KorAP: Find »[drukola/base=logodnă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...82 >

2,037 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941

săptămână și fără a-i spune ei măcar o vorbă, a scris doctorului Hogea, la Parva, cerîndu-i mâna. Peste altă săptămână s-a pomenit cu tatăl ei, a aflat că "marele avocat" o iubește și, în trei zile, au serbat logodna chiar în casa directoarei, dezolată că "Măriți" barem n-a terminat clasa... A stat apoi logodită cinci luni, până ce, după laborioase tratative cu socrul, Bologa s-a hotărât să-și strămute în Parva cancelaria avocațială, fără mulți clienți, din Sibiu

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
laborioase tratative cu socrul, Bologa s-a hotărât să-și strămute în Parva cancelaria avocațială, fără mulți clienți, din Sibiu. Astfel Maria a avut vreme să se obișnuiască cu gândul că se va mărita cu un om care, și după logodnă, i-a rămas ca un străin. În loc de iubire, simțea pentru Bologa un respect speriat, mai ales din pricina avalanșelor de laude cu care o copleșea tatăl ei ori de câte ori venea vorba despre viitorul său ginere. Nici nu a fost Iosif Bologa bărbatul

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
părea prea cochetă și ușuratică. O fată crescută în voia soartei ― doamna Domșa murise de vreo patru ani ― nu poate fi o soție potrivită pentru Apostol. Încercă să se împotrivească. Chemă iarăși într-ajutor pe protopopul Groza. Toate în zadar. Logodna se făcu, fără ceremonie, în familie, stabilindu-se însă că nunta vor serba-o când va termina Apostol studiile, peste un an sau doi. Curând, după logodnă, sosi în Parva un locotenent de vânători imperiali, foarte țanțoș și încrezut, feciorul

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
să se împotrivească. Chemă iarăși într-ajutor pe protopopul Groza. Toate în zadar. Logodna se făcu, fără ceremonie, în familie, stabilindu-se însă că nunta vor serba-o când va termina Apostol studiile, peste un an sau doi. Curând, după logodnă, sosi în Parva un locotenent de vânători imperiali, foarte țanțoș și încrezut, feciorul judecătorului ungur. Apostol îl privi cu dispreț, zicând că e gol și sec, pe când Marta îl găsi interesant și drăguț... Duminica următoare avu loc "balul filantropic". Deși

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
și să plece în mare grabă la regiment. Apostol se duse a doua zi la Marta, triumfător. Când veni însă vorba de locotenent, Marta zise cu ochi melancolici: ― Simpatic om!... Acuma va fi erou! Apostol îngălbeni. Se hotărî să strice logodna, să recunoască fără înconjur că mamă-sa a avut dreptate și să-și vază de cărțile lui... Dar asta ar însemna o lașitate. Dacă în prima ciocnire cu viața se dă bătut, atunci ce va fi viitorul? Apoi, peste frământările

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
baltă planurile, se gândi el abătut. Și mă prăpădesc cu firea din pricina unei țărăncuțe..." Aruncă pe masă foaia de concediu și începu să se plimbe de ici-colo, cu mâinile la spate, pipăindu-și degetele în neștire. Atunci simți verigheta de logodnă în inelarul stâng și se opri trăsnit. De câtă vreme nu și-a adus aminte de Marta, logodnica lui? Și nici măcar inelul nu l-a luat în seamă, desigur tot din pricina fetei groparului... Plecă din vreme la gară. Groparul cu

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
Voia să adoarmă îndată, fiindcă într-adevăr călătoria îl zdrobise... "Dar oare de ce s-a încurcat mama când am întrebat-o de Marta?" îi trecu prin creieri, fulgerător. Firește, doamna Bologa n-o prea iubește și s-a împotrivit până la logodnă, totuși pe urmă s-a împăcat... Degeaba, e vinovat față de Marta și negreșit va merge chiar mâine... O iubește și trebuie s-o iubească numai pe ea... În locul ei însă apărea Ilona, cu năframa roșie pe cap, cu ochii în

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
fără să găsească soluția. Intră în odaia sa, abătut, nehotărât, cu gândurile împrăștiate. Se puse să caute ceva, apoi se repezi la birou, scoase tremurând hârtie de scrisori și așternu, foarte grăbit, câteva rânduri către avocatul Domșa, anunțîndu-l că consideră logodna cu Marta ca o nesocotință copilărească și de aceea îi înapoiază verigheta. " Uite ce simplu și cum nu mi-a venit în minte!" își zicea scriind adresa, mulțumit, parcă ar fi găsit o comoară. Scotoci prin sertare și în sfârșit

