2,018 matches
-
formare: ul este un cărbune non-aglutinant cu o putere calorică brută de sub 23 860 kJ/kg (5 700 kcal/kg) în stare fără cenușă umedă și conținând peste 31% materie volatilă pentru un produs uscat, fără materie minerală. La utilizarea lignitului în cazane de termoficare, pentru a se asigura debitul nominal al cazanului, trebuie ca puterea calorifică inferioară a cărbunelui să fie Q = 1350 - 1800 Kcal/ Kg.
Lignit () [Corola-website/Science/310922_a_312251]
-
devină călugăr și a plecat la Muntele Athos. Acolo s-a întâlnit cu Nikos Kazantzakis, iar cei doi bărbați au devenit prieteni apropiați. Ei au plecat împreună în peninsula Mani, încercând în perioada 1916-1917 să organizeze exploatarea unei mine de lignit la Prastova, în sudul Peloponesului. Experiențele trăite acolo au stat la baza întâmplărilor povestite mai târziu de Kazantzakis în romanul " Viața și timpurile lui Alexis Zorba", tradus în limba română sub titlul "Zorba Grecul" și adaptat în filmul american "Zorba
Gheorghios Zorbas () [Corola-website/Science/336730_a_338059]
-
conformarea la normele de mediu. Acest proiect este în valoare de 66 de milioane de euro iar fondurile provin din trei surse: 50 % din fonduri europene, 45 % de la bugetul de stat și 5 % de la bugetul local. Termocentrala funcționează pe baza lignitului inferior exploatat în bazinele carbonifere de la Berbești și Alunu, situate la aproximativ 40 km distanță de termocentrală. Cărbunele este transportat cu trenul la Govora pe linia de cale ferată Băbeni - Alunu. Termocentrala are capacitatea de a funcționa suplimentar pe bază
CET Govora () [Corola-website/Science/316085_a_317414]
-
colinara, subcolinară și de depresiune plata, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
MFA București. Alături de clubul bucureștean, Novanc a câștigat un titlu național în 2008, de trei ori Cupa României, iar pe plan extern Cupa Challenge EHF, în 2006. În 2010, Novanc a jucat o scurtă perioadă de timp la Energia Pandurii Lignitul Târgu Jiu, iar în ianuarie 2011 s-a transferat la HCM Constanța. În cele două sezoane jucate pentru clubul constănțean, Novanc a câștigat două titluri naționale și două cupe ale României. În 2012, Novanc a evoluat pentru un sezon la
Marius Novanc () [Corola-website/Science/331420_a_332749]
-
1977, aparține echipei FC Drobeta-Turnu Severin și este utilizat în principal pentru meciuri de fotbal. Mai este folosit în prezent de clubul FC Universitatea Craiova, iar anterior a mai fost folosit de CS Turnu Severin și temporar de CS Pandurii Lignitul Târgu Jiu (2010-2011). Din ianuarie 2009, stadionul a fost în plin proces de modernizare, acesta implicând: schimbarea gazonului, reabilitarea tribunelor, a vestiarelor, dar și refacerea pistei de atletism a arenei, precum și nocturna. Stadionul Municipal Drobeta-Turnu Severin a fost într-un
Stadionul Municipal (Drobeta-Turnu Severin) () [Corola-website/Science/310417_a_311746]
-
-i-se naratorului, ce-l însoțise în port, cu apelativul ironic de „șoarece de bibliotecă”. Dornic să-și învingă propria slăbiciune și să cunoască viața, tânărul intelectual a decis să plece în insula Creta pentru a redeschide o mină de lignit dezafectată și a trăi timp de câteva luni laolaltă cu oamenii simpli și muncitori, departe de lumea cărților. Chiar înainte de plecare, el este abordat de Alexis Zorbas, un bărbat necunoscut de vreo 65 de ani, care îi cere să-l
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
