2,103 matches
-
al României, Partea I, nr. 528 din 22 iunie 2005, a statuat că dispozițiile art. 133 din Legea nr. 31/1990 sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare. De asemenea, prin Decizia nr. 107 din 14 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 10 aprilie 2006, Curtea a reținut că prin procedura reglementată de art. 133 din Legea nr. 31/1990 este
DECIZIE nr. 167 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă şi ale art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231778_a_233107]
-
intrinsec soluția cuprinsă în ordonanța astfel aprobată, întrucât "ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 95 din 8 februarie
DECIZIE nr. 1 din 11 ianuarie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 227/2002 , precum şi, în special, ale art. I pct. 5 [referitor la art. 4 alin. (1)], pct. 6 [referitor la art. 5 alin. (1) şi (2)], pct. 8, pct. 9 [referitor la art. 8 alin. (3) lit. a)-d)], pct. 14 [referitor la art. 13^1 şi 13^4], pct. 15 [referitor la art. 14 alin.(1) lit. b)] din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238339_a_239668]
-
poate fi reținută ca suport pentru modificarea unei legi organice care reglementează drepturi, libertăți și îndatoriri prevăzute de Constituție. Rolul Guvernului de putere executivă excedează legiferării conținutului constitutiv al unor infracțiuni, rol care este rezervat exclusiv Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a țării. Totodată, nu se poate vorbi de existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, deoarece la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2010 , respectiv 10 februarie 2010, se afla în procedura parlamentară
DECIZIE nr. 1.577 din 7 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, referitoare la posibilitatea modificării tabelelor prin hotărâre a Guvernului, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 , aprobată prin Legea nr. 92/2010 , în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238208_a_239537]
-
prezintă în spital în urma consumului unor asemenea plante și substanțe, în condițiile în care numărul magazinelor prin intermediul cărora se comercializează aceste substanțe crește alarmant. Totodată, nu poate fi primită critica potrivit căreia puterea executivă a încălcat rolul Parlamentului de putere legiuitoare, deoarece un eventual conflict de competențe între cele două puteri s-a rezolvat deja prin aprobarea de către Parlament a actului normativ criticat, prin Legea nr. 92/2010 , puterea legiuitoare achiesând astfel la soluțiile legislative propuse de Guvern. Așa fiind, nu
DECIZIE nr. 1.577 din 7 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, referitoare la posibilitatea modificării tabelelor prin hotărâre a Guvernului, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 , aprobată prin Legea nr. 92/2010 , în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238208_a_239537]
-
critica potrivit căreia puterea executivă a încălcat rolul Parlamentului de putere legiuitoare, deoarece un eventual conflict de competențe între cele două puteri s-a rezolvat deja prin aprobarea de către Parlament a actului normativ criticat, prin Legea nr. 92/2010 , puterea legiuitoare achiesând astfel la soluțiile legislative propuse de Guvern. Așa fiind, nu se poate susține că au fost încălcate prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Guvernul arată că nici acestea nu pot
DECIZIE nr. 1.577 din 7 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, referitoare la posibilitatea modificării tabelelor prin hotărâre a Guvernului, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 , aprobată prin Legea nr. 92/2010 , în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238208_a_239537]
-
urgență. În considerarea acestor argumente Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 6/2010 , potrivit prerogativelor sale constituționale, prin care a creat temeiul legal pentru emiterea unor acte normative subsecvente de nivel inferior. Soluția aleasă a fost confirmată de către puterea legiuitoare, care astfel a delegat Guvernului prerogativa de a actualiza permanent listele cu substanțe interzise. Rațiunea acestei soluții constă, atât în situația de față, cât și în cazuri similare, în faptul că substanțele interzise pot fi prevăzute inclusiv în listele publicate
DECIZIE nr. 1.577 din 7 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, referitoare la posibilitatea modificării tabelelor prin hotărâre a Guvernului, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 , aprobată prin Legea nr. 92/2010 , în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238208_a_239537]
-
completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009: "Potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește
DECIZIE nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238178_a_239507]
-
cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie 2003, soluția
DECIZIE nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238178_a_239507]
-
