4,839 matches
-
lipsă de spațiu ne este, bineînțeles, imposibil să redăm în întregime aceste texte. Pentru a coordona lectura acestor texte, putem cere să le clasăm în funcție de importanța acordată, de exemplu: a) aspectualizării și tematizării; b) asimilării și transferurilor izotopice; c) selecției lexicale. Aceste puncte pot fi reperate în extrasele următoare: Textul A: Morfologia și anatomia Corpul, a cărui lungime variază de la unu la doi milimetri, de exemplu la Erigone și nouă centimetri, la Migalele braziliene, se compune din două părți: cefalotorax (sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în care (Rm) organ copulator (care) b) Asimilarea nu este aici de tip metaforic sau comparativ, ci exclusiv reformulativ: sau prozom, sau opistizom, sau picior-mandibulă. Înlănțuirea tematică se face fie prin reformulare (prozomul...), fie prin termenul inițial (abdomenul...). c) Alegerea lexicală este evident tehnică și specializată conform obiectivelor didactice ale textului. Textul B: "Am constat deci că Clarimonde ocupă cu adevărat tot etajul. Ea are trei ferestre, dar întotdeauna stă doar la una din ele, cea din fața mea. Stă acolo și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și verbul a toarce pot fi lecturate prin cele două izotopii: cea a umanului (Clarimonde) și cea a animalului (păianjen). b) Aceasta duce la sublinierea importanței asimilării nuanțate explicit: Ai spune că sînt niște piciorușe subțiri de insecte... c) Alegerea lexicală contrastează foarte mult cu vocabularul specializat al textului A și face astfel posibil transferul metaforic. Între pasajele citate mai sus se regăsește o uimitoare descriere de acțiuni ce urmărește actul de reproducere dintre un păianjen mascul și o femelă care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui text descriptiv, fie că descrierea este reprezentativă (a se vedea utilizarea documentelor de către Zola, Flaubert sau Balzac) sau productivă (a se vedea manipularea imaginilor de către Cl. Simon sau A. Robbe-Grillet). la evidențierea specificului așezării în text a descriptivului (selecție lexicală, planul textului, spațial sau temporal, punere în formă a propozițiilor descriptive...). 3. Exerciții de conceptualizare Principiu: manipularea cunoștințelor predate în ceea ce privește descrierea în scopul verificării competențelor lingvistice dobîndite [secțiune îngrijită de F. Revaz]. EXERCIȚIUL B.13. Comparați următoarele patru secvențe descriptive
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă și, în final, atributele celor doi "actori", în cea de-a doua parte: petece, pete, zdrențe, bălegar, praf, jeg, rîie etc. 1. Cu toate că nivelul lexical este important în textul descriptiv, exercițiile ce corespund conținutului părții precedente vor fi orientate mai degrabă spre macro-operațiile de aranjare a descriptivului în text decît asupra punctelor micro-structurale (nominalizare, expansiuni nominale, timpuri verbale...). 2. A se vedea M.-C. Vinson
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în ciclul primar Pentru reliefarea concludentă a importanței și necesității studierii limbii române în ciclul primar, se impun a fi precizate câteva caracteristici generale cu privire la specificul și evoluția limbii române. Definim limba ca fiind un sistem complex de mijloace fonetice, lexicale și gramaticale care se constituie într-un instrument de comunicare interumană, la scara unei colectivități lingvistice. Limba, la orice popor, apare și se manifestă pe o anumită treaptă a evoluției comunității umane și se materializează pe planul gândirii, favorizând dezvoltarea
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și ascendent și nu se încheie la sfârșitul școlarității, deseori rămânând un proces deschis chiar și în anii maturității. Subliniez aceasta, deoarece limba vorbită se diferențiază de limba scrisă atât prin realizarea grafico sonoră, cât și sub aspectul utilizării noțiunilor lexicale, al formelor și conținuturilor gramaticale, aspecte care sunt sau nu sunt proprii limbii literare. Prima treaptă în însușirea corectă și conștientă a limbii scrise o constituie formarea deprinderilor de citire și a deprinderilor ortografice, ceea ce reclamă învățarea cât mai rapidă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
implică procesele : citirea, memorarea, scrierea. Activitatea de transcriere, fiind mai dificilă, se începe mai târziu, când elevii sunt capabili să o realizeze. Activitatea de transcriere, ca și cea de copiere, se încheie cu autocontrolul (recitirea fiecărui cuvânt, efectuarea corectării). Exerciții lexicale Din categoria acestor exerciții care vizează activizarea, precizarea și nuanțarea exprimării orale și scrise, enumerăm pe cele cu frecvența mai mare și finalitate optimă pentru formarea deprinderilor ortografice: a) alegerea cuvintelor care formează o famile, pornind de la un cuvânt de
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
