3,184 matches
-
indicat de fapt și modul în care se celebrează sacramentul reconcilierii: individual, comunitar cu mărturisire și dezlegare individuală și comunitar cu mărturisire și dezlegare generală. Deși fiecare din aceste forme își menține anumite trăsături particulare, totuși, toate trei sunt acte liturgice și conțin aceeași structură de bază. Aceasta „constă într-un salut și o binecuvântare, urmată de citirea cuvântului lui Dumnezeu, o invitație la pocăință, mărturisirea, sfatul și îndemnul, importanța și acceptarea pocăinței, dezlegarea păcatelor, mulțumirea, o binecuvântare și trimiterea”. Fiecare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a penitentului față de păcatul săvârșit, fiind o formă ordinară de celebrare, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, exprimă responsabilitatea comunitară față de păcatul unuia și invers. Fiind recomandată în anumite timpuri „forte” ale anului liturgic, așa cum sunt Postul Mare, Adventul sau alte solemnități, această Formă B dorește să favorizeze în sufletul omului amplificarea conștiinței comunitare a păcatului și a chemării la sfințenie. Însă, în toate aceste forme, procesul dialogic, așa cum l-am analizat în subcapitolele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în orientarea derulării unui proces dialogic, care nu poate ignora toate aceste condiții și dispoziții cu privire la dezlegarea penitentului. 5.5 Aspecte psihologice ale dialogului Dacă relația dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori umani” devine factor contextual, care determină, într-un anumit mod și grad, întreaga celebrare liturgică și efectele secundare ale acesteia. Psihismul lor are o pondere clară în acest moment sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ale acesteia. Psihismul lor are o pondere clară în acest moment sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1 Personalitatea penitentului și procesul dialogic Întâlnirea cu Dumnezeu în cadrul reconcilierii sacramentale (și nu numai) este percepută în mod distinct, de la persoană la persoană, în funcție de personalitatea proprie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de Dumnezeu în spațiul reconcilierii sacramentale este o întâlnire condiționată și mijlocită, în-sensul că ea este comunicată prin subiectivitatea confesorului și interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent să nu aibă calitatea de a fi matură, ci imatură, influențând negativ procesul dialogic cu preotul-confesor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Acest lucru este valabil atât în privința penitentului, cât și a confesorului. Prin aceasta, ei vor celebra în manieră adecvată sacramentul reconcilierii și vor favoriza efectele pozitive ale intervenției divine în întreg procesul dialogic sacramental. Având prezentă această multiplă perspectivă - spirituală, liturgică, morală, canonică și psihologică - atunci când celebrează sacramentul reconcilierii, atât confesorul, cât și penitentul, reușesc să prețuiască mai mult bogăția și originalitatea unui asemenea eveniment existențial. Prin urmare, fiind un moment original și privilegiat al întâlnirii omului cu Dumnezeu, sacramentul reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața sa. Aprofundând procesul dialogic din cadrul acestui sacrament, considerăm că acest aspect poate avea un loc important și în atenția Bisericii, mai cu seamă în contextul actual al celebrării reconcilierii sacramentale. Prin implicarea pastorală și prin viața sa spirituală și liturgică, Biserica poate încuraja diverse inițiative, care să favorizeze, în cadrul celebrării reconcilierii, derularea unui proces dialogic eficient și adecvat, între penitent și confesor. Aceste inițiative se pot concretiza în acțiuni pastorale eficiente ale Bisericii, care au în vedere atât pregătirea penitenților
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Biserica propune un program special, prin care copiii să poată fi educați în mod intensiv cu privire la aceste două sacramente, dar și cu privire la alte adevăruri de credință. Un spațiu destul de larg îl ocupă atenția asupra sacramentului reconcilierii, cu aspectele sale morale, liturgice, biblice și doctrinare. Aceasta are rolul de a-l ajuta pe copil să-își dezvolte o imagine și o înțelegere adecvată asupra vieții sacramentale, precum și asupra păcatului și a iertării. În acest sens, pentru o perioadă de timp limitată, în funcție de context