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
palmă poate să știrbească reputația unei fete și să-i compromită viitorul. Cutiuța nici n-au mai desfăcut-o, au uitat-o... Dintru-ntîi el a fost decis să ia act pur și simplu, să-i înapoieze și Marta inelul de logodnă și să încheie pentru toată viața socotelile cu Apostol. Pe urmă totuși s-a gândit că băiatul e tânăr, și tinerețea-i năbădăioasă: cine știe ce i s-o fi năzărit lui și, pentru o copilărie, ar fi păcat să se despartă

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
bietul Domșa, om tare de treabă", și chiar de Marta puțin, gîndindu-se la rușinea ei dacă va prinde lumea de veste. Îi și zise lui Apostol îndată să chibzuiască bine ce face, că nu-i glumă și nici jucărie o logodnă stricată... Aproape un ceas hărțuiră amândoi pe Apostol, încît Rodovica se arătă de câteva ori prin jurul mesei, cu semne deznădăjduite că i se fac scrum mâncările pe foc. Doamna însă se încălzise la vorbă și nu mai voia să știe

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
fericirea ei să se zdruncine din temelii? Se sfătui acasă cu Marta cum să se apere, căci era evident, în câteva zile, tot târgul va ști și va comenta întîmplarea aceasta extraordinară. Deci important, foarte important este ca vina desfacerii logodnei să cadă asupra lui Apostol, căruia nu-i putea strica nimic, pe când fata... Din vorbă-n vorbă, Marta ajunse la convingerea că toată supărarea logodnicului ei s-a iscat, cu siguranță, din pricina conversației ungurești. ― Acuma sunt absolut sigură, tăicuțule! strigă

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
nu știe altă limbă?... Nu, nu, sunt român și eu, am chiar pretenția să mă cred foarte român, dar asemenea exagerări sunt bolnăvicioase, hotărât bolnăvicioase, ca să nu zic periculoase... A doua zi toată Parva știa că Apostol Bologa a stricat logodna cu fata avocatului fiindcă a auzit-o vorbind ungurește. Și toată lumea compătimea pe "sărmana Marta", proorocind că Apostol are să-și frângă gâtul dacă a apucat-o, în plin război, pe urmele răposatului Bologa. Seara, la "cazina" românească, unde se adunau

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
tunuri! Mai recomandabil ar fi să se încerce, barem deocamdată, o aplanare pașnică, printr-o intervenție amicală. ― D-ta ești prieten cu locotenentul, zise solgăbirăul. Ați copilărit împreună... De ce nu cauți să-i vorbești? 9 În ziua când a rupt logodna cu Marta, Apostol Bologa s-a simțit foarte fericit. În fericirea lui era și mândria pentru fermitatea hotărârii luate, și mulțumirea că a lămurit o situație supărătoare. După plecarea lui Domșa a mai avut o explicaie lungă cu maică-sa

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
și mulțumirea că a lămurit o situație supărătoare. După plecarea lui Domșa a mai avut o explicaie lungă cu maică-sa care, convinsă de argumentele avocatului și mai cu seamă gîndindu-se la durerea Martei, se silea din răsputeri să salveze logodna, întocmai cum odinioară încercase s-o împiedice, și-i părea rău că nu-i acasă și bietul protopop să-i dea o mână de ajutor... Liniștea lui Apostol însă nu avu viață lungă. În aceeași seară, retrăgîndu-se îndată după cină

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
dădu seama că toată ziua gândurile lui cele mai tainice au alergat mereu departe, ca și cum acolo ar fi căutat sprijin. Oare dacă n-ar fi fost Ilona în inima lui, s-ar mai fi grăbit să înapoieze Martei inelul de logodnă? Nu s-a revoltat că Marta a venit însoțită de un bărbat străin, ci fiindcă a venit cu un ungur și a vorbit ungurește. Atunci nu din gelozie n-o mai iubește, ci numai pentru că i-e dragă cealaltă, iar

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
de justificare, căci crima poartă în pântecele ei pedeapsa, zise notarul mai aspru. De altfel, eu niciodată nu mă justific, pentru că înainte de a face un pas, judec... Eu niciodată, mai ales dacă aș fi ofițer în armată, n-aș rupe logodna cu o fată numai fiindcă a vorbit ungurește, Apostole! ― Nu? făcu iar Bologa, cu buzele albe și cu ochii aprinși, parc-ar fi avut friguri. ― Nu! reluă Pălăgieșu energic, sculîndu-se în picioare ca să-l domine pe deplin. De aceea ești

