4,183 matches
-
un surplus de energie. E mai amuzant să le faceți pe un fond muzical care să vă Îndemne să vă mișcați. 1. Cu mîinile atîrnînd pe lîngă corp, mișacți-vă corpul trecînd greutatea de pe un șold pe altul, ca și cum v-ați legăna pe ritmul muzicii. 2. Lăsați brațele să se balanseze odată cu mișcările corpului. Veți remarca o mișcare naturală În formă de opt a brațelor și a corpului pe măsură ce vă legănați dintr-o parte Într-alta. Lăsați brațele să execute o mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
corpul trecînd greutatea de pe un șold pe altul, ca și cum v-ați legăna pe ritmul muzicii. 2. Lăsați brațele să se balanseze odată cu mișcările corpului. Veți remarca o mișcare naturală În formă de opt a brațelor și a corpului pe măsură ce vă legănați dintr-o parte Într-alta. Lăsați brațele să execute o mișcare din ce În ce mai amplă. 3. Întindeți brațele În față și executați o mișcare laterală În formă de opt. Începeți prin a mișca brațele În sus, către drepata, coborîți-le și duceți-le
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
2-15b) și Îndepărtați-le de corp (fig. 2-15c). 7. Reîncrucișați-le În fața corpului și depărtați-le din nou. 8. Repetați, Însă, În timp ce Îndepărtați brațele, aplecați-vă Înainte și Încrucișați-vă brațele deasupra părții superioare a picioarelor (fig. 2-15d). 9. Stați aplecată. Legănați brațele din nou, În fața gleznelor. 10. Îndoiți ușor genunchii. Întoarceți brațele În față, cu palmele căuș adunați energia, opriți-vă, ridicați brațele și turnați energia În fața corpului, pe laterale și pe spate. REPROGRAMAREA MODELELOR ENERGETICE DIN STRĂFUNDURILE CORPULUI ȘI ALE
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
a acesteia. Întindeți mîinile. Alternativ lăsați o distanță pornind de la Înălțimea umerilor voștri și Întindeți mîinile spre mobilier stînd la o distanță de aproximativ o palmă de acesta. 2. Priviți În sus și În timp ce vă Întindeți ușor gîtul spre spate legănați piciorul drept spre spate păstrîndu-l drept din genunchi. Simțiți Întinderile de la nivelul gîtului și al abdomenului (vezi Figura 4-3). 3. Întoarceți-vă la centru. 4. Repetați și cu piciorul stîng. 5. Aceasta vă va face să vă simțiți bine. Faceți
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
și vezicii fierii care pot deveni tensionate În timpul perioadei premenstruale. Ca și Întinderea Abdominală ajută de asemenea la Îndepărtarea balonărilor. Pentru Întinderea Laterală: 1. Stați cu mîinile pe șolduri și inspirați adînc inhalînd pe nas și expirînd pe gură. 2. Legănați-vă mîinile În afară pe lateral și deasupra capului pe perioada unei respirații adînci. 3. Prindeți-vă Încheietura mîinii drepte cu mîna stîngă și pe perioada unei expirări Îndoiți-vă spre stînga În timp ce vă trageți brațul drept cu mîna stîngă
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
deblocînd energiile congestionate și eliberînd spiritul: 1. Stați În picioare. Întindeți mîinile În față și Îndoiți ușor cotul formînd pumni și avînd Încheietura interioară a mîinii cu fața În sus, apoi respirați foarte adînc (vezi Figura 2-16, pagina 75). 2. Legănați brațele Înspre spate și deasupra capului. Țineți puțin mîinile În această poziție. 3. Cu mîinile Întinse În sus Întoarceți pumnii În așa fel Încît aceștia să fie față În față și lăsați mîinile În jos spre fața trunchiului pe cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
asta îmblânzește moravurile? Ale lor sunt de o blândețe care pe mulți cretini i-ar face să zâmbească. Și totuși atât de aspre uneori... Alte mâini s-au așezat acum pe șoldurile mele. Deschid ochii. Tristan e în fața mea, se leagănă și el în ritm... Niciodată, până acum, nu-mi închipuisem fericirea la modul atât de material, atât de tangibilă, de simplă. Filozofie... O felie de jambon e oare fericită în mijlocul sandwichului pe care-l garnisește? Sunt tentată să spun că
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Răcirea vremii duce la schimbarea frunzișului copacilor, păsările pleacă și lasă codrii pustii, ploile mărunte și dese dau o nuanță de gri naturii, se așază tristețea spre sfârșit de toamnă. Poeziile propuse pentru clasa a III-a sunt: Ce te legeni... de Mihai Eminescu; Joc de toamnă de Elena Dragoș; Sfârșit de toamnă de Vasile Alecsandri. „Se-nșiră rândunele în zare și se duc... Furnica i foarte mândră de tot ce-a strâns în vară... Și n sat, pe ulicioară, lucind
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
folosite de poet. d. Momentul evaluării gradului de înțelegere a textului liric poate fi apreciat prin lectura integrală a acestuia, discuții despre poezie, poet, versuri și strofă. Pentru consolidarea cunoștințelor, dau elevilor pentru rezolvare exercițiile: a. La poezia Ce te legeni... cer să noteze corespunzător: 1. Mihai Eminescu un vers 2. Ce te legeni... titlul 3. Fără ploaie, fără vânt, numele poetului b. La poezia Joc de chiciuri de Tudor Arghezi cer elevilor să completeze propozițiile lacunare: Joc de chiciuri este
