2,977 matches
-
cultură și speră să descopere specificitatea unei civilizații de care se simțea apropiat încă din tinerețe. Mergând pe urmele „etalonului de aur”, isi schițează un autoportret înrudit cu „pată de sânge care vorbește”, încercând a „traduce întunericul”, adică să recupereze logosul. Pentru că misiunea poetului e simultan cuvântare și tăcere, isi articulează lirica pe metaforă dezrădăcinării, a dezagregării spațiului balcanic, în care, el a ales „călătoria” că un exil mai blând. Estul mereu rănit devine un loc uitat de Dumnezeul „mort”. De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290662_a_291991]
-
I-II, București, 1963-1964, Știința logicii, București, 1966, Prelegeri de estetică, I-II, București, 1966, Studii filosofice, București, 1967, Prelegeri de filosofie a religiei, pref. trad., București, 1969. Repere bibliografice: N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, București, 1940, 219-228; Athanase Joja, Logos și ethos, București, 1967, 261-264; N. Tertulian, Misiunea unei generații, RL, 1978, 20; Vaida, Mitologii, 204-207; D.D. Roșca în filosofia românească. Studii, coordonator Tudor Cătineanu, pref. Dumitru Ghișe, Cluj-Napoca, 1979; Cotruș, Meditații, 502-506; Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
de măsurare a forței cuvântului, a cuvântului care zidește, cum nici a celui care distruge. De fapt, este imposibil ca omul să poată măsura această putere, pentru că ar însemna să cuantifice forța de exprimare a lui Dumnezeu, Care este numit Logos, Verb, Cuvânt. La început lumea a fost creată prin Cuvânt. Dumnezeu a zis și s-a făcut! Adică a lansat cuvântul Său care s-a concretizat în materie, ca raționalitate ce revelează amprenta iconomiei divine, responsabilă de crearea și pronia
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
posedă conștiința Universului, microcosmos în care se oglindește macrocosmosul. CÂnd Dumnezeu a vrut să recreeze lumea pervertită de păcat și care nu se mai putea restaura ființial prin propriile puteri, a trimis din nou Cuvântul Său. De aceea, cu intrarea Logosului în istorie la „plinirea vremii”, s-a produs acea Palingeneză, adică reînnoirea lumii prin cuvânt. De la Hristos încoace cuvântul este iarăși ziditor, paideic, și definește pe om în lumină. Atâta vreme cât omul nu se definește prin sine, ci prin Logosul creator
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
intrarea Logosului în istorie la „plinirea vremii”, s-a produs acea Palingeneză, adică reînnoirea lumii prin cuvânt. De la Hristos încoace cuvântul este iarăși ziditor, paideic, și definește pe om în lumină. Atâta vreme cât omul nu se definește prin sine, ci prin Logosul creator, el zidește prin cuvântul său, sau cuvântul său creează. Deși astăzi suntem aserviți lumii vizualului și imaginilor virtuale, cuvântul scris nu trebuie să dispară, ci trebuie să fie suportul imaginii, rațiunea ei. Imaginea este, de fapt, cuvântul concentrat. Iar
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
morale perene ca: dreptatea, adevărul, modestia, jertfirea pentru aproapele, prietenia, curajul, cumpătarea, cinstea, dragostea etc. pe care ni le îmbie orice scriere patristică, nu sunt prezentate ca niște simple noțiuni abstracte, ci ca forțe vii ce își au izvorul în Logosul divin și care împodobesc pe creștini cu frumusețe netrecătoare. În acest fel, creștinii dobândesc prin strălucirea faptelor lor slava neveștejită la Dumnezeu, iar în viața aceasta, frumusețea lor iradiază prin toată înfățișarea virtuților, umplându-i de lumină. Cunoașterea temeinică a
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
creat genul literar al filocaliei sau al râvnei după însușirea frumuseților duhovnicești, care duc la desăvârșire. 7. Sfinții Părinți prețuiesc omul ca pe chipul lui Dumnezeu, dar îl și ceartă pentru păcatele sale. Umanismul patristic cultivă, printre altele, două valori-forțe: logosul rațiunea și dragostea. Oamenii patristici își trăiesc aievea credința sau concepția”<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 5-6. footnote>. Prin scrierile lor, Sfinții ne cheamă spre lumina cea adevărată a Ortodoxiei, atrăgându-ne spre izvoarele limpezi ale
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
identifică cu interpre tarea. În sens heideggerian, hermeneia însemna relevanța de sine a în-sinelui divin, modul în care Zeul se manifesta direct, nemijocit, ca Zeu. Actul hermeutic numește în-sinele real, cunoscut direct, nu pe cel mijlocit, interpretat. Hermeneia trimite la logosul proferat, manifestat în afară, purtat înainte. Exemple clasice: zeul Hermes la vechii greci era crainicul zeilor, în sens de logos proferat. Prin Hermes, Zeus se spunea pe sine ca zeu, cu alte cuvinte comunica perfect. Tocmai de aceea pietrele templului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
