4,823 matches
-
Învățături uitate privind structurile constante ale narațiunii, cum erau Morfologia basmului de VI. Propp (1928) și multe alte studii datorate formaliștilor ruși. După cum s-a subliniat deseori, cea dintâi perspectivă a lui Lévi-Strauss asupra mitului ca „invariant” (analog fonemului În lingvistică) s-a dovedit greșită și autorul a renunțat la ea tacit, recurgând ulterior la conceptul mai sofisticat de „transformare". În ciuda atitudinii sale precaute față de enunțarea unor teorii, Lévi-Strauss a explicat totuși bogatele analogii dintre miturile unor arii geografice distincte ca
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
intitulată Problemele principale, ci mai degrabă Elementele stilistice principale ale gnozei”26. O dată cu Hans Jonas (1934) se face prima tentativă de a defini esența gnosticismului prin invarianți. La Începutul anilor treizeci invarianții nu ajunseseră Încă la modă. Definirea fonemului În lingvistică drept „invariant” datează de la N.S. Trubețkoi (1939) și a fost Îmbunătățită ulterior de către alt lingvist, Roman Jakobson, care a introdus conceptul de „trăsături distinctive” sau componente atomice - elementele de construcție din care este alcătuit fonemul, ca invariant. Cel dintîi care
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de ordonare a lumii.” Semnele folosite, aceleași cu cele din original, indică: xxx secvențe neînțelese de persoana care a realizat transcrierile de pe bandă; [...] notează suprapunerile dintre interlocutori. Anna Wierzbicka s-a născut în Polonia și este în prezent profesor de lingvistică la Universitatea Națională din Australia. Studiile ei de pragmatică, semantică, antropologie și comunicare interculturală sunt cunoscute și apreciate în lume. Un exemplu hazliu de etnocentrism apare într-o comedie romantică americană din anul 2002. Tatăl eroinei principale, grec de origine
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la delimitarea între organizare și organizație, iar cea de-a doua dificultate are în vedere diferențele în definire între specialiștii din țările est-europene și cei din țările occidentale. Autorul se oprește asupra a doua accepțiuni ale conceptului de organizare: una lingvistică și alta psihoorganizațională. În sens lingvistic, organizarea este o acțiune metodica, ordonată, chibzuita, ce presupune repartizare, coordonare și este îndreptată spre realizarea obiectivelor. Din punct de vedere psihoorganizațional, organizarea are trei note definitorii: exprimă nevoia de participare a membrilor organizației
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
lingvale, ce constituie rezultatul unor reflecții pe marginea limbajului, aprecieri și atitudini față de anumite realități; * rațiuni de sincronizare cu demersul lexicografic operat pentru alte limbi, pentru că elaborarea dicționarelor asociative este, la etapa contemporană, una dintre direcțiile prioritare în cercetările de lingvistică și psiholingvistică, iar, pînă la momentul actual, au fost elaborate și editate dicționare asociative pentru cîteva zeci de limbi. Fiind predestinat tuturor celor interesați de studiul imaginarului lingvistic românesc, dicționarul poate fi de folos, în primul rînd, pentru lingviști în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
actual, au fost elaborate și editate dicționare asociative pentru cîteva zeci de limbi. Fiind predestinat tuturor celor interesați de studiul imaginarului lingvistic românesc, dicționarul poate fi de folos, în primul rînd, pentru lingviști în predarea cursurilor de lexicologie, lexicografie, psiholingvistică, lingvistică generală, culturologie, în didactica limbii române ca limbă maternă și străină. El oferă baza pentru cercetările culturale și interculturale, pentru elaborarea unor studii axate pe bilingvism. Filosofii și culturologii pot analiza în baza dicționarului consecutivitatea desfășurării elementelor care instituie imaginarul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Considerații asupra stilurilor limbii române literare în lumina frecvenței cuvintelor în limbă, în Limba Română, XV, nr. 4, 1966, p. 353-366. 6. Mc Kinney, J.P., The Structure of Modern Thought, London, Chato &Windus, 1971, p. 171, citat după: Oprea, Ion, Lingvistică și filozofie, Iași, Institutul European, 1992, p. 251-252. 7. Miclău, Paul, Semiotica lingvistică, Timișoara, Editura Facla, 1977. 8. Nida, Eugene A., Componential Analysis of Meaning. An Introduction to semantic Structures; The Hague-Paris, Mouton,1975, p. 27-28. 9. Oprea, Ion, Lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Lingvistică și filozofie, Iași, Institutul European, 1992, p. 251-252. 7. Miclău, Paul, Semiotica lingvistică, Timișoara, Editura Facla, 1977. 8. Nida, Eugene A., Componential Analysis of Meaning. An Introduction to semantic Structures; The Hague-Paris, Mouton,1975, p. 27-28. 9. Oprea, Ion, Lingvistică și filozofie, Iași, Institutul European, 1992, p. 165. 10. Sala, Marius, Bârlădeanu, Mihaela, Iliescu, Maria, Macarie, Liliana et alii, Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice,București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. 11. Saussure, Ferdinand de, Curs de lingvistică generală, Iași, Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