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
la el lung și apoi pufni într-un râs atât de vesel, că amândoi bărbații râseră împreună cu ea. ― Fetița... adică logodnica ta, e mare ștrengărită! zise Klapka după ce Ilona fugi afară, să râdă în voie. Oricum, adăugă pe urmă serios, logodna asta e un mister, pentru mine, firește... ― Și pentru mine! șopti Apostol cu o fâlfâire de entuziasm. Dar nu numai logodna, ci toată viața, începînd cu sufletul meu și sfârșind cu infinitul înstelat! Căpitanul îi aruncă o privire mirată și

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
ta, e mare ștrengărită! zise Klapka după ce Ilona fugi afară, să râdă în voie. Oricum, adăugă pe urmă serios, logodna asta e un mister, pentru mine, firește... ― Și pentru mine! șopti Apostol cu o fâlfâire de entuziasm. Dar nu numai logodna, ci toată viața, începînd cu sufletul meu și sfârșind cu infinitul înstelat! Căpitanul îi aruncă o privire mirată și reluă nehotărît: ― Bine... așa se zice... Astea-s dintre vorbele mari pe care toți le simțim și nimeni nu le înțelege

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
toată viața, începînd cu sufletul meu și sfârșind cu infinitul înstelat! Căpitanul îi aruncă o privire mirată și reluă nehotărît: ― Bine... așa se zice... Astea-s dintre vorbele mari pe care toți le simțim și nimeni nu le înțelege aievea... Logodna însă e ceva material, e un fapt precis. Ceva ce nu pricep în logodna aceasta sunt motivele care te-au îndemnat să-ți legi viitorul cu o fetiță, nostimă, negreșit, dar necivilizată... În sfârșit, un om ca tine ce poate

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
o privire mirată și reluă nehotărît: ― Bine... așa se zice... Astea-s dintre vorbele mari pe care toți le simțim și nimeni nu le înțelege aievea... Logodna însă e ceva material, e un fapt precis. Ceva ce nu pricep în logodna aceasta sunt motivele care te-au îndemnat să-ți legi viitorul cu o fetiță, nostimă, negreșit, dar necivilizată... În sfârșit, un om ca tine ce poate găsi într-o țărăncuță, și încă unguroaică? Uite, asta nu pricep, dragul meu! ― Sufletul

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487

cu adevărat îndrăgostită de el, nu era greu de ghicit de ce. Mi-am dezlipit cu greu privirea de la el. Charles a ieșit cu bine din situația jenantă în care îl pusese Belinda; fuma un trabuc, râzând în timp ce accepta felicitările pentru logodnă de la Geneviève. Belinda a dat șampania pe gât și a pus paharul pe masă atât de grăbit, încât ar fi căzut dacă nu l-ar fi prins Dominic la timp. —Ușurel, Bells, a spus el încet. —Sunt atât de fericită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
și simplu fericită! Chiar și atunci m-am întrebat cât de mult o să dureze. Pentru o secundă, i-am prins privirea lui Dominic și expresia lui arăta clar că și el gândea același lucru. Dar nu mi-am imaginat că logodna va avea o viață așa de scurtă cum a avut de fapt. O nefericită alegere de cuvinte, având în vedere circumstanțele. Capitolul 9tc " Capitolul 9" După cină, ne-am îndreptat către un club din Kensington, care era plin de clone

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
o pizza la pachet. Acest gând m-a înveselit considerabil. După ce m-am gândit mai bine, am deconectat și telefonul. Dacă aveam de gând să stau doar cu mine, măcar să o fac cum trebuie. Capitolul 10tc " Capitolul 10" Petrecerea de logodnă a Belindei și a lui Charles a avut loc doar zece zile mai târziu, pe acoperișul clădirii Mowbray Steiner. Acesta era o imensă grădină fără plante, doar un uriaș dom de sticlă, care fusese construit pentru a epata concurența. Mi-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
nu-i așa? Și numele domnișoarei? Mi-am dat din nou părul de pe față la o parte. —Sam Jones, i-am spus. —Pentru ce este asta? Am presupus că Belinda și Charles au angajat un fotograf pentru a imortaliza petrecerea logodnei; dar chiar și așa, de ce întreba de nume? —Tatler, mi-a răspuns, părând surprins. Frumoasă poză. Mulțumesc. Se îndepărtă. L-am prins de mână. Uite, nu vreau să folosești poza aceea, am spus grăbită. —De ce nu? Și își îndesă carnețelul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
de femeiușcă proastă care nu a fost în stare să-și atârne propria sculptură fără ca peste o lună să pice în capul cuiva. Și nu al oricui, atenție - ci chiar al alesului viitor ginere al directorului băncii, la viitorului de logodnă. Bună treabă, Sam. Apropo de gafe în societate, Sebastian a fost drăguț cu mine după ce și-a revenit din șoc. Asta a fost cea mai urâtă parte - vorbind dintr-o perspectivă pur egoistă -, cei cărora chiar le părea rău pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]