5,029 matches
-
de masă. Din această cauză, unii autori (Miller, Twining-Ward, 2005) denumesc această platformă ca alternativă, în loc de adaptare. Caracteristicile turismului alternativ se găsesc în antiteză cu cele ale turismului de masă. De exemplu, sunt susținute firmele de dimensiuni mici, deținute de localnici, în dauna celor mari, aflate în proprietatea unor corporații. În această perioadă a apărut Și ecoturismul, ca o manifestare a turismului alternativ, care pune accent pe resursele naturale. 3.2.1.4. Platforma bazată pe cunoaștere La sfârșitul anilor ’80
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Hunter, 2002: 13. Figura 3.5. Abordări al turismului durabil În lucrarea sa din 1994, Muller a desenat un pentagon (figura 3.6) pentru a explica relația dintre cele cinci elemente ale unui turism durabil: natură neatinsă, cultură robustă, bunăstarea localnicilor, satisfacerea optimă a nevoilor turiștilor Și rentabilitatea economică. Pentru Muller (1994), turismul durabil reprezintă un echilibru sau o stare de armonie în cadrul acestui pentagon, pentru a maximiza relațiile pozitive dintre cele cinci colțuri. O consecință a acestui concept este creșterea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Și de care nu le pasă; 2) Deși oamenii care își părăsesc reședința pentru a pleca în vacanță vor avea un impact negativ mai mare decât dacă ar fi stat acasă, totuși turismul este considerat un drept al oamenilor; 3) Localnicii își doresc să se bucure de beneficiile economice ale turismului, Și chiar Și de unele beneficii culturale... dar dacă s-ar putea fără turiștii propriuziși; 4) Turiștii, neîncadrându-se în tiparul cotidian al unei zile de lucru, nu reprezintă cele
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Și Durst, în Orams, 2001: 28. Figura 3.7. Dimensiunile hard Și soft ale ecoturismului La rândul ei, Societatea Internațională de Ecoturism ne oferă o definiție diferită a ecoturismului: „călătorii responsabile, în arii naturale care protejează mediul Și cresc bunăstarea localnicilor” (TIES, 2006). După cum se poate vedea, din definițiile anterioare putem concluziona că ecoturismul este o formă de turism practicată în mediul natural, care pendulează între o atitudine pasivă sau activă a turiștilor cu privire la conservarea Și protecția naturii. La nivel instituțional
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Și turismul de voluntariat o reprezintă beneficiile. În cazul primului, beneficiile se calculează ca număr de turiști sosiți sau ca încasări totale, care vor fi resimțite, într-o oarecare măsură, de populația locală. Turismul de voluntariat generează beneficii directe pentru localnici: construcția sau renovarea unor case, servicii medicale sau educaționale (Weaver, 2006: 45-46). Din această cauză, uneori turiștii voluntari nu sunt percepuți ca turiști, nici de comunitatea gazdă, nici de ei înșiȘi (McGehee, Andereck, 2009: 47). Turismul de voluntariat se axează
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
mediului, Și care devin parte componentă a experienței turistice”. Heitmann et al. (2011: 117-118) consideră că turismul slow „este caracterizat de bucuria descoperirii, studiului Și împărtășirii, iar încetinirea ritmului vacanței va crea oportunități de a interacționa Și stabili legături cu localnicii Și locurile la un nivel mai profund.” Lumsdon Și McGrath (2011: 265) consideră că, în esență, turismul slow înseamnă „parcurgerea unei distanțe mai scurte Și îmbogățirea experienței, atât pe drum, cât Și la destinație.” Turismul slow se bazează pe decelerare
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
foto, tururi culturale, tururi gastronomice (http://www.eco-romania.ro/ro/tour-romania/ tururi-si-activitati). Multe dintre parcurile naționale Și cele naturale (Retezat, Apuseni etc.) în care se practică ecoturismul se găsesc în apropierea unor zone defavorizate, turismul putând reprezenta o soluție pentru localnici (Dobre-Baron, 2006: 53). Iar acest turism poate sprijini infrastructura locală Și programele de conservare, ajutând Și micile ferme din comunitățile rurale prin furnizarea de noi surse de venit, piețe pentru produse artizanale Și produse eco, interacțiune socială Și creșterea rolului
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
cu o organizare riguroasă a intrărilor în parc; 3) plimbările în parc ar trebui supervizate de ghizi, care să poată răspunde tuturor întrebărilor Și provocărilor. Activitatea de ghidare poate reprezenta Și o oportunitate de a genera locuri de muncă pentru localnici; 4) limitarea intrării în parc la grupuri de maxim 25 de persoane, pentru a reduce impactul asupra solului de pe cărările de munte; 5) furnizarea de informații corecte despre atracțiile sezoniere, care pot genera un brand pentru parc; 6) în unele
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
