9,871 matches
-
de tată și fiu, care-și uniseră pasiunea pentru lecturi și cumpărau Întruna tom după tom. Sălile de lectură erau pentru băiat un loc În plus, În care putea citi ore În șir cărți pe care nu se găseau În librării sau În anticariate. De la etajul cinci al blocului În care familia locuia, se vedeau casele de mahala mărunte cu pomișori ale căror trunchiuri erau date cu var primăvara, arătând ca niște picioare Încălțate cu cizme de paradă. De la balconul minuscul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la copertă: Les Stupra, scria cu litere ornamentale. — Mulți oameni nu vor să accepte faptul că idolul lor mult iubit a fost cel care a scris aceste sonete. De aceea, cartea a fost surghiunită pe rafturile cele mai ascunse ale librăriilor. Poftiți, uitați-vă. Ne arătă o ilustrație. Dinamită pentru Hauptstein și pentru cei de teapa lui. Priviți aceste testicule, priviți această elevație. Și totuși mărimea falusului gigantic ne miră pe nedrept, rosti ursuz, apoi Începu să recite: Obscur et froncé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
adus primele valuri de ciumă din China în Europa. Mass-media înseamnă o mulțime de noi mijloace de transmitere. Imaginați-vă cărțile puse pe foc. Și casetele, filmele, dosarele, radiourile și televizoarele care ar arde pe același rug. Toate bibliotecile și librăriile care și-ar înălța flăcările în noapte. Lumea atacând releele radio. Ciopârțind cu topoarele toate cablurile de fibră optică. Imaginați-vă oamenii înălțând rugăciuni și cântând imnuri pentru a alunga orice sunet aducător de moarte. Imaginați-vă oamenii cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
documentare, zice că Duncan e la corectură. Cam astea sunt luate drept realitate pe-aici. Același gen de securitate pe care o avem acum în aeroporturi; imaginați-vă genul ăsta de măsuri de siguranță în toate bibliotecile, școlile, teatrele și librăriile după ce o să transpire descântecul. Oriunde poate fi diseminată informația veți vedea și paznici înarmați. Eterul va fi pustiu ca o piscină publică în timpul unei epidemii de poliomielită. După aceea, vor emite numai câteva programe guvernamentale. Doar muzică și știri bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Stridie - vom porni toți patru la drum. O familie cu probleme, ca oricare alta. O vacanță în familie. În căutarea unui potir, dar nu sfânt. O sută de tigri de hârtie avem de ucis în calea noastră. O sută de librării avem de jefuit. Avem de dezarmat cărți. Avem de salvat lumea întreagă de descântecul blestemat. Campanulă îi zice lui Rodie: — Ai citit despre morțile misterioase? Ei zic că seamănă cu boala legionarului, dar după părerea mea arată mai degrabă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
N-am înțeles privirea ta surprinsă i-o întoarce Cristina, trăgînd din pachetul lăsat pe masă o țigară, s-o poată cerceta îndeaproape. Astea cu două steluțe pot să ți le dau de tot, le am în dublu exemplar: de la librărie și de la "Cartea prin poștă". Faină țigară! Vrei un foc? întreabă Mihai, căutînd cu privirea chibriturile. Cristina bagă țigara la loc și se ridică din fotoliu: N-am venit aici să mă mulțumesc cu resturile lăsate de altă femeie! Vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
obține prin examen imperial posturi dregătorești la curte. Participă de câteva ori la concurs, dar tot de atâtea ori îl ratează. Așa că renunță la intenția de-a mai căuta onoruri și avuție și deschide în locuința sa un fel de librărie, câștigându-și existența prin vânzarea de cărți și opere caligrafice. Concomitent, se dedică creației literare. Cel mai mare succes pe care îl obține Li Yu în viață îl constituie piesele de teatru și lucrările teoretice despre arta dramatică apărute sub
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
blândețea lui Uca, zâmbetul ei care-mi lumina orice amărâtă de dimineață, după-amiază sau seară, mângâierile acelea care ștergeau într-o clipă orice complicație chinuitoare ca și când nu ar fi existat vreodată, atât timp cât în amintirile mele se strecoară blestemata aia de librărie, spre care, ca un escroc sentimental fără scrupule, aproape că o târam, știind, oho, mult prea bine, că nu-mi va putea refuza niciodată nimic, că e destul să mă arunc pe jos și să urlu ca din gură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mult timp, care nouă ni se părea o veșnicie, și noi ne jucam În voie În Întuneric, deși ar fi trebuit să fim foarte liniștiți, pentru că locuiam acolo ilegal. Adevărul e că eram niște intruși, deși, văzînd că Întreaga zonă, librăria, localurile de striptease, chiar și pubelele de gunoi, păreau a fi rămas În plata nimănui, și noi ne Îmbarcaserăm pe acest vas ca să ajungem la ziua de mîine, poate că termenul care ni s-ar potrivi mai exact ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