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorul, familia, viața parohială și școala. La fel de important este și faptul că aceste patru componente se ordonează complementar: preotul confesor vine în întâmpinarea copilului-penitent cu o privire spirituală, familia îi oferă o pregătire vitală, parohia, la rândul său, o pregătire liturgică, iar școala, o aprofundare sistematică a unui volum concret și necesar de cunoștințe. Toate vor să se concentreze și asupra relației pe care copilul o poate avea cu Dumnezeu, precum și asupra dialogului pe care îl construiește cu Dumnezeu în spațiul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în așa fel încât tinerii să simtă că se întâlnesc și se spovedesc lui Isus cel viu și nu unei instituții, care, în viziunea lor, ar reprezenta greșit un trecut ce nu mai are nimic de oferit astăzi. Alături de viața liturgică, cateheza ocupă un loc însemnat în acțiunea Bisericii, alături de care se află și alte activități: campusurile, zile de reculegere sau de formare, misiuni sau exerciții spirituale, momente de rugăciune, celebrări penitențiale, inițiative social-caritative, etc. Toate acestea își aduc contribuția, fie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reculegere sau de formare, misiuni sau exerciții spirituale, momente de rugăciune, celebrări penitențiale, inițiative social-caritative, etc. Toate acestea își aduc contribuția, fie în mod direct, fie indirect, în pregătirea tinerilor la celebrarea eficientă a sacramentului reconcilierii. 1.3.1 Viața liturgică Viața liturgică la care participă tânărul este în general reprezentată de celebrarea Euharistiei și a reconcilierii sacramentale. Ambele îl pot introduce într-un climat în care să trăiască experiența iubirii și a milostivirii lui Dumnezeu. Celebrarea euharistică îl poate însufleți
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de formare, misiuni sau exerciții spirituale, momente de rugăciune, celebrări penitențiale, inițiative social-caritative, etc. Toate acestea își aduc contribuția, fie în mod direct, fie indirect, în pregătirea tinerilor la celebrarea eficientă a sacramentului reconcilierii. 1.3.1 Viața liturgică Viața liturgică la care participă tânărul este în general reprezentată de celebrarea Euharistiei și a reconcilierii sacramentale. Ambele îl pot introduce într-un climat în care să trăiască experiența iubirii și a milostivirii lui Dumnezeu. Celebrarea euharistică îl poate însufleți să se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
afecțiune este lucrul cel mai necesar, singurul, poate, care va rămâne”. Îi este recomandată, prin urmare, răbdare în fața convertirii progresive pe care o încearcă tânărul, respectând și aici principiul gradualității, invocat mai înainte. Alături de celebrarea euharistică și sacramentul reconcilierii, viața liturgică a tânărului poate fi îmbogățită și cu diferite momente de rugăciune sau de celebrări penitențiale, în cadrul cărora se pot aborda diferite tematici în legătură cu reconcilierea, dar și cu viața morală a creștinului. Însă, o întâlnire catehetică, prin organizarea și caracterul său
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în forma lui dezvoltată pe deplin”. De fapt, adultul, ca fiecare ființă umană, se află într-o continuă dinamică de creștere către Dumnezeu. Modalitățile directe și indirecte de pregătire nu lipsesc nici în acest caz. Printre acestea se regăsesc celebrările liturgice, celebrările penitențiale, zilele de formare și de reculegere, misiunile populare și itinerariile de aprofundare cu caracter catehetic a diferitelor aspecte ale vieții creștine: spirituale, morale și sacramentale. Temele care sunt abordate în discursul catehetic și în cadrul celebrărilor liturgice amintite, au
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
regăsesc celebrările liturgice, celebrările penitențiale, zilele de formare și de reculegere, misiunile populare și itinerariile de aprofundare cu caracter catehetic a diferitelor aspecte ale vieții creștine: spirituale, morale și sacramentale. Temele care sunt abordate în discursul catehetic și în cadrul celebrărilor liturgice amintite, au un caracter mai profund, încercând să îi responsabilizeze pe adulți ca, la rândul lor, să fie ei înșiși protagoniști și martori ai adevăratei credințe în fața copiilor lor. Dacă adulții au o morală și o conștiință clară, atunci și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la rândul lor, să fie ei înșiși protagoniști și martori ai adevăratei credințe în fața copiilor lor. Dacă adulții au o morală și o conștiință clară, atunci și copiii lor au șanse să aibă o trăire asemănătoare. Alături de spațiul eclezial și liturgic, însăși viața cultural-socială în ansamblul său constituie un factor prețios în dirijarea opțiunilor morale ale adulților, așa cum participarea la diferite cursuri sau module de aprofundare a credinței pot condiționa conștiința și participarea acestora la viața sacramentală a comunității creștine. În
