4,107 matches
-
Autorului Au înflorit iarăși salcâmii Și cerul zburdă printre flori, Se schimbă parcă fața lumii Sub curcubeul de culori. Prin ramuri se alintă cântul Purtat spre margini de ponor, Iar printre frunze trece vântul Mereu hoinar, precum un nor. Se leagănă pe câmpuri lanul Sub mângâierea razelor, Doar gândul și-a oprit elanul Răpit de vraja florilor! Pădurea este ca din basme Și ninge iar în luna mai, Noaptea cea plină de fantasme Coboară lin pe-un colț de plai. Peste
AU ÎNFLORIT SUB CER SALCÂMII de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379054_a_380383]
-
VENEA UN OM CU DOUĂ VACI Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016 Toate Articolele Autorului venea un om cu două vaci, trecând domol pe cale, împleticit, mergând stângaci, ținându-se de sale agale, vaci se legănau păscând iarbă uscată, cu pași împleticiți mergeau spre casă dărâmată pe prag, doar mata îi așteaptă și-o droaie de scaieți, tăcerea-i țanțoșa și coapta, ce poți să faci, doar să te-mbeți că mâine le pui pielea-n
VENEA UN OM CU DOUĂ VACI de DORA PASCU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379040_a_380369]
-
de dorul tău ca un efluviu ce îmi inundă în apus, ecluza. Am rău de mare, dar n-am rău de fluviu. Și-am să înot prin tine ca meduza. Îmi treci prin minte ca o adiere a unei trestii legănând risipă. Și mi se face foame și-n tăcere, Te devorez și mi se face...frică! Referință Bibliografică: FRICĂ / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2060, Anul VI, 21 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea
FRICĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379147_a_380476]
-
pe prag tot vinerrrri-ssssââââmmbătă tihnit și apăsat. Privindu-și fiica o urma de dragoste-n priviri Cronos avea totuși pe brânci setea să-și stingă se reîntorcea cu ultimile fire de nisip ce în clepsidra aruncată peste cap amețitor se legănau. și între dinții scrâșniți cu trosnet scurt am rupt elitrele sâcâitorului bondar gând al cărui zbor împiedicat ițele visului mi-a încurcat. Referință Bibliografică: REVERII / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2060, Anul VI, 21 august 2016. Drepturi
REVERII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379163_a_380492]
-
spune..? că nu concep..ce,să accept? Când să pot ca să pot Unicul meu Frate... Frățiorul meu..de-as da timpul înapoi aș ști să mă port cu tine, dar încă de mic am fost invidios..că trebuia să te legăn în loc să merg la joaca, că trebuia să am grijă de tine și n-am avut..că trebuia acum să fiu lanaga tine și Dumnezeu știe numai ce a fost în capul meu de n-am fost acolo..și, ce banal
FRATELLO… FRATELLO.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379819_a_381148]
-
venit de-abia ieri de la Paris! Norocel tăcu, vocea ei serioasă îl aduse cu picioarele pe pământ și plecară în zbor cu trăsura peste câmpie. Vântul de miază-zi aducea miros de de levănțică și aglice și lanurile de grâu se legănau în bătaia lui ușoară făcând valuri roșii și negre din macii sălbatici ieșiți ca niște poiene sângerii pe coama dealului; de undeva din pădure se auzi un țipăt de pasăre iar pe cer, un vultur, descria o curbă măreață, aproape de
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
amândoi. Ce stele, ce lună, și ce noapte, și ce tăceri, și ce cântec... Stelele ca licuricii se aprindeau și se stingeau în marele candelabru al cerului în perdeaua de fum a nopții; luna într-o caleașcă de argint se legăna deasupra nucului cu un colț spre Cornul Caprei ca un obraz de fecioară, spălat proaspăt și mânat de dorul unui sărut... Fetele jucau îndrăcit, erau îmbrăcate în rochii de borangic ca niște voaluri transparente prin care li se vedeau formele
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
o dulce aștepta și-o chema din senin, din pustiu, din deșert, din poveste, de dincolo de ființa lui și iată că venise! Și juca, juca prins de mână cu acele fecioare care parcă pluteau prin aeru tare al nopții, dulce legănați de melodia fluierului și alintați de mângâierea vântului nopții... Fecioarele dispărură dintrodată în ceruri și rămase iară numai el cu Zina care-l ruga să mai stea, că ea va pleca, că e singura ei noapte când poate să-l
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