foame, mănînci orice. Chiar dacă nu-ți hrănește trupul, simpla acțiune de a mesteca și de a Înghiți ceva Îți hrănește visele. Iar visele legate de mîncare sînt ca oricare alte vise - poți supraviețui cu ele, pînă la moarte. În subsolul librăriei unde trăiam noi nu era nici un cărbune și nici țărînă adevărată. Era mult praf, Însă nu poți să mănînci praf. Ți se lipește de cerul gurii și e imposibil de Înghițit. Pe de altă parte, hîrtia, am descoperit destul de timpuriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
avea nici cel mai mic habar despre asemenea chinuri și sfîșieri lăuntrice. Pe vremea aceea, cocoțat pe treapta cea mai de jos a scării vieții, Încă eram copilul Sabatului, drăgălaș și lipsit de griji, care-și trăia fericit zilele În librărie. Sau, mai precis, nopțile și duminicile, dat fiind că nu Îndrăzneam să mă aventurez În subsolul imens, cu lumină pîlpîitoare, la orele cînd era lume În prăvălie. Din ascunzișul nostru din subsolul slab luminat, auzeam murmurul vocilor și scîrțîitul pașilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
s-a Întîmplat niciodată. În cele din urmă, am Început să mă gîndesc la ei ca la “cei de odinioară”. Nici mîncare n-am găsit. Și poate de-asta nici nu erau și alți șobolani. Poate că, Înainte să devină librărie, prăvălia fusese băcănie sau brutărie. Acum nu mai era nimic de mîncat, decît hîrtie. Și totuși, explorarea mea răbdătoare, noapte după noapte, a kilometri Întregi de tunele mi-a adus În cele din urmă recompense care, din punctul meu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mi s-a părut de o vastitate oceanică, nu era de fapt decît o mică părticică din Întreaga operație. Norman avea odăi deasupra altor odăi. La un moment dat, Înainte de apariția mea pe lume, cumpărase cele două prăvălii aflate lîngă librăria inițială și făcuse găuri În pereții ce le uneau. Trecînd prin uși Înguste, atît de Înguste Încît oamenii trebuiau să iasă pe rînd sau să se dea Într-o parte ori să se strecoare lateral și să se lipească unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
acel moment, neliniștea mea migrase deja, de la marginile conștiinței mele spre centrul creierului și simțeam cum Încep să mă cutremur spasmodic de frică. Mă gîndeam : dracu s-o ia de mîncare. Voiam să alerg Înapoi acasă, la siguranța și căldura librăriei, Însă eram Înspăimîntat la gîndul de a mă despărți de mama. Cel mai tare mi-era frică de camioanele ce treceau ca tunetele pe lîngă noi din cînd În cînd, cu farurile lor ce aruncau umbre uriașe pe pereți, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cînd am pornit În lume În noaptea aia eram, În ciuda inteligenței mele, un individ destul de banal. CÎnd m-am Întors acasă, pornisem deja pe drumul transformării mele Într-un pervers și un ciudat. CAPITOLUL 4 În lumea din afara iubitei mele librării, era o luptă crîncenă pe viață și pe moarte, În care te lua dracu’ dacă rămîneai În spate. Toate vietățile de acolo erau hotărîte, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, să ne facă de petrecanie. Șansele noastre de a supraviețui un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cu mine. Apoi au plecat și ei. Nu reușeau deloc să Înțeleagă de ce naiba mai vreau să rămîn aici. Pentru ei, eram un țicnit, Însă unul inofensiv. Nu erau absolut deloc de acord cu ceea ce făceam eu. La urma urmei, librăria era un loc supernașpa În care să trăiești, iar mama o alesese doar sub imperiul stringenței de a găsi un adăpost. În ciuda neînțelegerilor noastre din trecut, ultima zi petrecută Împreună a fost aproape emoționantă. Luweena m-a Îmbrățișat, iar Shunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