manifesta direct, nemijocit, ca Zeu. Actul hermeutic numește în-sinele real, cunoscut direct, nu pe cel mijlocit, interpretat. Hermeneia trimite la logosul proferat, manifestat în afară, purtat înainte. Exemple clasice: zeul Hermes la vechii greci era crainicul zeilor, în sens de logos proferat. Prin Hermes, Zeus se spunea pe sine ca zeu, cu alte cuvinte comunica perfect. Tocmai de aceea pietrele templului lui Hermes erau cuburi, simboluri ale perfecțiunii. În creștinism, Iisus este logos divin, cuvânt al lui Dumnezeu-Tatăl. Față de Hermes, el
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vechii greci era crainicul zeilor, în sens de logos proferat. Prin Hermes, Zeus se spunea pe sine ca zeu, cu alte cuvinte comunica perfect. Tocmai de aceea pietrele templului lui Hermes erau cuburi, simboluri ale perfecțiunii. În creștinism, Iisus este logos divin, cuvânt al lui Dumnezeu-Tatăl. Față de Hermes, el este Dumnezeu și om. Prin intermediul lui, natura divină comunica direct, viu, perfect cu natura umană. Mai mult, prin încarnarea logosului divin, natura umană este transfigurată în vederea mântuirii. cu timpul, termenul hermeneia va
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
templului lui Hermes erau cuburi, simboluri ale perfecțiunii. În creștinism, Iisus este logos divin, cuvânt al lui Dumnezeu-Tatăl. Față de Hermes, el este Dumnezeu și om. Prin intermediul lui, natura divină comunica direct, viu, perfect cu natura umană. Mai mult, prin încarnarea logosului divin, natura umană este transfigurată în vederea mântuirii. cu timpul, termenul hermeneia va fi resemnificat. va numi exegeza, adică drumul invers, din exteriorul unui text spre interiorul lui, adică spre înțelesurile tainice, camuflate de evidențe. Această accepțiune a interpretării se va
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
impune ulterior în comunitatea templelor din primele secole creștine. Astfel, odată cu Filon din alexandria se va pune problema lecturii și înțelegerii sensului ocult al textului sacru. Pentru noi toți a trecut vremea apostolilor, a celor ce se situau nemijlocit în fața logosului întrupat. Situarea este de acum una mijlocită de prezența cărții Sfinte și a Bisericii. Prin inter pretarea și relevarea sensurilor ascunse ale textului testamentar, se încearcă a se desluși prezența în social a ceea ce este transcendent. O cale regală de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
respectiv de spiritualitatea dogonilor și a celor din tribul bambara, a fost Germaine Dieterlen, autoarea lucrării Essai sur la religion Bambara. Ideea întâlnită la triburile bambara este cea a creării lumii prin mijlocirea unui cuvânt. Intrarea în vibrație a acestui logos primordial face cu putință aducerea la existență a formelor de viață. Ritmul cuvântului sacru cuprinde întregul univers. Acesta vibrează și se extinde la infinit printr-o mișcare conic spiralată. Deci ideea unității și armoniei universale nu le-a fost deloc
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Este vorba despre un Nou Testament care ar confirma și ar completa Biblia creștină. Există însă diferențe majore între creștinism și islam. Una dintre ele se referă la faptul că în creștinism Iisus nu este doar unul dintre profeți, ci logosul întrupat. În islam, Mahomed nu este Dumnezeu-Om, ci doar un profet pe linia veterotestamentară deschisă de avraam. * Surah (Surate). Reprezintă capitolele din coran. Fiecare capitol are un nume ce aduce în atenție o anumită temă. * Ăyat. Sunt versetele coranului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
XIV.1. Ce este scientologia? Scientologia este numele unei mișcări religioase. După unii sociologi ai religiilor, ea ar fi „religia secolului XX”, bucurându-se de un succes social mai mult decât remarcabil. Etimologic, termenul trimite la scire (lat.) = „a cunoaște”; logos (gr.) = „cuvânt, idee, teorie, rațiune”. Aici are sensul de „învățătură despre cunoaștere”. Astăzi, scientologia este cunoscută drept Biserica Scientologică. Fondată în California, în 1954, de inginerul navigator lafayette ronald Hubbard (1911-1986), scientologia a combinat literatura de ficțiune cu psihanaliza freudiană
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
bunătății noastre de Ion Druță, Nonroman de Florian Smarandache. Acesta din urmă, refugiat în SUA, a creat acolo un curent numit paradoxism, publicând și o Antologie despre paradoxism (Los Angeles, 1993), în care este inclus și B., cu studiul Un logos ascuns: paradoxismul. În Aspectele... stau alături, firesc din unghi estetic, romancieri diferiți ca ideologie: Zaharia Stancu, Eugen Barbu, Ion Lăncrănjan, Paul Anghel, pe de o parte, Marin Preda, Augustin Buzura, George Bălăiță, Octavian Paler, pe de altă parte, pe lângă autori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
Dimitrie Gusti. Documentar sociologic, I, București, 2000; Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, București 2001; Istoria limbajului filosofic românesc, București, 2002. Ediții: „Criterion. Revistă de arte, litere și filosofie”, București, 1990; Emil Cioran, Singurătate și destin, pref. autorului, București, 1991; Mircea Vulcănescu, Logos și eros, pref. edit., București, 1991, Dimensiunea românească a existenței, pref. edit., București, 1991, Ultimul cuvânt, București, 1992, Pentru o nouă spiritualitate filosofică, București, 1992 (în colaborare cu Zaharia Balinca), Dimensiunea românească a existenței, I-III, pref. edit., București, 1992-1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
