314,502 matches
-
aluzive, cele peste opt decenii de viață ale Ameliei Pavel sunt ele însele un act de cultură care trebuie consemnat ca atare. De-a lungul acestor ani, care echivalează cu traversarea unei istorii ce a schimbat de cîteva ori fața lumii, experiențele culturale și umane ale Ameliei Pavel s-au structurat în așa fel încît discursul lor literar dobîndește o ordine aproape geometrică. Observînd un fenomen artistic de o extremă versatilitate, a cărui funcție s-a schimbat radical în raport cu evoluțiile istorice
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
oamenii saloanelor și oamenii mansardelor, ai bucătăriilor și ai subsolurilor, cei serviți și cei care îi servesc, aristocrații (nu fără irizații de mîrlănie) și servitorii (nu fără irizații de noblețe). Tot filmul se hrănește din vibrația magnetică între cele două lumi, din baletul ierarhiilor și din ritualul devotamentului - fie "de servici", fie plin de grandoarea unei tradiții istorice... Din flash-uri dramaturgice, inteligent puse în pagină (în scenariul lui Julian Fellowes), se poate deduce o întreagă epopee - a urii sau a
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
de servici", fie plin de grandoarea unei tradiții istorice... Din flash-uri dramaturgice, inteligent puse în pagină (în scenariul lui Julian Fellowes), se poate deduce o întreagă epopee - a urii sau a iubirii, a bîrfei caustice sau drăgăstoase -, epopeea unor lumi condamnate deopotrivă la separare și la interdependență. Nu puteți fi în ambele tabere deodată", îi spune un valet cu aer de lord unui personaj care asta și face: încearcă să fie în ambele tabere; e adevărat că acel personaj nu
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
am înțeles din pliantul publicitar: de ce filmul figurează, printre nominalizările la Globul de Aur, drept "cea mai bună comedie muzicală", de vreme ce nu e nici muzical și nici comedie! Printre altele, aflăm, din acel caiet, și cam ce se întîmpla în lume "pe vremea lui Gosford Park", adică în 1932: Partidul nazist conducea în alegerile din Germania cu 230 de voturi; John Galsworthy a cîștigat Nobel-ul pentru Literatură; pentru prima dată o femeie - Amelia Earhart - a zburat singură peste Oceanul Atlantic; iar
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
comunistă și teama de a nu fi expatriată împreună cu fetița ei, Valeria), Hermina face figură de femeie voluntară și hotărâtă să reușească (gen eroina din filmul Erin Brokovich, pe care autoarea chiar o menționează la un moment dat). Descoperă o lume fascinantă în care se aventurează "on her own", citește, cercetează și cunoaște oameni (acele întâlniri privilegiate care îți schimbă viața) și, în mod surprinzător, experiențele ei chiar se constituie într-o simbolică expediție de aflare a Graalului. Chiar numele o
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
guru, Denise Linn (v. cap. "Anul Denise Linn") și prietenia cu Fran, o englezoaică specializată în soul rescuing (adică un fel de călăuzire a sufletelor rătăcitoare către lumină). Mult mai puțin captivante sunt istorisirile despre misiunile umanitare (dintr-o altă lume) a unor mari inițiați (și ei!): Freddy Mercury și prințesa Diana. Bizareria conexiunilor și densitatea informațiilor încep să obosească citirea puzzle-ului deja construit devine anevoioasă și cele 600 de pagini se dovedesc un lung și nesfârșit maraton. Frumusețea nu
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
le striga băieților adunați în jurul ei, în cătina roșcată, - câți sunteți"... și ăia, rușinoși, nu îndrăzneau, tăceau chitic, și-atunci cică ea le mai zicea tare: mă, să fiți mulți, auziți?! - având nevoie de bani. Asta, târziu de tot, când lumea se plictisise de circ. Tot de atunci, mai știu că dacă cineva era leneș de tot și vreai să-ți bați joc de el, ziceai: ăsta doarme dimineața lung că n-are pantofi... Cât mă silesc eu... cât m-am
Urziceni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14627_a_15952]
-