drum spre etajul principal, mi-am făcut un program nebunesc și, cu excepția momentelor cînd foamea Îmi dădea ghes să ies În lume ca să scormonesc după mîncare, mi-am folosit cea mai mare parte a orelor nopții citind și plimbîndu-mă prin librărie și mi-am petrecut cea mai mare parte a fiecărei zile În Balcon sau Balon, cu ochii lipiți de prăvălie, Înspăimîntat de perspectiva că aș putea pierde ceva din ce se petrece dedesubt. De două ori, am fost atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
șarpe, dus de șuvoi, pe o țeavă de scurgere. Și atunci mă trezeam În magazinul cu căldură toropitoare, În țîrÎitul blînd al picăturilor de ploaie și În foșnetul fin al pămătufului și eram iar vesel. În acest timp, lumea din afara librăriei arăta tot mai mult ca un loc din care nu prea voiam să fac parte. În excursia noastră de orientare În lumea de sus, mama ni se plînsese mult, Luweenei și mie, despre lipsa noastră de recunoștință pentru tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
buricului ei, asemeni unei ofrande. Însă cred că toată acea emoție, tot acel jind era prea uriaș ca să poată fi suportat de biata și firava mea constituție fizică, și În acele seri, Întorcîndu-mă acasă la culcușul meu prăfuit din tavanul librăriei, mă apuca o depresie cumplită. Iubirea neîmpărtășită e un lucru dureros, Însă iubirea imposibil de Împărtășit te poate aduce În pragul disperării. Nu mîncam două zile. Citeam Byron. Citeam La răscruce de vînturi. Îmi luam numele de Heathcliff. Mă Întindeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
efortul susținut al unor mașini și utilaje grele. Era o veste la citirea căreia mi-a căzut cerul În cap. La urma urmei, asta era singura viață pe care o cunoscusem vreodată. Ce-avea să se Întîmple cu mine, fără librărie și fără Rialto ? Și mi-am dat seama că nici lui Norman nu i-a picat prea bine, fiindcă a vorbit mult despre asta. A vorbit despre asta cu Alvin Sweat cel Înalt și chel, proprietarul prăvăliei Sweat’s Sweets
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de general. Și viața a mers mai departe. Am rămas cu un ochi la treabă și unul la generalul Logue, și asupra noastră s-a pogorît un sentiment al pierzaniei, ca o ceață otrăvită. CAPITOLUL 6 Pembroke Books era o librărie foarte cunoscută, genul de loc pe care Îl vizitează uneori celebritățile. Îl auzisem, nu o dată, pe Norman povestind cum Jack Kennedy, care devenise președinte al Statelor Unite, venea din cînd În cînd să bea o cafea și să discute cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
nici el n-a venit. Un singur scriitor a venit În timpul șederii mele aici și, la Început, a fost o mare dezamăgire. Încă nu era celebru, iar Alvin, vorbind despre el cu Norman Într-o zi, cînd scriitorul tocmai părăsea librăria, l-a făcut „personaj boem”. La ora aia Încă mă aflam În etapa burgheză a vieții mele, așa că acesta nu era genul de apelativ la care aspiram. Norman l-a descris odată și ca romancier experimentalist, deși e posibil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
vieții mele, așa că acesta nu era genul de apelativ la care aspiram. Norman l-a descris odată și ca romancier experimentalist, deși e posibil să o fi spus În glumă. Alteori Îl făcea țicnit sau bețiv. Acest scriitor locuia deasupra librăriei, deși eu Încă nu știam asta atunci - nu știam nici măcar că există locuințe la etaj. Ca să ajungi acolo, trebuia să intri pe o ușă dintre Pembroke Books și Tattoo Palace. Deasupra acestei uși scria CAMERE DE ÎNCHIRIAT, iar jumătatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Palace. Deasupra acestei uși scria CAMERE DE ÎNCHIRIAT, iar jumătatea de sus a acesteia era din sticlă mată, pe care scria, Într-un semicerc de litere aurii, DR. LIEBERMAN, STOMATOLOGIE FĂRĂ DURERE. De obicei, cînd acest scriitor se oprea În librărie, era În drum spre altă destinație, adesea spre locuri Îndepărtate precum Piața Harvard din Cambridge, de dincolo de rîu, și se ducea acolo cu o bicicletă veche cu un coș mare de sîrmă În față. Avea apărătoare verzi și, Între mînerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
e... s-a amestecat printre cărțile de bucate.” Uluit la culme, el ar rosti bîlbîindu-se „D-dar de unde știi tu asta?” La care eu i-aș fi răspuns „Domnule Shine, pentru mine, Pembroke Books e mai mult decît o simplă librărie - e casa mea.” Ar fi teribil de impresionat, și de asemenea mișcat. Iar ăsta ar fi doar Începutul. În visul meu, mă lua apoi ucenic. „Urcam apoi rapid În ierarhie” - pînă la funcția de vînzător șef. Purtam o vizieră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]