9. Oprea, Ion, Lingvistică și filozofie, Iași, Institutul European, 1992, p. 165. 10. Sala, Marius, Bârlădeanu, Mihaela, Iliescu, Maria, Macarie, Liliana et alii, Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice,București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. 11. Saussure, Ferdinand de, Curs de lingvistică generală, Iași, Polirom, 1998,p. 135. 12. Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, București, Editura ALL, 2001. ac: ață(263); înțepătură(50); ascuțit(43); durere(40); mic(25); subțire(21); coase(16); albină(15); înțepat(15); sînge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
entitate; enunț; exemplu; de fier; filologie; franceză; frumusețe; furculiță; gest; gîndire; gogoși; grăi; grăire; greșit; gura; gură; iarbă; idei; important; impresie; inimă; interesant; iubire; îmbinare; învățare; joc; legătură; de legătură; legături; la locul lui; lecții; liber; lichid; limba; limba română; lingvistică; lucru; mai multe litere; melesteu; metaforă; minciună; minte; minune; mit; mod de exprimare; mor; morfem; mult; muzică; naștere; negru; neimportant; neînțeles; nu; obscen; om valabil; oră; pace; parte a propoziției; paste; patrie; pix; poate; povață; poveste; preziceri; promisiune; pronunțare; punct
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale Pentru fiul meu, Arthur James Bell, cu felicitări pentru doctoratul în lingvistică la Cornell University și pentru noua sa carieră în Departamentul de Stat. Discuțiile noastre ocazionale dea lungul anilor despre agresivitatea verbală s-au terminat aproape întotdeauna cu hohote de râs. Mulțumiri Interesul cercetătorilor față de abuzul verbal la locul de muncă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
sau sistemul de informații și utilizatorii informației contabile. Informația este o „comunicare, veste, știre care pune pe cineva la curent cu o situație”<footnote I. Coteanu, L. Seche, M. Seche (coord.), Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”,Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 491. footnote> și constituie o „reprezentare simbolică asupra unor entități din realitate”<footnote Colectiv de autori ai Catedrei de Economie și Politici Economice de la Academia de Studii Economice din București, Dicționar de
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
la arta populară sau la unele practici arhaice de natură magică. Studiul imaginarului presupune o pregătire multidisciplinară și ideală ar fi cercetarea în echipe din care ar trebui să facă parte specialiști în literatură comparată, în etnologie, în antropologie, în lingvistică și poetică, în psihologie, în filosofie, în istoria religiilor, în științe sociale și politice, în muzică, arte plastice ș.a. Cariera didactică, în învățământul preuniversitar, a candidatei i-a limitat, prin forța împrejurărilor, specializarea și documentarea, încât este, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ritual de consacrare a "centrului", fiind marcat de "stâlpul cosmic" care încadra satul în universal, dobândind, astfel, valențe sacre. Acest stâlp cosmic avea rol apotropaic și desăvârșea satul arhaic.452 CAPITOLUL II EPISTEMA LINGVISTICĂ A SPAȚIULUI IMAGINAR II.1. EPISTEMA LINGVISTICĂ UN SPAȚIU AL INTERFERENȚELOR Din punct de vedere filosofic 1, episteme reprezintă, pe de o parte, cunoșterea adevărată, științifică, opusă lui doxa, respectiv, cunoașterea teoretică, aflată în opoziție cu praktike și cu poietike. La Platon, eidos și episteme sunt "solidare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
specifice "actului creației poetice" (manifest al unei școli, grup literar, tratat; ex. "Poetica" lui Aristotel, "Ars Poetica" a lui Horațiu); * "Sistem de forme și principii poetice, caracteristice unei epoci sau unui curent literar sau scriitor (Ars Poetica)7; * "Parte a lingvisticii care se ocupă cu raporturile dintre funcția poetică și celelalte funcții ale limbajului"8. Etimonul grecesc poieó care semnifică " a face", " a compune" prezent în cuvintele poiêma (poem), poiêtés (poet), poiêsis (creație, poezie), onomatopoieia (onomatopee) , și în cuvintele din latină
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
hermeneutic", sunt "textualizarea", "contextualizarea" și "transtextualizarea", aflate într-un continuu dinamism inter-relațional.20 Cele trei forme de manifestare a poeticității textualizarea, contextualizarea și transtextualizarea au fost definite ca o "configurație de semne"21 : "caracteristica principală a textului literar, la nivelul lingvisticii textuale, este pluralitatea atitudinilor comunicative. Textul literar se supune unui număr foarte mare (poate infinit) de segmentări: poate fi descompus în diferite corpuri de unități semnice, după diferite parcursuri de sens".22 II.2. DISCURSUL POETIC II.2.1. SISTEME