multe lucruri despre viața omului pe care nu le-ar fi aflat niciodată din cărți. Cu toate acestea, el nu se desprinde complet de lumea cărților și lucrează la un manuscris despre viața și învățăturile lui Buddha. Filoanele sărace de lignit și prăbușirea unor galerii fac ineficientă exploatarea, iar cei doi se gândesc să arendeze o pădure montană de pini ce aparținea mănăstirii din vecinătate și să coboare buștenii printr-un funicular. Zorbas pleacă la Candia pentru a cumpăra materialul necesar
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Zorbas, un om simplu și idealist ce se hotărâse să devină călugăr. Cei doi bărbați au devenit buni prieteni, în ciuda diferenței de vârstă dintre ei, iar Zorbas l-a convins pe Kazantzakis să se asocieze pentru exploatarea unei mine de lignit la Prastova, în sudul peninsulei Peloponez. Aventura, care va forma mai târziu subiectul romanului "Zorba Grecul", a durat aproximativ un an (1916-1917). Locurile unde cei doi bărbați au trăit împreună un an au rămas fixate adânc în memoria localnicilor. Potrivit
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Gorj fiind situat într-un bazin hidrografic cu resurse interioare superioare mediilor pe țară. Resursele minerale de suprafață și de adâncime sunt diverse și răspândite practic pe tot cuprinsul județului. În afara unor resurse minerale aflate în cantități deosebit de mari, precum lignitul exploatabil la suprafață în special în vestul județului (bazinele Motru-Rovinari), Gorjul deține importante resurse de petrol și gaze naturale (în centrul și estul județului), dar și resurse minerale mai rar întâlnite. Industria județului Gorj este dominată de activitățile extractive și
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. 4. Alimentarea cu energie termică În prezent, locuitorii comunei Dudești își asigură încălzirea locuințelor cu sobe și în câteva gospodării cu centrale termice, întrebuințând drept combustibil lemn, lignit cât și resurse locale. Centralele termice de la blocuri nu funcționează. 5. Alimentarea cu gaze naturale Localitatea nu dispune de rețea de alimentare cu gaze naturale. 6. Gospodărie comunală În ceea ce privește colectarea, transportul și depozitarea rezidurilor menajere și industriale, acestea au constituit
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Valea Faurului, Poienari, Jugur și Ungureni. Extremitatea sudică a acestei regiuni este ocupată de Romanian, când se termină sedimentarea din zona subcarpatică și lacul pliocen este umplut cu nisipuri gălbui, argile și marne în care se găsesc strate subțiri de lignit. Zona Romanianului (levantinului) este afectată de cutări și include o parte din ’’pietrișurile de Cândești’’ alcătuite din șisturi cloritice, cuarțite, gresii cuarțitice, gnaise și micașisturi, ce apar pe platoul Grui de la Câmpulung, pe versantul nordic al masivului Ciocanu și pe
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Depresiunile intracolinare Sunt reunite sub numele de „Depresiunea celor Șapte Muscele” și reprezintă depresiunile externe situate sub cuesta nordică a piemontului. Intens umanizate s-au remarcat prin centrele polarizatoare Curtea-de-Argeș, Câmpulung sau Domnești și exploatările de lignit de la Schitu Golești, Boteni, Slănic și Berevoești. Dealurile externe sunt interfluviile joase reprezentate de un șir de cueste cu desfășurare latitudinală din care se continuă spre sud dealurile piemontane.