control de constituționalitate a legilor și altor acte normative prin raportare la principiile și dispozițiile Constituției. Eventualele neconcordanțe între diferitele legi, chiar dacă ar fi reale, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de resortul autorității legiuitoare. În legătură cu invocarea, în susținerea excepției de neconstituționalitate, a art. 20 din Constituție, Curtea reține că, față de considerentele expuse mai sus, acest text nu este incident în cauză, întrucât nu se pune problema unei neconcordanțe între prevederile criticate și tratatele internaționale
DECIZIE nr. 394 din 12 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, 7, 36 şi art. 45 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170374_a_171703]
-
invocate de autor vizează modalitatea de redactare a textelor de lege criticate, pretinsa neconstituționalitate fiind dedusă dintr-o omisiune de reglementare, pe care însă Curtea Constituțională nu o poate complini, întrucât, potrivit art. 61 din Constituție, Parlamentul este "unica autoritate legiuitoare a țării", modificarea sau completarea normelor juridice fiind atribuțiile exclusive ale acestuia. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și
DECIZIE nr. 318 din 5 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 şi art. 48 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210876_a_212205]
-
măsuri de protecție socială, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 61 alin. (1) privind Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare a țării, art. 102 alin. (2) referitor la rolul Guvernului, art. 114 privind angajarea răspunderii Guvernului, art. 115 referitor la delegarea legislativă și art. 136 privind proprietatea. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că reglementarea criticată a mai constituit obiect
DECIZIE nr. 725 din 2 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234547_a_235876]
-
față, se constată că, în mod excepțional, aplicarea măsurii de recalculare a fost prorogată, ca urmare a situației economice a țării, fără a afecta dreptul la pensie în esența sa". În ceea ce privește susținerea referitoare la încălcarea rolului Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării, Curtea, arăta că principiul separației și echilibrului puterilor în stat nu are semnificația interzicerii Guvernului de a interveni pe cale legislativă delegată în sensul modificării, completării sau al abrogării unor legi adoptate de Parlament. Întrucât nu au intervenit elemente
DECIZIE nr. 725 din 2 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234547_a_235876]
-
nr. 1.000 din 10 noiembrie 2005, Curtea, respingând criticile de neconstituționalitate ca neîntemeiate, a reținut că "dispozițiile de lege criticate sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare". De asemenea, Curtea a arătat că "art. 133 alin. (1) și (2) din legea criticată permite instanței de judecată ca, ținând seama de circumstanțele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual șicanatoriu al cererii de suspendare a hotărârii adunării generale a
DECIZIE nr. 1.216 din 20 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236230_a_237559]
-
296 din 5 aprilie 2004, Curtea a statuat că termenul de "lege" are mai multe înțelesuri, în funcție de distincția ce operează între criteriul formal sau organic și cel material. Potrivit primului criteriu, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, conform cărora "Parlamentul este [...] unica autoritate
DECIZIE nr. 1.089 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236261_a_237590]
-
ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, conform cărora "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", cu prevederile art. 76, 77 și 78, potrivit cărora legea adoptată de Parlament este supusă promulgării de către Președintele României și intră în vigoare la trei zile după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, dacă în conținutul său
DECIZIE nr. 1.089 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236261_a_237590]
-
Președintele Senatului consideră că motivele de neconstituționalitate menționate în sesizare sunt întemeiate, prevederile legale criticate încălcând dispozițiile art. 32 alin. (5) și (6) și ale art. 45 din Constituție. Astfel, deși Constituția nu definește expres noțiunea de autonomie universitară - permițând legiuitorului să stabilească dimensiunile concrete ale acestui principiu constituțional - totuși, acesta consacră unele diferențieri între cele trei forme de învățământ: de stat, particular și confesional, regulile privind organizarea și funcționarea instituțiilor de învățământ trebuind să se circumscrie regimului juridic al proprietății
DECIZIE nr. 1.090 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121, art. 124, art. 125, art. 128 alin. (5), art. 207 alin. (1), art. 209, art. 215 alin. (1), art. 288 alin. (1), precum şi ale art. 289 alin. (1) şi (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236567_a_237896]
-
