2,625 matches
-
provoacă deschis pe cel ce păzește pepenii, numai schițând tentativa de furt, pentru a-i distrage atenția, și asupra acestora își descarcă furia paznicul, cu atât mai mult cu cât presupune că poate fi și victima unei manevre." În continuare, lingvistul ieșean leagă această explicație de dictonul "Frica păzește bostănăria!" (Stelian Dumistrăcel, "Scoși din pepeni", în Lumina de duminică, 27 august 2008). 359 Keiko Matsuki, "Metaphors of Anger in Japanese", în John R. Taylor și Robert E. MacLaury (eds.), Language and
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
maestrul Camil Ressu, și la clasa de pian cu concertista Lidia Cristian. Avînd însă cetățenia elvețiană, expulzarea mă duce la Zürich unde studiez limbile romanice, cu materia principală franceza. Îl venerez pe Théophile Spoerri, profesorul de literatură, iar Arnold Steiger, lingvistul șef de catedră, e interesat de limba română. Căci e singura limbă neolatină din estul european, păstrătoarea aspectelor dispărute la surorile ei din Occident. Pot scrie astfel, ca teză de doctorat, Existence poétique de Bacovia, în l955. Ploile și plumbul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Belgia, Rusia, China, Germania, Italia, Ungaria, a reprezentat cu mult succes arta noastră coregrafică. Natalia Vronschi-Gașler a trecut în neființă în ziua de 21 aprilie 1982 și a fost înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. ZACORDONEȚ, ALEXANDRU (1912-1977) PROFESOR ȘI LINGVIST Se numără printre cadrele didactice de prestigiu care, în cei 34 de ani cât a funcționat în învățământul superior ieșean, a desfășurat o activitate prodigioasă pe plan didactic și științific. Născut la 13 martie 1912, în comuna Subkovci, județul Konstantino-Vechi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
unde a urmat cursurile școlii primare și ale Liceului Al. Donici (1920-1932ă. După suținerea examenului de bacalaureat, în 1932, se înscrie la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Iași. În timpul studiilor universitare (1932- 1936), s-a format ca lingvist la școala unor profesori renumiți ca G. Ibrăileanu, Al. Philippide, G. Pascu și Iorgu Iordan. Și-a luat licența în filologie modernă, specialitatea limba și literatura română, în 1937, cu mențiunea Foarte bine, după care a făcut practică la Seminarul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
traducerii, îndeosebi din rusă în română. Alte studii lingvistice: Confruntarea procedeelor gramaticale ale limbilor rusă și română (1956), Aspecte lingvistice ale traducerilor din limba rusă în limba română (1959), Problema existenței aspectului verbal în limba română (1961). Deși cu precădere lingvist, A. Zacordoneț a acordat un interes deosebit și cercetărilor cu caracter literar, publicând un mare număr de articole și studii consacrate unor figuri reprezentative ale literaturii ruse și sovietice. Se remarcă articolele închinate lui A. Pușkin, Mihail Lermontov, Ivan Turgheniev
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
N. Ostrovski, Maxim Gorki, Mihail Șolohov și alții. A. Zacordoneț a desfășurat o susținută activitate de traducător, mai ales din limba rusă în română. A colaborat cu poetul George Lesnea la finisarea unor tălmăciri din Esenin și Pușkin. Profesorul și lingvistul A. Zacordoneț a decedat la 15 septembrie 1977, în Iași, și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea. ZAVATE, OLGA (1927-2000) MEDIC Ilustru reprezentant al școlii medicale ieșene în domeniul virusologiei, cercetător pasionat, dr. Olga Zavate s-a născut la 15
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
multă atenție. Stratul "calităților metafizice" îi permite lui Ingarden să reintroducă probleme legate de "sensul filozofic" al operelor literare, fără riscul obișnuitelor erori intelectualiste. 203 Este util să ilustrăm această concepție cu ajutorul situației analoge pe care o găsim în lingvistică. Lingviști ca Ferdinand de Saussure și ca cei din Cercul lingvistic de la Fraga fac o distincție clară între langue și parole *13, între sistemul limbii și actul individual ai vorbirii ; și această distincție corespunde aceleia dintre poemul ca atare și experiența
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
același fel, structura unei opere literare are caracterul unei "datorii pe care trebuie s-o înțeleg". O voi înțelege întotdeauna imperfect dar, în ciuda acestui fapt, un anumit "sistem de determinare" rămâne, întocmai ca în orice alt obiect ai cunoașterii. *14 Lingviștii moderni au analizat sunetele posibile ajungând la noțiunea de fonem; ei pot analiza, de asemenea, morfemele și sintagmele. Propoziția, de exemplu, poate fi definită nu doar ca o enunțare ad hoc, ci ca un tipar sintactic, în afara fonematicii, lingvistica funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
