3,366 matches
-
a trăit Înconjurată de oameni care credeau În vrăji care fac sîngele să fiarbă, tatăl ei și profesorul Telescu fiind exemple de marcă. Se Întreabă dacă Susan nu se percepe ca pe o forță pacificatoare Între acești oameni. Iau un lift de marmură și alamă pînă la etajul 50, unde jurnalista, Jackie Lopez, Îi așteaptă Într-un birou parcă răvășit de furtună. Este o femeie mărunțică, cu picioarele pe pămînt care se mișcă viguros printre maldăre de cărți În echilibru precar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Poate că putem merge să bem ceva după aceea și să discutăm cum Îl putem ajuta pe tatăl tău, Susan. Este un caz grav de ceea ce eu numesc PMS etnic. Cred că sună mai bine decît "poftă de sînge". Un lift special Îi duce la postul de observație de sub arcele butante ale clădirii. Wakefield stă sub coasta unui astfel de arc și Își ține răsuflarea. În jurul lor, zgîrie-norii orașului, ca o rasă de uriași, se Îndoaie sub vînt, fiecare o entitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
el ceva, spune Wakefield. — Mda, Înseamnă bani. O kachina spune povestea pămîntului, a popoarelor, a dansurilor, ritualelor, cum să aduci ploaia... Vorbește cu afurisitul ăla de șoarece și vezi ce-ți spune. — Ei, Îți urez noroc, spune Wakefield, Întorcîndu-se la lift, În speranța că aspersoarele nu i-au distrus camera. — țin’-te ocupat cu viața, omule, nu cu moartea, strigă puștiul după el. Cu siguranță. Are și un pact pe tema asta. Ce e cultura? Și ce cultură este În pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
S-ar putea s-o fac, de fapt. Și, dacă mă refuză, pe tine o să te trag la răspundere pentru că m-am făcut de râs în public. Sări treptele, una câte una, prea agitată ca să aștepte chiar și câteva minute liftul, și ieși în fugă din redacție, pentru a descoperi că afară ploua cu găleata. Atmosfera fierbinte și încărcată din ultimele zile se împrăștiase deodată și rafale de ploaie izbeau trotuarele. Fără o pelerină care s-o apere de ploaie, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
un băiat roșu, cu păr castaniu, că e o ocupație, mai scot, mai pun. Ce să fac?“. Trupul, plin de tatuaje și tăieturi. Afară s-ar face zidar. A lucrat pe libertate la Certeze, la casele cu etaje degeaba și lifturi. Furat bicicletă de drag, oi. Hoț prins. Sunt din Armaș, de Sălaj. Pe Rahova am ajuns în urma unei crime săvârșite în ’93, pe 8 februarie. Aș mai putea spune că în ’93 am mai fost condamnat pentru furt, eliberat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Oamenii de rând s-au săturat să te vadă În fața reflectoarelor, Într-un tub catodic, vor să se convingă că tu ai mâini, ochi și urechi, vor să-ți vorbească despre lucrurile care-i apasă, despre prețuri, despre inflație, despre lifturi stricate, despre lipsa cabinelor telefonice, despre transsexualii care degradează cartierele, despre imigranții care le sparg casele. Lucruri dintr-astea. Dar el e sătul de atâta propagandă, de alarma socială, și de oamenii de rând. Și oricum, el e În avans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să zicem, leziuni personale? — Nu, spuse Emma. Și Își aminti clar vocea spunând unui medic de gardă: Am căzut În timp ce Întindeam niște rufe. Am căzut În cada de baie. Am alunecat pe scări, locuiesc la etajul șase, știți? Nu este lift. Își aminti nopțile pe care Antonio le petrecea În sălile de așteptare alături de ea. Atent, Înțelegător, arătând un devotament impresionant și implorând-o să-l ierte, căci dacă nu o făcea ar fi murit, s-ar fi spânzurat, s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
perimetru convenabil. Hotelul de lângă noi avea mult mai multe oferte distractive - pe lângă obișnuitele sporturi nautice ofereau iubitorilor de adrenalină posibilitatea de a face: parasailing, windsurfing, kiteboarding, bungee jumping de pe o instalație amplasata pe un mal tăiat în stâncă, dotată cu lift și macara de recuperare a sportivilor. Da, erau ceva mai bine organizați în această privință, dar plaja îngustă cu nisip fin, devenea mizerabilă la intrarea în apă a câtorva zeci de oameni, iar dimineața grămezile de alge, crustacee și moluște