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
fi apreciat prin lectura integrală a acestuia, discuții despre poezie, poet, versuri și strofă. Pentru consolidarea cunoștințelor, dau elevilor pentru rezolvare exercițiile: a. La poezia Ce te legeni... cer să noteze corespunzător: 1. Mihai Eminescu un vers 2. Ce te legeni... titlul 3. Fără ploaie, fără vânt, numele poetului b. La poezia Joc de chiciuri de Tudor Arghezi cer elevilor să completeze propozițiile lacunare: Joc de chiciuri este o scrisă de Tudor Arghezi. Un rând din poezie se numește . Două sau
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
într-o comunicare clară, frumoasă și expresivă. Poeții atribuie însușiri deosebite obiectelor pentru a-și exprima sentimentele, iar elevii învață intuitiv valoarea artistică a epitetelor. Fără a defini epitetul, elevii remarcă însușirile deosebite exprimate prin adjective sau adverbe: Ce te legeni... de M. Eminescu: „Și mă lasă pustiit, Veștejit și amorțit...” Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu: „Și, prin crângul adormit...” „Stol bălai...”, „nor sihastru...”, „cerul albastru...” Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece Înserarea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Nu-i nimic. A trecut acceleratul.” (versuri scrise de George Topârceanu) Pentru verificarea însușirii noțiunilor despre personificare, cer elevilor să dea exemple de versuri din poezii unde sunt atribuite însușiri omenești necuvântătoarelor: Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu; Ce te legeni... de Mihai Eminescu; Iarna pe uliță de George Coșbuc. O altă figură de stil întâlnită în poeziile de la clasele mici este repetiția, cu rol de a concretiza, a accentua ceea ce poetul consideră esențial în sentimentele pe care le trăiește. În
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
în sentimentele pe care le trăiește. În poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu, identificăm repetiția în versurile: „Mircea însuși mână-n luptă vijeliangrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare...” De același poet avem versuri din poezia Ce te legeni...: „Și se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecând...”. În poezia Iarna de Vasile Alecsandri întâlnim repetiția în versurile: „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară...” Pentru ca elevii să prezinte interes pentru
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
masă. 2. Treceți substantivele la numărul singular: păduri; case; câini; elevi; pomi. 3. Precizați felul și numărul substantivelor din versurile: „Peste vârf de rămurele, Trec în stoluri rândunele, Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele.” (M. Eminescu, Ce te legeni...) Rebus: A B Soluția pe verticală, A - B (SUBSTANTIV) Orizontal: 1. Se aude și se pronunță ............ 2. Propriu sau ............ 3. Cuvântul este alcătuit din ............ 4. Plural sau ............ 5. Propoziție sau ............ 6. Singular sau ............ 7. Denumește lucruri, fenomene și ............ 1. 2
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
și curajul, îndrăzneala luptei pe care militarul le reprezenta așa cum el reprezintă Legea, ierarhia, ordinea și disciplina. În biroul căpitanului i se va spune noului sosit: "Uitați disciplina!"). El încredințează cufărul unui necunoscut cu numele de Butterbaum, pentru că acesta își "leagănă bastonul". Mai târziu, Schubal, acest român antagonist al fochistului al cărui superior este, este îmbrăcat într-o veche manta militară a armatei imperiale și Karl face cunoștință cu căpitanul care "purta uniformă de bord, și care, jucându-se cu mânerul
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
gândiți! Dar abia v-ați îndepărtat de lucruri că din nou le-ați uitat numele. Plopul din câmpie, pe care l-ați numit "Turnul Babel", pentru că nu mai știați sau nu mai vreați să știți că era un plop, se legăna din nou fără nume și trebuie să-l numiți "Noe, pe vremea când era beat"623. Limbajul amenință să se dizolve în hârtie"624. Existența însuși amenință atunci să fie redusă la "niște siluete decupate în hârtie de mătase galbenă
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
muzică fără să aibă nici cea mai mică educație muzicală. Astfel, în Descrierea unei lupte, piosul vrea să cânte la pian pentru că se simte fericit. Or nu numai că nu știe să cânte, dar nu cântă, însă este transportat și legănat în cadență de câtre doi domni care fluieră o mică arie. Nici Karl Rossmann nu știe să cânte, el cântă fie prea repede, fie prea încet și, făcând aceasta simte un alt "cântec înălțându-se în el". Absența de execuție