albine) depinde într-adevăr de sens; fectuând doar o neînsemnată schimbare fonetică pentru a ajunge la murdering of innumerable beeves (sacrificarea a nenumărate vite) distrugem complet efectul de imitație. *11 Totuși, problema a fost, pare-se, pe nedrept minimalizată de lingviștii moderni și prea ușor expediată de unii critici mai noi ca Richards și Ransom. Trebuie să distingem trei grade diferite ale imitației. În primul rând, imitația propriu-zisă a unor sunete fizice care e incontestabil izbutită în cazuri ca acela al
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a jucat un rol important, cel puțin din punct de vedere istoric, contribuind la slăbirea rigidității silabice care caracteriza o mare parte din poezia engleză anterioară. 229 De asemenea, s-ar putea încerca alcătuirea unei istorii comparate a metricii. Vestitul lingvist francez Antoine Meillet, în Les origines indo-européennes des mètres grecs (Originile indo-europene ale metrilor elini), a comparat metrii din greaca veche și din Vede, pentru a reconstitui sistemul metric indo-european; *47 iar Roman Jakobson a dovedit că poezia epică iugoslavă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
chiar al .unor cuvinte cu care sunt corelate prin contrast sau antonimie. (b) De aceea, stadiul limbii este extraordinar de important pentru studiul poeziei. Prin studiul limbii înțelegem însă cercetarea unor aspecte care de obicei sunt ignorate sau desconsiderate de lingviștii de profesie. Cu excepția studiului rarelor probleme de pronunție de oare se poate izbi în istoria metrului și rimei, cercetă torul modern al literaturii nu va avea prilejul să folosească morfologia sau fonologia istorică sau chiar fonetica experimentală. Va avea în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Mai întâi el își expune categoriile și apoi și le ilustrează copios. Metafora, care e-a bucurat de atenția teoreticienilor poeziei și a retorilor încă de pe vremea lui Aristotel, oare întrunea ambele căutați, a atras, în .ultimii ani, și atenția lingviștilor. Richards a protestat vehement împotriva prezentării metaforei ca o abatere de la limba normală, and, de fapt, ea este un mijloc caracteristic și indispensabil al acesteia. In expresii ca "piciorul" scaunului, "brațul" fluviului și "gâtul" sticlei se dau, prin analogie, numele
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sensibili la literatură și la limbă. Ele sânt metafore "ofilite" sau "tocite" sau "moarte". *26 Trebuie să facem o distincție între metafora ca "principiu omniprezent al limbii" (Richards) și metafora specific poetică. George Campbell susține că de prima se ocupă lingvistul, iar de cea de a doua, stilistul. Lingvistul judecă cuvintele după etimologie ; stilistul caută să vadă dacă ele au "efectul metaforei asupra ascultătorului". Wundt refuză să considere drept metafore "transpozițiile" lingvistice de tipul "piciorul" mesei sau "brațul" fluviului, susținând că
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
metafore "ofilite" sau "tocite" sau "moarte". *26 Trebuie să facem o distincție între metafora ca "principiu omniprezent al limbii" (Richards) și metafora specific poetică. George Campbell susține că de prima se ocupă lingvistul, iar de cea de a doua, stilistul. Lingvistul judecă cuvintele după etimologie ; stilistul caută să vadă dacă ele au "efectul metaforei asupra ascultătorului". Wundt refuză să considere drept metafore "transpozițiile" lingvistice de tipul "piciorul" mesei sau "brațul" fluviului, susținând că trăsătura metaforei adevărate este efortul chibzuit, intenționat al
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
folclor, literatura, lingvistică și filologie etc. Are meritul, printre altele, de a fi pus bazele filologiei românești prin cele 3 volume întitulate Cuvente den bătrâni (1877-1881). Că lexicograf, a lăsat urmașilor o operă monumentala (deși neterminata), Etymologicum Magnum Romaniae. Că lingvist și teoretician al limbajului, este autorul a numeroase idei și distincții conceptuale (devenite cunoscute mai ales prin lucrarea Principie de linguistica), dintre care unele își păstrează și astăzi valabilitatea: circulația cuvintelor, continuitatea dialectala etc. Ca istoric al limbii române și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
din diverse motive, Hașdeu le-a abandonat pe parcurs ori, pur și simplu, nu a mai apucat să le finalizeze, si seria acestor studii de stiință limbii s-a oprit destul de repede, adică în prima jumătate a anului 1882, imediat ce lingvistul român a terminat de tratat, în trei episoade, problemele laleticii. Judecând după tabloul disciplinelor pe care Hașdeu în "articolul-pilot" le-a inclus în cadrul Gloticii, se pare că el intenționa să fixeze, în lucrări similare, principiile atât pentru fonologie, morfologie, lexiologie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
e necesar să fie înlocuită printr-o nouă orientare, numită de el integrală (anume acesta e termenul utilizat de B.P. Hașdeu!). În felul acesta, ajungem cu anticipările hasdeene nu numai la Saussure, ci și la Coșeriu, care, prin adepții săi, lingviști de acum din sec. XXI [...] promovează anume așa-zisa lingvistică integrală [...]. În felul acesta, contribuția la istoria dezvoltării lingvisticii contemporane în realizările ei de reală valoare, începută de lingvistul român Bogdan Petriceicu Hașdeu, continuă în timp, căci și astăzi constatăm