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pentru mine, fratele meu Îți va găsi cu siguranță o cameră... Loïc aruncă o privire surprinsă În direcția soră-sii, apoi, cu un aer morocănos, Îi Întinse o cheie polițistului. Fără să mai aștepte vreun răspuns, Fersen se Îndreptă spre lift, lăsînd În urma lui, ca un melc, o dîră umedă și noroioasă. CÎnd ușile cabinei se Închiseră, Marie se aplecă spre Loïc. - Prefer să nu-l slăbesc din ochi. Și să mai arunc cîte o privire și prin lucrurile lui dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
petrecuse În spălătoria hotelului decît arcada cu grijă acoperită cu leucoplast. Peste cîteva zile, nu se va mai observa nimic. Însă tînăra femeie știa că adevăratele răni vor avea nevoie de mult mai mult timp ca să se cicatrizeze. Ieșea din lift cînd Îi zări pe Jeanne și pe Christian așezați În sufrageria goală. Complot. Acesta a fost cuvîntul care Îi veni spontan În minte. De fapt chiar despre ea vorbeau și nu se Întrerupseră atunci cînd ea veni alături de ei. - Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pînă se termină ancheta. Și intră În cabină. Ea alergă spre el, cu inima gata să-i sară din piept, cu ochii strălucind de lacrimi Încă stăvilite. - Nu pleca, murmură ea. El Își apropie degetul de butonul de comandă al liftului fără să-și ia ochii de la ea. - Vino cu mine. Acum. Imediat. Ezitarea fu scurtă - un clipit din gene -, dar suficientă. Lucas zîmbi amar. - Eu știu ce vreau, Marie. E rîndul tău să știi ce vrei, spuse el apăsînd pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
-l ia pe Ketterman, mă gândesc, în timp ce împing ușa clădirii din anii ’30 în care locuiesc. Al naibii Ketterman. Să-l ia... să-l ia... — Bună seara, Samantha. Sar în sus de trei metri. E Ketterman. Chiar în fața mea, lângă lifturi, cu o servietă plesnind de dosare în mână. O clipă, sunt transfigurată de spaimă. Ce face aici ? Oare m-am țicnit și am început să am halucinații cu parteneri seniori ai firmei ? — Mi-a zis cineva că stai aici. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de serviciu. Vom fi vecini în timpul săptămânii. Nu. Doamne, spune-mi te rog că nu se întâmplă asta. Stă aici ? — Ăă... bine ați venit la noi în clădire ! Spun, făcând eforturi să pară că o spun cu toată convingerea. Ușile liftului se deschid și intrăm amândoi înăuntru. Numărul 32. Asta înseamnă că stă la două etaje deasupra mea. Mă simt ca și cum directoarea de la școala generală s-ar fi mutat la mine în bloc. Cum am să mă mai pot relaxa vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
l-ați dat, spun într-un final. — Bine, spune scurt și încuviințează. Cred că ajunge cu nimicurile. Ar trebui să trec direct la chestia care mă roade. O să fiu numită partener mâine ? — Păi... noapte bună, spun stângace în timp ce ies din lift. — Noapte bună, Samantha. Ușile liftului se închid și nu-mi pot reprima un țipăt mut. Nu pot locui în aceeași clădire cu Ketterman. O să trebuiască să mă mut. În clipa în care îmi bag cheia în broască, ușa apartamentului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
un final. — Bine, spune scurt și încuviințează. Cred că ajunge cu nimicurile. Ar trebui să trec direct la chestia care mă roade. O să fiu numită partener mâine ? — Păi... noapte bună, spun stângace în timp ce ies din lift. — Noapte bună, Samantha. Ușile liftului se închid și nu-mi pot reprima un țipăt mut. Nu pot locui în aceeași clădire cu Ketterman. O să trebuiască să mă mut. În clipa în care îmi bag cheia în broască, ușa apartamentului de vizavi se crapă ușor. — Samantha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
decât un singur lucru. Când ajung la birou, sunt hotărâtă să nu las deloc să se vadă cât de importantă e ziua de azi pentru mine. O să țin capul jos și o să-mi văd de treabă. Însă în timp ce urc cu liftul trei persoane îmi urează „Baftă”. Apoi, în timp ce pornesc pe hol, un tip de la Impozite mă prinde sugestiv de umăr. — Baftă mare, Samantha. De unde știe cum mă cheamă ? Intru grăbită în biroul meu și închid ușa, încercând să ignor faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