puncte de plecare interesele si experiențele comune (Baldwin, 1996), productivitatea persuasivă prin antrenamentul aptitudinilor retorice, al gândirii combative, critice, al capacității de a face conexiuni între idei, al liberalizării opiniilor ideologice. Identificăm aici o învățare dominată de programatic, generativă de lexical, de contextual, de procese discursive, reflexive și democratice, o învățare care schimbă modelul de organizare și ierarhia intereselor școlare. O învățare plină de reprezentări noi, de simbolism, deschisă experienței personale și cu o specificitate crescută pentru ruta profesională (Mehlhorn, 1998
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
acelei pagini cu Georgicele ciclu ce avea să intre în volumul de debut -, în revista "Echinox", soră a "Dialogului" ieșean. Mi s-a părut chiar numai din acele circa 10 poezii un autor nou, uluitor în multe privințe imagistica, democrația lexicală etc. -, cu un mare viitor. Aveam să fiu confirmat. Cât privește cazul succesului cu De ce iubim..., ce să spun? Iată ce se poate întâmpla când nu ești atent cu tine însuți, când te lași atras de editor în capcană. Sigur
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Colecția ACADEMICĂ 63 Seria Știin]ele educa]iei Coordonatorul seriei Științele educației este EMIL STAN Livia Durac este lector universitar, doctor în domeniul fundamental Filosofie, subdomeniul Științele comunicării. A publicat volumul Îmbinări lexicale neologice în limbajul presei postdecembriste românești, precum și numeroase articole în reviste de specialitate. Livia Durac, Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent (c) 2009, Institutul European, pentru prezență ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editura academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
divinități naționale” ale românilor. Autorul notează cu majuscule. Se pare, nu numai pentru a respecta legea numelor mari, dar și cu intenția de a da un spor de credibilitate spuselor. De fapt, moda timpului era să se gîndească în manieră lexicală: orice bun cultural intrat în inventarul lingvistic devine automat național. Limba decide, iar punerea în practică, prin ritual și datină, confirmă. Pe Săulescu nu l-a interesat decît „prezența” Caloianului și a Paparudei în repertoriul viu al obiceiurilor agrare românești
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
opera culegătorului cu aceea a bijutierului care îndepărtează impuritățile de pe suprafața pieselor rare, dîndu-le strălucire naturală. Faptul ar trebui să ne conducă la ideea că intervențiile (în ce-l privește, în mod special) nu vizau decît laturile formale, de obicei lexicale, lăsîndu-se nealterată structura artistică și fondul emoțional; ele încă erau considerate a fi contribuția vie a creatorilor de geniu care au viețuit în timpuri imemoriale. Se căutau sensurile ascunse ale termenilor, ca în magie și, probabil, omul romantic avea motive
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
susțină folcloristica „științifică”; nu izolare, în vremurile nebuloase ale trecutului, ci înțelegerea unui mental specific și, mai ales, a frumuseților poetice. În exces de zel, uneori, dar numai uneori, Alecsandri nu s-a mărginit doar să „șlefuiască”, să facă „îndreptări” lexicale. A modificat unele texte; pe altele, după cîte se pare, le-a inventat. S-a străduit, însă, să respecte specificul poetic și mai totdeauna operația i-a reușit. Oricîte încercări s-ar face, nu se poate distinge cu ușurință, cum
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
1998, pp. 51-83). În practică, un individ (sau observator) utilizează reprezentările sau siplexurile luînd din universul său de posibilități o subcategorie numită "limbaje-U", constituită din elemente cognitive, descriptive, din definiții, acțiuni, toate adaptate contextului conduitelor sale și avînd o desemnare lexicală (un nume X, la care se raportează o reprezentare). Aceste rezerve de informații și cunoaștere sînt atît sociale și generice, cît și referențiale și practice pentru fiecare. Putem trece în mod formal de la universurile semnelor privitoare la ansamblul obiectelor din
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dezvoltate în paralel de psihologii asociaționiști, apoi behavioriști, mai mult sau mai puțin de acord între ei în ceea ce privește raporturile între cogniții (inexistente pentru cei din urmă) și cuvinte. Ipoteza care fundamentează această tehnică se raportează la existența unor legături semantice, lexicale, sinonimice, referențiale, analogice, taxinomice și de simbolizare între cuvinte și reprezentare(ări). Acest tip de test începe cu o întrebare în care i se propune unui subiect să spună (sau să scrie), fără a se gîndi prea mult timp, toate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