cu privire la toate textele din lege care se referă la o problemă ridicată de Președintele României, chiar în absența unei mențiuni exprese în solicitarea acestuia și eventual să facă acele corelări de ordin tehnic-legislativ atunci când efectuează modificări. Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a țării, conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în raport cu solicitările cuprinse în cererea de reexaminare a Președintelui României, poate adopta orice fel de soluție pe care o va considera necesară. Astfel, poate admite în întregime sau parțial solicitarea
DECIZIE nr. 1.018 din 19 iulie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224516_a_225845]
-
care prevăd că justiția se înfăptuiește în numele legii, "nicidecum în numele ordonanței". Noțiunea de "lege" este utilizată de textul constituțional în sens larg. Legislatorul constituant nu a avut în vedere exclusiv semnificația restrânsă, de act adoptat de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării, ci s-a referit la ansamblul actelor normative ce formează dreptul intern. În ceea ce privește celelalte critici formulate în motivarea neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , Curtea constată că s-a mai pronunțat, reținând conformitatea acesteia cu
DECIZIE nr. 220 din 9 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, precum şi ale art. 2 lit. a) din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221462_a_222791]
-
textul criticat ar fi fost aplicabil cu privire la toate primele de concediu de care ar beneficia personalul bugetar, deci și cu privire la cele rezultate din contractele colective de muncă, astfel cum este cazul autorului excepției. Or, acest lucru ar fi însemnat ca legiuitorul primar sau delegat să fi adoptat un act de reglementare primară care să fi vizat situații juridice ce rezultau dintr-un contract colectiv de muncă, ceea ce este inadmisibil. Într-o atare situație, legea ar deveni un act secundar, subordonat unui
DECIZIE nr. 852 din 24 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea plăţii primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224889_a_226218]
-
din Legea nr. 31/1990 cu dispozițiile art. 44 și art. 135 alin. (1) și (2) din Constituție, a reținut că "sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare". Totodată, Curtea a reținut că textul criticat "permite instanței de judecată ca, ținând seama de circumstanțele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual șicanatoriu al cererii de suspendare a hotărârii adunării generale a acționarilor contestate și să stabilească o cauțiune de
DECIZIE nr. 583 din 4 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224069_a_225398]
-
de exemplu, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește
DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie calitatea de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie 2003, soluția
DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
poate emite ordonanțe "în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Din perspectiva echilibrului constituțional al puterilor legislativă și executivă, consecința imediată a emiterii ordonanței simple în domeniul legii organice concretizează imixtiunea puterii executive în sfera de competență a puterii legiuitoare, din moment ce condițiile sine qua non ale delegării legislative nu sunt respectate în speță. În plus, autorul excepției mai arată că ordonanța criticată a fost emisă în baza art. 1 pct. VII.3 al Legii privind abilitarea Guvernului de a emite
DECIZIE nr. 1.646 din 16 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229883_a_231212]
-
alin. (5) potrivit căreia " În România respectarea Constituției, a supremației și a legilor este obligatorie". De asemenea, dreptul legiuitorului ordinar ori delegat de a stabili conținutul autonomiei universitare este limitat de respectarea substanței respectivului drept. De aceea, Guvernul, ca autoritate legiuitoare secundară, pentru a garanta substanța dreptului, este obligat să nu lipsească pe niciun titular al său de niciunul dintre atributele pe care i le conferă Constituția și legile de forță juridică superioară ordonanței simple. Mai mult, Executivul trebuie să vegheze
DECIZIE nr. 1.646 din 16 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229883_a_231212]
-
se raportează decât la modalitatea de aplicare a unor dispoziții legale, iar nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor. Acordarea unor drepturi în baza dispozițiilor art. 6 din ordonanță reprezintă o ingerință gravă a instanței judecătorești în atribuțiile puterii legiuitoare și executive. Curtea de Apel Brașov - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este "nefondată", arătând că, în realitate, autorul excepției critică interpretarea și aplicarea legii de către instanța de judecată. Potrivit prevederilor art. 30
DECIZIE nr. 1.334 din 19 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi art. 6 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228284_a_229613]