Focuri de toamnă, Chișinău, 1965; Ploaie fierbinte, Chișinău, 1967; Aripi
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
fie pururi chipul, Chișinău, 1976; Rămâi, Chișinău, 1977; Iscălitura, Chișinău, 1978; Caietul din fântână, Chișinău, 1979; Inima alergând, Chișinău, 1980; Marele ștrengar, Chișinău,1980; Bunicii mei, Chișinău, 1982; De dorul vieții, de dragul pământului, Chișinău, 1983; La capătul vederii, Chișinău, 1984; Leagănul, Chișinău, 1984; Omul de la temelie, Chișinău, 1985; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1988; Viața pe nemâncate, Chișinău, 1999. Antologii: Poezia Moldovei Sovietice, Chișinău, 1984 (în colaborare cu Mihail Dolgan). Repere bibliografice: Aureliu Busuioc, Semințe de rod, „Nistru”, 1963, 2
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
putut fi desființat, sistemul public de ocrotire rezidențială demonstrând o mare rezistență la schimbări structurale. În mod tradițional, instituțiile publice pentru ocrotirea rezidențială a copilului au fost organizate pe criteriul vârstei; copilul între 0 și 3 ani era ocrotit în leagăn, iar cel între 3 și 18 ani în casa de copii (preșcolari și școlari). Întrucât copilul aflat în cele două tipuri de instituții avea aceleași categorii de nevoi, începând din anul 1995 separarea pe criteriul vârstei a fost considerată artificială
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]