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ea are rolul „de a tempera imaginea unui Dumnezeu al fricii, călăuzindu-l pe bătrân spre descoperirea unui Dumnezeu al iubirii”. Alături de aceasta, aceiași vârstnici se pot bucura de un alt fel de pregătire, cu caracter indirect, dar utilă. Viața liturgică, diferite omilii, participarea la misiuni populare sau la zile de reculegere, toate pot fi momente atât de reactualizare a unor aspecte ale reconcilierii sacramentale, cât și de verificare și reînnoire a conștiinței chiar la această vârstă. Acest lucru este benefic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este adesea umbrit de teorii și descoperiri „științifice”. Acest lucru face ca omul să aibă nevoie și de argumente raționale pentru a se lăsa convins de elocvența și realitatea credinței. În confesional, preotul-confesor are nevoie de cunoștințe teologice, morale, canonice, liturgice, dogmatice, spirituale, dar și de cele de natură generală. Acestea, fiecare cu specificul său, îl ajută pe confesor să discearnă starea penitentului și să îl orienteze spre o moralitate corectă. De aceea, „preoții sunt îndemnați să-și desăvârșească în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îl oferă cursurile de pregătire și reactualizare cu privire la celebrarea sacramentului reconcilierii, pe care le organizează Penitențeria Apostolică. Aceste momente formative pot conține diferite tematici, actuale și necesare, care se referă fie la aspecte umane, spirituale, fie la cele juridice, morale, liturgice sau chiar doctrinare, legate de celebrarea reconcilierii sacramentale. Prin profunzimea pe care și-o îngăduie, cursurile de formare permanentă pot cuprinde chiar și aprofundări psihologice, sociologice sau antropologice, care să ajute confesorul să devină el însuși mai eficient, trăind și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Se consideră necesară o promovare mai fermă a Formei B de celebrare a sacramentului, fapt pentru care Bisericile particulare și comunitățile mici sunt invitate să favorizeze și să organizeze mai des astfel de momente. Motivațiile pot fi legate de contextul liturgic, de ambient, de un aspect comunitar, etc. Pot exista proiecte pastorale, cu programe utile, cu teme concrete, structurate în itinerarii penitențiale, prin care penitentul să fie ajutat în dialogul său cu Dumnezeu. De exemplu, un mod concret de itinerariu de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și inspira relația corectă dintre ei, numite paradigme. Ele determină conștientizarea ideii că Dumnezeu lucrează într-un mod original în viața penitentului prin acțiunea confesorului. Relația și dialogul dintre ei sunt fundamentate pe o spiritualitate și se exprimă în celebrarea liturgică a sacramentului. Aceasta este fidelă normelor morale ale Bisericii și este garantată și orientată de legi canonice. Important este însă și echilibrul psihologic pe care un creștin matur îl poate investi în acest dialog. Toate acestea, respectate, determină pe creștin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nostru Iisus Hristos duminică de duminică. Acolo, în biserică are loc îndumnezeirea noastră! Acolo, nu acasă! Dacă chiar nu vă place biserica la care sunteți arondat, mergeți la altă biserică, dar important este să mergeți. Fiți acolo prezent la „Scara” liturgică: cea pe care Dumnezeu coboară pe pământ și cea pe care noi oamenii putem urca, ne putem apropia astfel de Dumnezeu. Atenție mare! Nu faceți greșeala de a judeca preotul unei parohii sau vreun alt prelat al Bisericii. Este și
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
biografie personală, de unde și interesul lectorului, din totdeauna dornic să descopere în spatele cuvintelor - omul. Și prin om se dezvăluie întregul angrenaj social cu toate racilele lui. Discursul liric al poetului, în cea mai mare parte, este dominat de un ton liturgic, de o relație permanentă, plină de pioșenie, cu divinitatea, convins fiind de puterea factorului psihic asupra echilibrului biologic deficitar. Și nu în ultimul rând, versurile sale sunt o chemare imperativă la luptă pentru păstrarea ființei neamului ieșit dintr-o societate
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]