abordare semantică (sinteza semnificațiilor vehiculate de termenii induși, codajul sinonimelor, antonimelor, metaforelor, conotațiilor), tematică (crearea de ansambluri categoriale care să permită clasarea termenilor induși pe teme și sub-teme, calcularea frecvenței lor, co-ocurențe, dispersia, relația de opoziție sau de conjuncție) și lexicală (raport verbe/adjective, termenii cei mai des citați, fluiditate verbală, proporția numărului de termeni diferiți în raport cu totalul termenilor induși). În secțiunea 1 a capitolului 5 sînt prezentate cîteva piste în aprofundarea lucrului pe aceste liste de cuvinte. 4.2. Accesul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dispersie, dar și în analize factoriale sau postfacto-riale. Se construiesc clase care regrupează cuvintele puternic corelate între ele, citate de părți diverse ale eșantionului chestionat. Lahlou aplică programul de analiză textuală Alceste, creat de Max Reinert, pentru a identifica ansambluri lexicale omogene care se raportează la reprezentarea actului alimentar (Lahlou, op. cit.). Sînt utilizate două corpusuri: cel al dicționarului Le Grand Robert, în forma sa electronică, în interiorul căruia legăturile hipertextuale formează ramificații semantice complicate între sinonime, antonime, expresii curente, exemplele și definițiile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
e un act colectiv.) Limbajul este noțiunea cu care de obicei operează psihologii: un ansamblu complex de procese care asigură însușirea și utilizarea corectă a unei limbi. Limba obiect de studiu în special al lingvisticii este constituită din sistemele gramatical, lexical, fonetic etc.; ea reprezintă etalonul comun folosit într-o colectivitate, un dat obiectiv și exterior persoanei. Limba este creația dar în același timp fundamentul limbajului. Pe de altă parte, în stilistică (stilul ansamblu de procedee care caracterizează vorbirea unui grup
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acronime și seturi de semne familiare din catalimbajul românesc al ciberspațiului împrumutate din limba engleză (Internet 45) De fapt, acronimele se constituie într-un limbaj universal, cu fundamentare mai ales în limba engleză; puțini sunt cei care să cunoască "fondul lexical de bază" al lumii acronimelor. Așa cum se vede mai sus, ceea ce unii internauți de limbă română identifică drept acronime se folosesc în subsidiar tot de limba engleză. La fel de relevantă mi se pare structuratra limbajului acronimic în sublimbaje. Acestea pot îmbrăca
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
lui "LTR". Să mai precizez că din cauza numărului imens de acronime și datorită continuei îmbogățiri a fondului acronimic, au fost create site-uri specializate, care furnizează dicționare de acronime (v., spre exemplu, Internet 11). S-ar putea considera că elementele lexicale generate de comunicarea informațională fac parte din internaționalizarea unui segment al limbajului comun. Din constatările mele bazate pe observație participativă, majoritatea acronimelor și abrevierilor sunt de sorginte anglo-saxonă, dar sunt folosite și de vorbitorii de limbă română și franceză. b
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
computer etc.) poate provoca acest fenomen. Toate aceste elemente conduc la concluzia preliminară că suntem martorii stimulării vortexurilor semiotice și semantice. Mă refer la înțelesul dar și semnificația cuvintelor și la geneza unei subgrupe de vocabule plasate automat în fondul lexical. Acestea se substituie unui fenomen de neoalfabetizare. Pentru a exemplifica diferențele între limbajul "natural" și catalimbaj, voi rescrie în continuare pasajul de mai sus sub forma unei catastructuri lingvistice (dintre cele multe posibile) care să reliefeze noua formă de comunicare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sau progr de comp poate provoca ac fen toate ac n conduc la concl prelim ca suntem martorii stimularii vortexurilor semiotice shi semantice. :) :) n rfrim la intzelesul dar shi semnific cuv & geneza unei subgrupe d vocabule plasate automat in fondul lexical Noul mijloc de comunicare scrisă online, prin intermediul mijloacelor informaționale, a devenit o alternativă la comunicarea clasică. Această variantă este definită, printre altele, și prin însușiri paraverbale, constituind-se într-o mutație comunicațională. Astfel de mutații sunt frecvente în istorie, începând
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fenomen comunicațional catalingvistic. Dacă pentru Saussure limba reprezintă latura socială a limbajului, este evident, în cazul comunicării online, că această distincție se estompează, deoarece perpetratorii semiotici fluizi funcționează ca stimuli ai comunicării, la nivel nu numai semiotic, ci și semantic, lexical și paraverbal. Și aceasta, deoarece: (T2) Transmorfoza lingvistică generează un fenomen de semioză descendentă. Acest proces de semioză este "descendent", deoarece este vorba de fenomene reductive prin deverbalizare, concomitent cu dismorfoza limbajelor naturale la nivel semiotic. (Corolar 1) Noul limbaj
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
boală cu valențe creatoare. Literatura proastă constipă. Ori declanșează torențiale clisme spirituale. Rezistă arta care se ridică la temperatura eternului uman. Scriitorul profund își pune cititorul pe gânduri. Metisajul valorilor revigorează cultura. Poezia actuală a devenit un soi de rodeo lexical. Tot sperăm ca arta să ne intre în porii conduitei cotidiene. În artă, detaliul dă culoare și chiar semnificație. Prosperitatea poate înlesni accesul omului spre cultură. În artă, nu încap cifre ; în istorie nu este loc pentru sentimente. Transcendentul este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]