rog,/ că ne e dor." Prezența lui Horia Bernea în volumul de față nu se rezumă însă la câteva aluzii textuale; versurile Marinei Dumitrescu sunt însoțite contrapunctic de treisprezece acuarele semnate de acesta. Când și când poeta pășește afară din lumea sa interioară invitând cititorul să-i fie părtaș în "aceste reverberații romane": "Uite, ți-am pregătit/ și un ceai," îl îmbie ea într-o formulare cu ecouri barbiene, formulare care îndreaptă atenția către unul din aspectele inedite ale acestui volum
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
Descoperirea lui Faulkner, ne spune azi dl Alexandrescu, s-a datorat în parte unei anumite fascinații față de "organicitatea străveche a unei literaturi gen Sadoveanu", comparabilă cu "organicitatea extraordinară a tuturor culturilor din Yoknapatawpha". Scrie dl Alexandrescu: "Admirația estetică pentru o lume simultan superbă și necunoscută s-a grefat pe descoperirea, cam în aceiași ani, a structuralismului (mai ales francez); am simțit brusc că aveam la dispoziție în același timp o lume exotic organică și o metodă exotic modernă [...] Privind în urmă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
culturilor din Yoknapatawpha". Scrie dl Alexandrescu: "Admirația estetică pentru o lume simultan superbă și necunoscută s-a grefat pe descoperirea, cam în aceiași ani, a structuralismului (mai ales francez); am simțit brusc că aveam la dispoziție în același timp o lume exotic organică și o metodă exotic modernă [...] Privind în urmă, cred că însuși cuplajul lor exprima ceea ce eu atunci nu vedeam limpede și anume "plutirea" mea [...] între o lume care nu mai era a mea (organicitatea rurală românească) și o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
am simțit brusc că aveam la dispoziție în același timp o lume exotic organică și o metodă exotic modernă [...] Privind în urmă, cred că însuși cuplajul lor exprima ceea ce eu atunci nu vedeam limpede și anume "plutirea" mea [...] între o lume care nu mai era a mea (organicitatea rurală românească) și o lume care nu era încă a mea (modernitatea occidentală)". Astăzi dl Alexandrescu își declară convingerea că nu se poate aplica o hermeneutică post-modernă la o lume tradițională. O a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
exotic organică și o metodă exotic modernă [...] Privind în urmă, cred că însuși cuplajul lor exprima ceea ce eu atunci nu vedeam limpede și anume "plutirea" mea [...] între o lume care nu mai era a mea (organicitatea rurală românească) și o lume care nu era încă a mea (modernitatea occidentală)". Astăzi dl Alexandrescu își declară convingerea că nu se poate aplica o hermeneutică post-modernă la o lume tradițională. O a doua problemă se referă la "prețul" Unirii din 1918 ce a trebuit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
mea [...] între o lume care nu mai era a mea (organicitatea rurală românească) și o lume care nu era încă a mea (modernitatea occidentală)". Astăzi dl Alexandrescu își declară convingerea că nu se poate aplica o hermeneutică post-modernă la o lume tradițională. O a doua problemă se referă la "prețul" Unirii din 1918 ce a trebuit plătit de generația interbelică de oameni politici. E în fapt reluarea unei teme din Paradoxul român. "Ar fi fost mai bine, scrie dl Alexandrescu, dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
pentru evoluție era adevărat. Femeia comunistă se autodepășește, deci este o ființă evoluată prin excelență. Aurica Muscan, Vica și Ana Roșculeț se împlinesc uman și moral muncind. Apogeul carierei Anei Roșculeț ca delegat al muncitorimii la Congresul Intelectualilor din întreaga lume demonstrează nu atât necesitatea lărgirii, cât a reconsiderării noțiunii de intelectual în comunism: acea persoană trecută de la beznă la lumina alfabetului și având conștiința importanței păstrării păcii. Gândirea abstractă era inutilă în comunism, necesară era doar eficiența practică. Ana Roșculeț
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
uneori ajung să fie puse în scenă și în România. Paparazzi sau Cronica unui răsărit de soare avortat și cele 14 scene ale sale se înscriu în tradiția teatrului absurd marca Vișniec, în care apocalipsa vine pe nesimțite într-o lume ruptă între mercantilismul nici măcar conștient și setea, imposibil de potolit, de comunicare și comuniune. Scrisă înainte de tragicul accident al prințesei Diana, din 1997, care-a deschis o dispută aprinsă privind etica fotografilor de presă, piesa lui Matei Vișniec face din