stabili parteneriate cu instituții de învățământ pentru organizarea de excursii, tabere de voluntariat sau perioade de practică; 7) buna organizare a locurilor de campare Și furnizarea acestora cu lemne de foc Și colectarea deșeurilor; 8) organizarea de proiecte educative pentru localnici, despre beneficiile ecoturismului. Din perspectiva Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD), ce reprezintă cea mai importantă arie protejată din România, Turtureanu (2006: 31-32) avansează o serie de propuneri specifice pentru implementarea unui turism bazat exclusiv pe principii ecologice: 1) turismul trebuie
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
fără a ține cont de aspirațiile Și valorile comune. În al doilea rând, restricțiile de ordin ecologic, care au încercat a fi implementate în perioada postcomunistă, au întâmpinat rezistență din partea populației locale. A fost nevoie de eforturi considerabile pentru implicarea localnicilor în transformarea unor terenuri în arii protejate sau rezervații naturale, în ideea unui turism durabil. În al treilea rând, promotorii pachetelor de turism durabil aleg regiuni sărace, cu infrastructură precară, prezentându-le ca regiuni nealterate Și „necomercializate” doritorilor de turism
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
sau instituții care se ocupă cu turismul rural Și/sau durabil, dar, încă lipsesc asociațiile locale în care să fie implicată comunitatea locală. Aceste asociații au ca scop colaborarea Și cooperarea mai bună, precum Și luarea unor decizii care afectează viața localnicilor (Roberts, Simpson, 1999: 321). Infrastructura din mediul rural nu se ridică la standardele care să ofere experiențe plăcute turiștilor români Și străini. Principalele lipsuri sunt date de absența rețelei de apă potabilă, canalizare, gaz, colectarea deșeurilor Și deszăpezirea în sezonul
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
venise în minte noaptea. Eram la Saranza, în ultima mea vară la bunica... În ziua aceea, în loc să o luăm pe cărarea care ne ducea prin stepă, Charlotte a pornit pe sub copacii din păduricea înțesată cu material de război, numită de localnici „Stalinka”. O urmasem cu un pas nehotărât: potrivit zvonurilor, în hățișurile din Stalinka puteai să dai peste o mină... Charlotte se oprise în mijlocul unei poieni largi și murmurase: „Privește!” Văzusem trei sau patru plante identice care ne ajungeau până la genunchi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pp. 193 și urm.). Nu numai tutunul, ci și băuturile alcoolice erau folosite de hasizi pentru provocarea extazului. În unele legende hagiografice se spune că, în nordul Moldovei, Baal Șem Tov obișnuia să bea un vin foarte, foarte tare al localnicilor. O băutură care se numea „vin închegat”, susține Moshe Idel într-un studiu recent. „Mai caut încă informații despre vinul închegat”, spune profesorul Idel (243). Este posibil să fie vorba de vinul făcut mai tare prin înghețare. O tehnică a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de curajul și abilitatea fetei încît nici nu băgase de seamă că animalele omorâte fuseseră de fapt atrase de turma lui. Reușise să o ademenească pe fată destul de ușor, promițîndu-i câțiva pui din turma sa de animale bizare, de la care localnicii obțineau mai toate produsele care făceau obiectul manipulării lor religioase. Prima dintre operațiile laborioase prin care N'Gai Loon modifica creierul candidaților săi fusese o reușită perfectă. Mintea fetei părea să fie clădită încă de la început pe structura care se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Sud Est, în mod particular la tamili, gujarați, kashmirezi, bengalezi (adică la cei denumiți generic de Alexandru Macedon indieni). Se cuvine să menționăm că aceste popoare s-au format între 2500 și 1800 î.H. pe valea Indusului prin contopirea localnicilor - dravidienii - cu triburi ariene, migrate din bazinul Volgăi (indo-europeni). Conștiința religioasă care a rezultat a moștenit elemente de vedism (importanța acordată focului - Agni - ca protector al căminelor), dar și din credința autohtonilor - poziția de lotus pentru meditație. Nu se poate
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
legată de infrastructură vizează dotările și utilitățile de care se bucură locuitorii Tălmăcelului și Ludoșului, iar partea arhitecturală face referire atât la stilul, cât și la materialele și tehnicile de construcție. Subcapitolul legat de economie analizează ocupațiile de bază ale localnicilor, fiind ilustrat de date numerice grăitoare. În final, paragrafele legate de cultură, obiceiuri, tradiții readuc discuția pe tărâmul socioculturalului și al identității și umanizează portretul celor două localități. Capitolul mai conține și o detaliere a metodologiei utilizate, precum și o încercare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1996, aparțineau satului Tălmăcel, șapte munți: Muntele Boilor, Dealul Cerbului sau Conțul, Iaru, Pologașul, Sterpu, Zimbru și Clăbucetul (Stroilă, 1996). Toponimicul tălmăcel reprezintă diminutivarea numelui localității Tălmaciu, al cărei sens derivă probabil din rolul pe care îl aveau în trecut localnicii, dată fiind poziția localității