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Marin, Editura Saeculum I.O., București, 2002. CHEVALIER, Jean Chevalier/GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri, Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, vol. I, II, III, București, Editura Aramis, 1994. DEX, Dicționar Explicativ al Limbii Române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. EVSEEV, Ivan, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timișoara, 1994. GHINOIU, Ion, Obiceiuri populare de peste an, Dicționar, Editura Fundației culturale române, București, 1997. GRANDSAIGNES, R. d`Hauterive
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
I.1.2. IMAGINEA. TIPOLOGIE ȘI SEMNIFICARE 18 I.2. SPAȚIUL IMAGINAR 33 I.2.1. DE LA ARHETIP LA IMAGINE MITICĂ 39 I.2.2. SEMNIFICAȚIE ȘI PROCESUALITATE 48 CAPITOLUL II EPISTEMA LINGVISTICĂ A SPAȚIULUI IMAGINAR 111 II.1. EPISTEMA LINGVISTICĂ UN SPAȚIU 111 AL INTERFERENȚELOR 111 II.1.1. LIMBAJUL POETIC STRUCTURĂ 114 ȘI FUNCȚIONALITATE 114 II.1.2. SEMNUL POETIC PREDICAȚIE ȘI DEVENIRE 116 II.2. DISCURSUL POETIC 117 II.2.1. SISTEME DE SEMNE 117 II.2.2
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ro PRINTED IN ROMANIA 1 R. Grandsaignes d`Hauterive, Dictionnaire des racines des langues européennes grec, latin, ancien français, espagnol, italien, anglais, allemand, Édition Librairie Larousse, Paris, 1948, p. 72. 2 DEX, Dicționar explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 475. 3 Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme, Ediție revizuită, augmentată și actualizată, Editura Saeculum I. O., București, 2002, p. 447. 4 Am utilizat pentru acest "periplu istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Jean-François Sirinelli 3 situează istoria intelectualilor la răspîntia istoriilor politică, socială și culturală; totuși, se face foarte rar referire la alți oameni de știință decît cei din domeniul științelor așa-zis umane (sociologie, antropologie, științe politice, psihologie socială, economie și lingvistică). Prin intermediul studierii unui grup particular, Grupul celor Zece, această lucrare propune o reflecție asupra influenței, în Franța anilor `70, a noilor concepte și practici științifice dezvoltate mai ales în biologie, fizică și informatică. Cine sunt acești cîțiva intelectuali din anii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
al științelor neuronale, constatăm că baza e în mare parte reprezentată de informatică și de logică. Nu sunt atîția ingineri absolvenți care cred că au o formație multidisciplinară sub pretextul că asistă la cîteva cursuri de biologie, psihologie, filosofie sau lingvistică? J.S. Aveți perfectă dreptate. Această si-tuație ridică o problemă foarte dificilă și nu știu cum să luptăm împotriva ei. Nu poate fi definită o frontieră, însă chestiunea emergenței e foarte importantă. Luați de exemplu neuronii, care "se-cretă" acțiuni, gînduri. Dacă se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
oral, cât și ca autor al unui mesaj scris. Emițătorul este de cele mai multe ori individual, dar poate fi și colectiv (de pildă, DOOM, publicat în 2005 sub egida Academiei Române, a fost elaborat de un colectiv de lingviști de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti“ din București). În cazul textelor legislative și al altor documente oficiale, emițătorul nu este o persoană fizică, ci o persoană juridică - instituția abilitată să emită legi, ordine, regulamente, metodologii, prevederi, rapoarte, analize statistice oficiale etc. De
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
numea Roland Barthes) devine semnal al funcției poetice, sugerând o lume banală, mediocră, absurdă, lipsită de fru musețe și de armonie. FUNCȚIA METALINGVISTICĂ este orientată spre cod, urmărind acordul interlocutorilor asupra semnificației termenilor, pentru a favoriza înțelegerea lor corectă. În lingvistica modernă, se teoretizează dicotomia: limbaj concret, „obiectual“ (object language, care spune ceva despre obiecte) și metalimbaj (metalanguage, care spune ceva despre limbaj). Așadar, metalimbajul caracterizează, în primul rând, discursul lingviștilor, dar și al celorlalte domenii științifice. Fiecare dintre acestea își
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Pe baza criteriului lingvistic, a celor pa tru dimensiuni constitutive ale fiecărui text (nivelul fonematic și cel lexicosemantic, nivelul morfosintactic și cel stilistic) poate fi totuși identificat un număr restrâns de invariante. Astfel, JeanMichel Adam, fondatorul Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
exube rantă, aproape sălbatică, pe când Madeleine era blândă, discretă și melancolică. (L. Rebreanu) - epitet sinestezic: Primăvară... / O pictură parfumată cu vibrări de violet (G. Bacovia). Comparația exprimă o relație de asemănare între doi termeni (concreți sau ab stracți), printro secvență lingvistică cu rol de reliefare stilistică. Astfel, primul termen, comparatul („subiectul“ comparației), este evocat/evidențiat plastic prin comparant. Raportul de analogie este realizat gramatical printrun conector: ca, precum, asemeni, aidoma, întocmai ca etc. Expresivitatea unei comparații este determinată de asocierea termenilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]