de argint, fluviul cu cantare triumfala Alunecă pe trupul pământului cu fala Peste tot, în toate - ape și păduri - viețuitoare mii În preaplin de iubire, în taină, fac nunți de poveste, cununii În țară binecuvântata cu câmpii împovărate De grâne legănate în nopțile de-alint, Apoi lin, în cercuri verzi, la sânul aurorei toate Se deschid, iar diminețile se schimbă înrourate în veșmânt aurit, Sufletul alină Când Floarea Soarelui e sărutata de lumină. Firul existenței iar îl torc În care țara
DIN TIMP STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379869_a_381198]
-
la nave, sau în porturi pe timp cu ceață, semnalizând poziția intrării în port.] navei sunând răgușit de două ori, pfu, pfu. Radu văzu gestul iubitei sale și începu să zâmbească. Bătrânul lui tată dormea de ceva vreme în spate, legănat de mișcarea mașinii. În autoturism era cald și plăcut. Radioul tocmai difuza în surdină o melodie lentă, ce te îmbia la visare. La un moment dat Adrianei chiar i se făcuse somn. În ultima vreme nu mai dormise suficient, ca
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
van. Mai așteaptă un an, Mai așteaptă o lună, Să mai fim împreună! N-a sosit vremea ta; Dece să pleci deja? Vino la pieptul meu, Veghează- mă mereu... Nu te mai dezlipi, Nu mă mai părăsi... Hai să ne legănam, De rele să uităm! *** IUBEȘTE-ȚI APROAPELE Iubește-ți aproapele" ca pe tine însuți!" Ce precept sublim! Și eu mă întreb: acest precept ce i-a călăuzit tatălui meu pașii pe pământ, spune că trebuie să-i dau în inima
IUBESTE-TI APROAPELE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379918_a_381247]
-
învăț întâi a ma iubi pe mine, a mă-ngriji de bunăstarea mea? * În definitiv, dacă-ți iubești aproapele că pe tine însuți, de ce dai dovadă : de un pur si binecuvântat altruism, sau de un subtil și nefericit egoism? *** TE LEAGĂNĂ DOMOL *** Glasuri cerești Te leagănă domol... Un monolog comic, Unul dramatic, Îl spui, îl joci... Nimic nu te apasă. Deodată, esti alt om. * O piesă bună Te cufunda În ape tulburi, În ape tumultoase, Din alte lumi, Din alte vremuri
IUBESTE-TI APROAPELE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379918_a_381247]
-
pe mine, a mă-ngriji de bunăstarea mea? * În definitiv, dacă-ți iubești aproapele că pe tine însuți, de ce dai dovadă : de un pur si binecuvântat altruism, sau de un subtil și nefericit egoism? *** TE LEAGĂNĂ DOMOL *** Glasuri cerești Te leagănă domol... Un monolog comic, Unul dramatic, Îl spui, îl joci... Nimic nu te apasă. Deodată, esti alt om. * O piesă bună Te cufunda În ape tulburi, În ape tumultoase, Din alte lumi, Din alte vremuri. Tu esti Doamna Care dansează
IUBESTE-TI APROAPELE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379918_a_381247]
-
Prince sub braț. Micuțul,neputând stă pe lăbuțele-i slăbite,s-a întins pe o parte. Eu l-am acoperit,apoi l-am luat la piept și am rămas amândoi pe un scaun..el, ghemuit la mine în brațe, eu, legănându-l îndelung. Mă simțea oare lângă el? Simțea că eram eu? Deja demult nu vedea bine și aproape nu mai auzea. Pe jos,alături de el,vorbindu-i ,l-am mângâiat ușor, așa cum o făceam mereu. Citește mai mult A MURIT
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
pe Prince sub braț.Micuțul,neputând stă pe lăbuțele-i slăbite,s-a întins pe o parte.Eu l-am acoperit,apoi l-am luat la piept și am rămas amândoipe un scaun..el, ghemuit la mine în brațe, eu, legănându-l îndelung.Ma simțea oare lângă el? Simțea că eram eu?Deja demult nu vedea bine și aproape nu mai auzea.Pe jos,alături de el,vorbindu-i ,l-am mângâiat ușor,așa cum o făceam mereu.... ÎI. TE STRIGAM PUIU MIC-TRADUCERE
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
din 24 iulie 2016 Toate Articolele Autorului poezia mea a început cu tine atunci când în lume am venit și-a mers la drum cu tine în primul gângurit / poezia mea a început cu tine în aceleași brațe ce ne-au legănat străbătând cărări prin lume cu primul pas călcat / poezia mea a început cu tine trecând prin colbul vieții obosit luptând în rând cu tine pentru gândul nerostit. Referință Bibliografică: poezia mea / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032
POEZIA MEA de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380004_a_381333]
-
la grajd, la păsări, la apă și la multe altele, că mereu era de făcut câte ceva și maică-sa nu mai făcea față. Fratele mai mic, Gavrilă, o solicita zi și noapte pe maică-sa. Nu dormea dacă nu era legănat, ținut în brațe. Mai apoi, nu se culca decât după ce i se cânta ori i se vorbea mult timp cu voce domoală și mângâietoare, după ce era dezmierdat și pupat. La treaba asta se pricepeau bine de tot bunicii, mai ales
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