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
existat niște oameni simpli (...) / Cărora le plăcea să spună / Seara în jurul focului poezii / "Miorița" și "Luceafărul" și "Scrisoarea a III-a" (...) / Au mai existat și niște codri adânci / Și un tânăr care vorbea de ei / Întrebându-i ce se tot leagănă fără vânt". "Au mai existat și niște tei (...) / Și pentru că toate acestea / Trebuiau să poarte un nume, / Li s-a spus / Eminescu". Rezultă astfel că Poetul e o expresie integratoare, totalizantă, a fenomenului românesc! Cu un enunț succint "Shakespeare a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
solidară cu temerarii, punea în pagină un energetism juvenil, o gestică atașantă, pe un fond naturistic embrionar. Iat-o, așadar, printre Învingători, grațioasă Diană într-o lume albă stimulând aventura: -"Arcul de vișin petrecut peste umăr și eu / Mi-l legănam fericită în rând cu băieții..." Îndărătul acestei atitudini degajate acționează însă o feminitate de penumbre, vibrația frustă în fața lucrurilor, un "nu știu ce" șăgalnic dând culoare substantivelor și verbelor. Toate simțurile colaborează intensiv, făcând ca vizualitatea (generatoare de miraje), auzul (captând chemări
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
luminând spre moarte", o "tăcere luminată", un "clar de moarte"; oniricul, somnia, lumina au aici funcție taumaturgică, opunând angoaselor efluvii exorcizante. Pactul cu moartea sfârșește în ironie: "O să mor brusc și frumos, / Lăsând în urmă primire surdă indiferentă (...) / O să mă legăn în moartea mea ca-ntr-un hamac" (Scherzo). Persistă în metafizica Anei Blandiana ideea netemerii de moarte a dacilor, însă dacismul său, trecut prin Eminescu, se constituie într-o soluție iluzorie, într-un Amân mereu. Luciditatea destramă mitul: O, de-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
să circule prin galaxii; un limbaj teatral-declamator, o grandilocvență cu suport ironic, acestea intră deliberat în dispozitivul contrastelor revelatoare. Enigmatica domnișoară Gabriela Șerban (de altminteri personaj real în Iașii din epocă) provoacă, fără voie, un eveniment cosmic: "Ce melancolice goarne legănau Universul în / după amiaza de toamnă în care străin / și stingher rătăceam printre turnuri și case... / Dar Gabriela Șerban nu știa / că cerul anume din goarnele sale sunase / singura mea întâlnire cu ea..." Spectacol amplifiant e și Nuntă în cer
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se succed comentarii ad hoc: Inocența, Nu te-ai dus de tot, M-ai privit îndelung, Mama îngenuncheată, Rochia ta roz, Nu te mai pot vedea, Va veni o vreme și altele în consens: "Vântul nu știa peste ce bate. Legăna crucea pe care scria / Că te-ai dus la treizeci și trei de ani nempliniți / Cu liniștea cu care legăna crângul de pomi înfloriți" (Atunci am înțeles). Temporalizare și localizare; pe scurt oase, prăpăstii, patruzeci de zile de învățătură în ale morții
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Rochia ta roz, Nu te mai pot vedea, Va veni o vreme și altele în consens: "Vântul nu știa peste ce bate. Legăna crucea pe care scria / Că te-ai dus la treizeci și trei de ani nempliniți / Cu liniștea cu care legăna crângul de pomi înfloriți" (Atunci am înțeles). Temporalizare și localizare; pe scurt oase, prăpăstii, patruzeci de zile de învățătură în ale morții. Fiecare moare singur (constatare mâhnită), lăsând în urmă cel mult un gest, o privire tandră: "Sora mea de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mă închipui?" Între grațios și trufie se desenează silueta din remarcabilul poem Trestia unul dintre cele mai caracteristice stilului său de alternanțe. Suplă ca "o trestie la mal", linia morală a poetei rezultă din analogii cu aceasta: "Știu să mă legăn, să șoptesc și să fluier. / Udă mereu la picioare (...) mă sui / Pe scara mea de noduri, în cer // Iar când mă uit în jos / în ude oglinzi / îmi strevăd slăbiciunile. / Dar și puterea: / Cine se măsoară cu mine, moare / (...) mă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
toți ca nefiind întreagă la minte, punând în pericol viața copilului abia născut. Ea refuză să-l alăpteze, dar nu-i refuză dragostea maternă. Așa că oridecâteori poate, îl răpește pe micuț de la doică „și-l punea în albie, și-l legăna, și nu vrea să-l dea la altă parte“, povestesc vecinii speriați. Povestea este la trecut pentru că pruncul n-a trăit decât trei săptămâni, iar moartea lui a contribuit la deteriorarea sănătății mamei care, timp de alți trei ani, a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]