la granița dintre Transilvania și Țara Românească. Asupra toponimiei regiunii au existat de-a lungul timpului controverse, unii lingviști sugerând că toponimicul "mărginime" are origini și conotații politice, implicând ideea de frontieră, de graniță de stat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a fost aceea a organizării gospodăriei cu fronturi închise spre stradă, iar construcțiile, erau realizate independent, deși adesea erau lipite și comasate. Tipul de arhitectură nu este întâmplător, el fiind intim legat de tipul așezării și de ocupațiile principale ale localnicilor. Satele adunate, din care face parte și Tălmăcelul, au predispus la ordonarea gospodăriilor și închiderea fronturilor, locuința fiind situată la stradă (Pătrașcu, 1984). Tălmăcelul, ca sat aparținător Mărginimii, reflectă tipul de așezare, stilul arhitectonic și specificul tehnicilor de construcție din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Vâlcea elemente negeometrice cu tematică fitomorfă și figurativă (Focșa, Wiener, 1985). Portul popular al zonei se caracterizează printr-o bogăție deosebită și prin originalitate, portul Mărginimii fiind recunoscut ca unic în țară (Bănescu, 1985). Din păcate, astăzi tot mai puțini localnici, de obicei cei în vârstă mai poartă acest costum. Concret, cercetarea noastră arată că în Tălmăcel, 76,5% dintre respondenți au costum popular specific satului, iar 62,8% mai îmbracă acest costum. Dintre aceștia, 33,6% îl îmbracă doar de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tălmăcelul Ludoșul a cunoscut această colonizare într-un mod foarte intens. Colonizarea efectivă a satului a avut loc în secolul XIII, imediat după invazia tătară din 1241. Și spre deosebire de satele din Mărginime, în această zonă colonizarea sașilor a însemnat deposedarea localnicilor de pământ, de bunurile și de drepturile lor, prin Bula Andreiană. Dovezi ale caracterului majoritar al populației săsești sunt multe de-a lungul timpului. Toponimice ca "Brinchini" (pădure), sau "Muler" (pășunat), sau "Blehanes" (o parte a viilor) constituie astfel de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că Mihai Viteazul îi ordonă Banului Udrea să prade și să ardă Ludoșul. O mare parte din populația satului (mai ales cea săsească), s-a refugiat în satele din jur. Chiar și astăzi, se poate întâlni numele de Logdescher la localnici din satele învecinate Ludoșului. Populația satului a fost pusă la încercare nu numai în urma războaielor, ci și a epidemiilor de ciumă (1531, 1554, 1573, 1577). Obligațiile față de stat, epidemiile și războaiele au înăsprit foarte mult situația Ludoșului, care în 1690
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apoi seceta din 1916-1917 și epidemia de gripă spaniolă au decimat la rândul lor o altă parte a populației; exceptând o perioadă scurtă, după 1918, de dezvoltare economică, populația Ludoșului are din nou de suferit prin criza economică din 1929-1933. Localnicii răspund prin înființarea unor asociații și instituții financiare (bănci populare), ce canalizează efortul tuturor localnicilor pentru ieșirea din criză. Efortul lor asociativ este deosebit, iar rezultatele se văd în dezvoltarea satului. Din păcate, Ludoșul nu a reușit să scape de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
altă parte a populației; exceptând o perioadă scurtă, după 1918, de dezvoltare economică, populația Ludoșului are din nou de suferit prin criza economică din 1929-1933. Localnicii răspund prin înființarea unor asociații și instituții financiare (bănci populare), ce canalizează efortul tuturor localnicilor pentru ieșirea din criză. Efortul lor asociativ este deosebit, iar rezultatele se văd în dezvoltarea satului. Din păcate, Ludoșul nu a reușit să scape de acea schimbare majoră ce a determinat ulterior regresul profund al comunității și scăderea dramatică a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
roșu, albastru, verde. Aici, ca de altfel în tot ruralul românesc, în trecut, toate obiectele textile necesare uzului domestic, erau realizate de către fiecare femeie în gospodăria proprie. Cercetarea noastră însă a relevat aici o realitate tristă: doar 45,7% din localnici mai au costum popular specific satului lor, și dintre aceștia, doar 16,5% obișnuiesc să-l mai îmbrace. 11,2% îl îmbracă doar la sărbătorile mari, 9,6% îl îmbracă o dată la câțiva ani, 2,7% de 2-3 ori pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au aceleași preferințe muzicale ca și adolescenții din orice alt colț al lumii, oamenii apreciază confortul material în funcție de aceeași parametri cu semenii lor din alte părți și au aceleași dorințe în ce privește bunăstarea, iar gospodăriile au în mare parte dotări moderne. Localnicii au o viziune asupra lumii bazată într-o mai mare măsură pe competiție, pe realizarea intereselor private, decât aveau părinții și bunicii lor acum câteva zeci de ani. Se datorează toate acestea procesului de globalizare? Nu îmi propun aici să
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]