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
foare importante, deși au existat mine destul de mari de fier la Vie de Sos în Ariège și la poalele Canigoului în Pyrénées-Orientales. Depozitele de cărbune profitabile sunt situate în principal pe pantele spaniole, în timp ce partea franceză are numeroase depozite de lignit. Izvoarele minerale se găsesc în număr mare, și sunt remarcabile, în special izvoarele termale, care lipsesc Alpilor. Aceste izvoare termale, printre care cele mai importante sunt la Bagnères-de-Luchon și Eaux-Chaudes sunt sulfuroase, situate în principal la altitudini ridicate, unde granitul
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
cum ar fi cea eoliană, solară și cu centralele cu biomasă, cantitatea de energie produsă din surse regenerabile se ridică la 62,89% din energia utilizată în total în Austria, restul fiind produsă prin termocentrale cu gaz și petrol. Petrol, lignit, lemn, minereu de fer, aramă, zinc, antimoniu, magneziu, tungsten, grafit, sare, potential hidroenergetic. Populația Austriei, după estimările din aprilie 2011, este de 8.414.638. Populația capitalei, Viena, depășește 1,7 milioane (2,2 milioane incluzând suburbiile), reprezentând aproape un
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
datorită barierei munților, a verilor călduroase și a solurilor sărace, deși există livezi de măslini și plantații de vița-de-vie care prosperă. Resursele de minereuri sunt sărace. Există câteva zăcăminte de cărbune, în special în Bulgaria, Serbia și Bosnia. Zăcămintele de lignit sunt ceva mai bogate. Petrolul este întâlnit în câteva zăcăminte mici în Serbia, Croația și Albania. De asemenea, zăcămintele de gaze naturale sunt rare. Pentru obținerea energiei electrice se folosesc pe scară largă hidrocentralele. În zonă, zăcămintele de fier sunt
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
locală. Deține și vase produse de glăjăriile (fabrici de sticlă) din Ținutul Secuiesc și de olarilor din Bazinul Baraolt. Tot aici este expus și scheletul de mastodont, cu o vechime estimată de trei milioane de ani, descoperit în cariera de lignit de la Racoșul de Sus.
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
165.347 mii lei se repartizează prin hotărâre a Guvernului către bugetele locale și se utilizează exclusiv pentru achitarea obligațiilor restante ale centralelor electrice de termoficare astfel: suma de 148.370 mii lei către furnizorul de cărbune Societatea Națională a Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu și suma de 16.977 mii lei în vederea achitării datoriilor către Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R Marfă" -S.A. ... (2) Suma prevăzută la alin. (1) se utilizează de Societatea Națională a Lignitului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225333_a_226662]
-
Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu și suma de 16.977 mii lei în vederea achitării datoriilor către Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R Marfă" -S.A. ... (2) Suma prevăzută la alin. (1) se utilizează de Societatea Națională a Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu și Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R Marfă"- S.A. exclusiv pentru achitarea obligațiilor către bugetul de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225333_a_226662]
-
nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 137/2007 . ... (4) Suma prevăzută la alin. (1) se gestionează de către unitățile administrativ-teritoriale, centralele electrice de termoficare și Societatea Națională a Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu și Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R Marfă" - S.A. prin conturi distincte deschise la Trezoreria Statului. ... Articolul 22 (1) Sumele rămase neutilizate la sfârșitul anului 2009 cu titlul de ajutor suplimentar în baza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225333_a_226662]
-
obligațiilor sale către bugetul de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj și suma de 89.232 mii lei pentru plata obligațiilor comerciale față de Societatea Națională a Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu. ... (3) Societatea Națională a Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu utilizează suma încasată de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare pentru plata obligațiilor sale către bugetul de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225333_a_226662]
-
unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj și suma de 89.232 mii lei pentru plata obligațiilor comerciale față de Societatea Națională a Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu. ... (3) Societatea Națională a Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu utilizează suma încasată de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare pentru plata obligațiilor sale către bugetul de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225333_a_226662]
-
bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj. ... (4) Sumele prevăzute la alin. (2) și (3) se gestionează de către Regia Autonomă pentru Activități Nucleare și de către Societatea Națională a Lignitului "Oltenia" - S.A. Târgu Jiu printr-un cont distinct deschis la Trezoreria Statului. ... Articolul 43 Se autorizează Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să efectueze în anexa nr. 3/35/15 "Sinteza sumelor alocate pentru instituții publice finanțate parțial din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225333_a_226662]
-
1 Se declară de utilitate publică lucrarea de interes național "Menținerea și dezvoltarea capacității de producție în câmpul minier Amaradia-Tărâia, etapa a II-a, carierele Berbești și Olteț", județul Vâlcea. Articolul 2 Expropriatorul este statul român prin Societatea Națională a Lignitului Oltenia, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei și Comerțului. Articolul 3 Prezenta hotărâre se aduce la cunoștință publică și prin afișare la sediul Consiliului Local al Orașului Berbești, județul Vâlcea, și la sediile consiliilor locale ale comunelor Alunu, Sinești și Mateești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172884_a_174213]