ridicate și mâinile adânc înfipte în buzunarele hainelor, mergeau grăbiți, fiecare spre destinația lui. Eram rupt de realitatea din jur, pășeam visător, pierdut în gânduri fără formă, cu nepăsarea tânărului ce nu cunoaște grija. Pașii mă purtau, într-un mers legănat fără direcție stabilită; deși ger, era plăcut, nu bătea vântul, tinerețea mea era o haină destul de călduroasă, nu-mi păsa de promoroaca ce se strînsese pe sprâncene și smocul de păr ce ieșea de sub căciula de oaie. Cu mâinile adânc
PRIMA IUBIRE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380027_a_381356]
-
octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Când poeții scriu Când poeții scriu, pământul tace Ascultându-și liniștea, cuminte Și vibrând de focul din cuvinte, În poeme prinde-a se preface. Cand poeții scriu, florile cântă Murmur lin, senin, prelins pe câmpuri, Leagănă-se grâul rânduri, rânduri, Ca și-atunci când vântul îl frământa. Cand poeții scriu, se-oprește timpul, Stelele se-mbracă pentru baluri Și în ceruri se deschid portaluri. Îngerilor le sporește nimbul. Cand poeții scriu, clădesc istorii Despre lumi de dincolo de
CÂND POEȚII SCRIU de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380089_a_381418]
-
schimbam locurile. Guvidul mușca frumos. Avea poftă de mâncare când marea era agitată. Numai stomacurile noastre să reziste la această legănare continuă. Să nu avem rău de mare. Dacă nu este hulă[ - furtună de fund], totul este în regulă. Te leagănă ca într-un balansoar și atât. Cât timp trage peștele, nu ai timp să te gândești la mare. Aceasta a fost și greșeala noastră. Peștele trăgea ca apucatul, prindeam numai bucăți mari, negre și cel puțin doi la fiecare ridicare
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
aceea toamnănoi polenizam pământulprin frunzele-scrisoriapoi rugam soarelesă nu ne ardădin lipsa copacilor goi... II. PĂPUȘILE DE IUTĂ, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. PĂPUȘILE DE IUTĂ autor Nicolae Nistor privea vitrina cu păpuși imaginare legănate în nopțile de singurătate când spaimele de copil ascund alte spaime muzică tristă viață de noapte filmul acela ce rulează continuu aceiași stație unde coboară o femeie ce privește vitrina cu păpuși despuiate cocheta femeie leșină pe stradă când vede
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
acela ce rulează continuu aceiași stație unde coboară o femeie ce privește vitrina cu păpuși despuiate cocheta femeie leșină pe stradă când vede plângând o păpușe de iută ... Citește mai mult PĂPUȘILE DE IUTĂautor Nicolae Nistorprivea vitrina cu păpuși imaginare legănate în nopțile de singurătatecând spaimele de copilascund alte spaimemuzică tristă viață de noaptefilmul acela ce rulează continuuaceiași stație unde coboară o femeiece privește vitrina cu păpuși despuiate cocheta femeie leșină pe stradăcând vede plângând o păpușe de iută... III. PANTOFII
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
viața să treacă pe lângă mine și m-am ancorat într-o poveste fără final, suspendată între un ieri și un mâine, prezent cu repetiție, drum ce duce către nicăieri... Privesc cerul printre capetele aplecate ale teilor ce mă privesc dezaprobator legănându-și crengile în vântul toamnei. E cenușiu ca sufletul meu... Cum am ajuns aici? De ce nu m'am oprit mai de mult să caut o altă cărare? Cerul își picură tristețile în ochii mei obosiți de resemnare. Unde ești primăvară
ZIUA ÎN CARE VOI ÎNVĂȚA SĂ TAC de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381856_a_383185]
-
c-ar conta și nici de l-ar cuprinde știi bine nu mă mulțumesc cu jumătăți cercul tot la mine rămâne - ia juma’ de cub și taci toleranță zero ai făcut vreodată sex în copaci? nu? nici eu dar am legănat o tufă până mi-a intrat lanterna miliției în ochiul stâng în timp ce-n ochiul drept erai tu disperare de cauză că nu te mai cuprindea fustița de păpădie care n-avea infraroșu precum șlițul meu se blocase-ntre etaje n-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381871_a_383200]
-
după ce-l hologramămpe care nu c-ar conta și nici de l-ar cuprindeștii bine nu mă mulțumesc cu jumătățicercul tot la mine rămâne - ia juma’ de cub și tacitoleranță zeroai făcut vreodată sex în copaci? nu? nici eudar am legănat o tufă până mi-a intrat lanterna miliției în ochiul stângîn timp ce-n ochiul drept erai tu disperare de cauză că nute mai cuprindea fustița de păpădie care n-avea infraroșuprecum șlițul meu se blocase-ntre etaje n-avea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381871_a_383200]