diferenței (Lui Henri Wald la 80 de ani), București, 2001. Repere bibliografice: Gh. Geană, Filosofia pe scurt, VST, 1978, 30; Z. Ornea, Vulcănescu despre omul românesc, RL, 1992, 17; Tania Radu, Revenirea la Mircea Vulcănescu, LAI, 1992, 19; Florin Grigoraș, „Logos și eros”, „Universul cărții”, 1992, 4; Octavian Soviany, „Dimensiunea românească a existenței”, „Universul cărții”, 1992, 4; Z. Ornea, Filosoful Nae Ionescu, RL, 1993, 21; Ornea, Portrete, 191-195; Z. Ornea, Al doilea volum din publicistica lui Noica, RL, 1997, 1; Jean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
superioară, ci diferită a culturii umane în general. Începând cu Xenofon, grecii golesc deja mythos-ul de dimensiunea religioasă și metafizică încă prezentă la Homer și Hesiod, asociindu-i conținutul a "ceea ce nu poate exista cu adevărat" și adâncesc opoziția față de logos iar ulterior și față de historia, ca discurs "real", al adevărului evident ori validabil empiric.30 De altfel, observa James Butrica, studiul miturilor grecești este frustrant, deoarece nu există o variantă canonică a unui mit, ci doar lucrări care îl conțin
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
conștiința participării la istorie înlocuind-o pe cea a mântuirii ei).160 Mitul are o importanță capitală pentru rațiune, el intervenind de fiecare dată când se află în joc fundamentele prime și scopurile ultime ale rațiunii, delimitându-i cadrele, fiindcă Logos-ul nu poate sonda transcendentul, viața, materia, forța, energia, nu le poate conferi acestora un sens satisfăcător, la limita sa resimțindu-se necesitatea credinței, adică a mitului.161 Ernst Cassirer adoptă o poziție similară și este de acord că rațiunea
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
teribile ale unui mit totalizator (fie acesta chiar mitul progresist și pozitivist însuși) constă tocmai în constituirea și predarea unei "științe a mitului", a unei "mitodologii".192 Orice mit este un "condensat" de diferențe ireductibile prin orice alt sistem de logos, căci el este discursul ultim unde se constituie tensiunea antagonistă, fundamentală pentru orice discurs (ca dezvoltare a sensului).193 Dar Durand distinge totuși trei niveluri mitice simultane: pedagogia pozitivistă, prometeică, care "multiplică filierele unui singur fir", prin metode cantitative, agnostice
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
imperativ. Ființele mitice, prin ceea ce li se întâmplă, devin niște actori existențiali, care deschid orizonturi și induc atitudini normative. Imaginarul mitic nu este, așadar, doar un dat ludic sau contemplativ, el poate deveni cu adevărat operativ."206 Mythos este pentru Logos ceea ce este înțelegerea pentru explicație, integrând obiectul gândirii în relații multiple, diacronice și sincronice, în ansamblul relațiilor spațio-temporale care înconjoară particularul, împreună cu toate aspectele neobiectivabile, într-o atitudine comprehensivă fecundă mai ales pentru ceea ce nu poate fi reductibil la un
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
confuzia a planat asupra sa. Platon este primul care a decantat cele două semnificații primare ale cuvântului: în primul rând, mitul desemna "orice narație, fie de exteriorizare a gândirii prin voce, prin verbe și "nume"", sens în care era echivalent logosului, iar în al doilea rând, o "narație neadevărată sau imaginară", sens în care se opune logosului (această a doua accepțiune fiind cea care a prevalat istoric, cum s-a văzut anterior).240 Vasilis Vitsaxis identifică șase valențe ale mitului în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cuvântului: în primul rând, mitul desemna "orice narație, fie de exteriorizare a gândirii prin voce, prin verbe și "nume"", sens în care era echivalent logosului, iar în al doilea rând, o "narație neadevărată sau imaginară", sens în care se opune logosului (această a doua accepțiune fiind cea care a prevalat istoric, cum s-a văzut anterior).240 Vasilis Vitsaxis identifică șase valențe ale mitului în sens restrâns. În primul rând, acesta ar fi "un produs al imaginației, pentru crearea căruia aceasta
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un serviciu rațiunii, tot așa cum existența și acceptarea mitului ca necesitate nu îi periclitează acesteia poziția. Sunt doar două moduri de a exista ca om (atât ca specie cât și ca individ), necesare și complementare, într-adevăr, aceleași: mythos și logos. Andrew Calimach observa justificat: "cu timpul am început să înțeleg cât de mult a fost alterată mitologia greacă, în încarnările-i actuale, pentru a se conforma sensibilităților moderne. Acest proces s-a accentuat, în ultimii ani, când interesele comerciale ale
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]