numele. Păi hai să mergem sus, Trish. O, Doamne. Am intrat. E limpede că am fost destinată unei vieți de infractoare ! Data viitoare am să ridic un pic miza. Să jefuiesc un cazino din Las Vegas sau așa ceva. Urc cu liftul de serviciu împreună cu Jan aproape în extaz, cu un ecuson de plastic pe care scrie TRISH GEIGER prins la rever. Acum nu trebuie decât să stau cu capul jos, să nu mă grăbesc și, la momentul oportun, să mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
oportun, să mă duc la etajul unsprezece. Lucru pe care îl pot face găsind un panou care nu e bine prins în tavan, dându-l la o parte, și târându-mă prin sistemul de ventilație. Sau aș putea să iau liftul. Ajungem la bucătăriile atașate zonei de protocol și mă uit în jur mirată. Habar n-am avut că există așa ceva aici. E ca și cum aș intra în culisele unui teatru. Bucătarii șefi se agită de zor la aragazurile profesionale, iar chelnerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
îi recunosc pe niște stagiari... pe Oliver Swan, partener senior... se îndreaptă cu toții spre petrecere, luând din mers câte un pahar. Nu mai e nimeni pe hol. Du-te. Cu picioare tremurânde trec pe lângă intrarea în sala de petreceri, spre lifturi și spre ușa către scări. Treizeci de secunde mai târziu am trecut cu bine dincolo de ușă și am pornit cât de încet pot pe scări. Nimeni nu folosește scările la Carter Spink, dar totuși. Ajung la etajul unsprezece și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Arnold. Plus că nu sunt prea sigură ce anume caut. Corespondență, poate. Ori cifre. Sau n-ar fi rău să dau peste un CD pe care să scrie „Informații incriminatorii”... Deodată, încremenesc. În spatele meu se aud voci, care ies din lift. Fuck. Trebuie să intru în biroul lui Arnold înainte să mă vadă. Accelerez pasul, cuprinsă de panică. Ajung la biroul lui Arnold, deschid larg ușa, o trântesc în urma mea și mă ghemuiesc sub peretele de sticlă. Vocile se aud tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Foarte bine, e pierderea voastră. În liniștea absolută din încăpere, îmi pun tava cu eclere jos pe o masă din apropiere și ies valvârtej. În clipa în care ies pe ușă, în urma mea aud începând instantaneu conversații aprinse. Cobor cu liftul împreună cu Ernest, în tăcere. Dacă aș zice cel mai mic cuvânt, aș izbucni pe loc în lacrimi. Nu-mi vine să cred că am putut s-o dau în bară cu planul meu atât de nasol. N-am găsit nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
un val de mânie. Dar nu mai am ce face acum. Nimeni n-o să mă creadă în veci. Va trebui să trăiesc tot restul vieții cu ideea că toți ceilalți cred că eu sunt cea care a greșit. Cobor din lift la etajul meu, deja bâjbâind după cheie, sperând în ciuda tuturor evidențelor că doamna Farley nu mă va auzi și gândindu-mă deja la baia fierbinte care mă așteaptă. Și atunci, chiar când sunt aproape lângă ușa mea, mă opresc. Rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
va auzi și gândindu-mă deja la baia fierbinte care mă așteaptă. Și atunci, chiar când sunt aproape lângă ușa mea, mă opresc. Rămân pe loc câteva clipe, gândindu-mă bine. Mă întorc fără grabă și o iau înapoi spre lift. Mai am o unică șansă. N-am nimic de pierdut. Urc două etaje și ies din lift. E aproape identic cu etajul meu - aceeași mochetă, același tapet, aceleași lămpi. Doar că ușile au alte numere. 31 și 32. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
aproape lângă ușa mea, mă opresc. Rămân pe loc câteva clipe, gândindu-mă bine. Mă întorc fără grabă și o iau înapoi spre lift. Mai am o unică șansă. N-am nimic de pierdut. Urc două etaje și ies din lift. E aproape identic cu etajul meu - aceeași mochetă, același tapet, aceleași lămpi. Doar că ușile au alte numere. 31 și 32. Nu-mi amintesc pe care dintre ele o caut așa că, până la urmă, optez pentru 31. Are un preș mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
care dintre ele o caut așa că, până la urmă, optez pentru 31. Are un preș mai moale. Mă las jos pe podea, îmi las geanta jos, mă rezem de ușă și încep să aștept. În momentul în care Ketterman iese din lift, sunt stoarsă de orice vlagă. Stau aici de trei ore întregi, fără să beau sau să mănânc ceva. Mă simt epuizată și trasă la față. Dar la simpla lui vedere mă ridic imediat în picioare și mă prind de zid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]