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
numai la Saussure, ci și la Coșeriu, care, prin adepții săi, lingviști de acum din sec. XXI [...] promovează anume așa-zisa lingvistică integrală [...]. În felul acesta, contribuția la istoria dezvoltării lingvisticii contemporane în realizările ei de reală valoare, începută de lingvistul român Bogdan Petriceicu Hașdeu, continuă în timp, căci și astăzi constatăm că propunerea, făcută de el încă în ultimul sfert al sec. XIX, de a denumi nouă orientare a cercetărilor lingvistice integrală, revine în știință limbii, chiar sub aceeași denumire
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Hașdeu, continuă în timp, căci și astăzi constatăm că propunerea, făcută de el încă în ultimul sfert al sec. XIX, de a denumi nouă orientare a cercetărilor lingvistice integrală, revine în știință limbii, chiar sub aceeași denumire, prin aportul altui lingvist român celebru, tot concetățeanul nostru, profesorul și academicianul Eugeniu Coșeriu" (Berejan, 2002/2005, pp. 190-191). Într-adevăr, o asemenea legătură nu putea să-i scape cuiva familiarizat cu teoriile ambilor savanți (ca dovadă, si prefețele pe care Silviu Berejan le-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
pp. 190-191). Într-adevăr, o asemenea legătură nu putea să-i scape cuiva familiarizat cu teoriile ambilor savanți (ca dovadă, si prefețele pe care Silviu Berejan le-a scris cu ocazia publicării a doua volume cuprinzând câteva studii ale acestor lingviști: Hașdeu, 1974 și Coșeriu, 1994). Să vedem însă care este paragraful din Principiile de lingvistică de la care a plecat acad. Berejan atunci când a făcut afirmația de mai sus: "Direcțiunea aproape exclusivamente arheologică, inaugurată de cătră fundatorii linguisticei, trebuie înlocuită printr-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de gând să-i fac un proces de intenție lui Coșeriu. Oricum, în scurta să studenție ieșeana, Coșeriu a fost interesat îndeosebi de estetică și de literatură, colaborând (chiar și din liceu) la "Jurnalul literar" al lui G. Călinescu. Că lingvist, el s-a format, ulterior, în mediul cultural italian, având alți maeștri (după cum o recunoaște frecvent). Judecând lucrurile din perspectiva teoriei limbajului, puținele trimiteri pe care Coșeriu le face la Hașdeu nu prezintă o însemnătate deosebită. Astfel, într-un studiu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
rugăciunii Tatăl nostru, în studiul său Luca Stroici, părintele filologiei latino-române [1864 (publicat prima dată în 1862)] (vezi Coseriu, 1994c, pp. 55-56). Cam atât (din ceea ce am putut descoperi) cu privire la prezența lui Hașdeu în opera științifică a lui Coșeriu... Fără îndoială, lingvistul de origine română era mândru că se născuse într-o regiune a României Mari din care provenea și Hașdeu: Nu este, cred, un fapt întâmplător că tocmai în Moldova s-au nascut Eminescu și Creangă, si Sadoveanu, si Iorga, si
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
am avut în trecut cu Polonia, cu școala latină din Polonia"9. Aceeași listă de personalități apare și într-un amplu interviu acordat în limba germană lui J. Kabatek și A. Murguía, unde Hașdeu este trecut în mod explicit că lingvist (Sprachwissenschaftler). Două pagini mai încolo, Coșeriu îl mai amintește pe Hașdeu și pentru "multilingvismul" sau, pentru faptul că vorbea încă de acasa română, poloneză și rusă (ceea ce nu fusese și cazul lui E.C., care a devenit poliglot mai tarziu): "Die
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
legată într-un volum impunător. În plus, îmi face plăcere să adaug o altă informație semnificativă: dânsul este văr bun cu regretatul savant Cicerone Poghirc (1928-2009), cel care a evidențiat, că nimeni altul, genialitatea și actualitatea lui B.P. Hașdeu că lingvist și filolog. Studiu introductiv: B.P. Hașdeu primul nostru teoretician al limbajului 0. Preocupări mai mult sau mai putin lingvistice au existat în cultura noastră și înainte de activitatea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. Pot fi amintiți, în acest sens, în afară de unii reprezentanți
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la Universitatea din Harkov pentru a urma cursurile facultății de drept, Hașdeu vădește și preocupări literare și istorico-filologice. Se cuvine să amintim și faptul că, la aceeași universitate, studentul român îl are drept coleg și pe A.A. Potebnea, celebrul lingvist de mai tarziu. Tinerețea lui Hașdeu este una foarte zbuciumata, viitorul savant dând impresia unei figuri de tip romantic (în sensul de personaj excepțional în împrejurări excepționale). Pentru avatarurile sale, vezi, în special, informațiile biografice oferite de G. Mihăilă (1983
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]