Din nou, Vișniec by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14617_a_15942]
-
o dispută aprinsă privind etica fotografilor de presă, piesa lui Matei Vișniec face din paparazzi unul din multiplele ei centre de greutate, laitmotivul unui univers în prag de stingere incapabil să-și simtă propria moarte. Centre multiple de greutate, pentru că lumile lui Vișniec și-au pierdut de mult unitatea, dac-au avut-o vreodată, iar solidaritatea umană nu mai e nici ea de găsit. Singurul care-o mai caută e un orb care sună la telefoane publice dintr-o nevoie, pentru
Din nou, Vișniec by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14617_a_15942]
-
Vișniec e un cronicar, un fin observator cu simțul dialogului și al absurdului cu un interes special pentru mecanismele sociale și relațiile interumane din societatea actuală, iar teatrul lui e unul de malaise, al inconfortului de a trăi într-o lume a consumismului confortabil. Experiența comunismului i-a întors lui Vișniec ochii spre exterior, spre societate, iar acest interes a rămas constant în dramaturgia lui, în cea de-a "doua naștere" franceză a lui.
Din nou, Vișniec by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14617_a_15942]
-
Lena, Iulius Caesar, Răceala, Vicarul, erou pe baricadele evenimentelor din '89 și al luptelor politice care au urmat, Ion Caramitru a cunoscut pe scenă, dar și în viață, ispita păcatului trufiei, a fost atins de demonul puterii care a condus lumea la dezastre apocaliptice și la moarte. Este însăși rațiunea care l-a făcut pe Ionescu, sub impresia cărții lui Jan Kott, Shakespeare, contemporanul nostru, să rescrie tragedia Macbeth în registrul comediei. "Trebuie să acceptăm, afirmă dramaturgul, că pentru moment, cea
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
la moarte. Este însăși rațiunea care l-a făcut pe Ionescu, sub impresia cărții lui Jan Kott, Shakespeare, contemporanul nostru, să rescrie tragedia Macbeth în registrul comediei. "Trebuie să acceptăm, afirmă dramaturgul, că pentru moment, cea mai mare parte a lumii se compune din indivizi amputați, handicapați din punct de vedere spiritual, metafizic. Repet cu tărie că totul se datorează excesului de politică. Politica este, poate, diavolul". împreună cu trupa japoneză, Ion Caramitru face vivisecția nebuniei puterii și propune o ingenioasă punte
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
al alianțelor și trădărilor, orgia decapitărilor, coșmarul crud și bufon al viețuirii prin anihilarea aproapelui. Ororile, crimele, perversiunile se dezlănțuie. Sângele se revarsă în ritmul muzicii. Păpuși de carne într-un timp de crepuscul se mișcă străine și singure. O lume interșarjabilă, cu semne egalizatoare între victime și călăi, stăpâni și slugi. Se ascund, se pândesc, se suspectează, desfășoară complicate stratageme pentru a se înșela unele pe altele, cu exasperare, cu brutalitate și candoare. Ființe besmetice se agresează reciproc, se maltratează
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
stil, sugerează imaginea unui haos existențial, impuritatea timpului în care trăim, sufocat de surogate, sfâșiat de fragmentarism și incongruență, amenințat de depersonalizare. El exprimă, în același timp, deriziunea, ironia ionesciană "o viziune apocaliptică a istoriei în spatele căreia există ideea că lumea nu e decât o farsă." în acest demers regizorul a avut colaboratori remarcabili. Scenografia inventivă plastic, semnată de Nobutaka Kotake și Aya Roppongi, scena goală, rece, austeră, cu o recuzită simplă, împrumutată din realitatea cotidiană și câteva pânze vopsite, folosite
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
În fiecare vară se desfășoară la Mangalia, simpozionul Hai acasă, participanții fiind reprezentanți ai diasporei românești, distinși invitați din mai multe țări ale lumii. Ca prin farmec, cei intervievați rostesc la unison că adevărata lor casă rămâne tot România, unde se simt extraordinar de bine. Partea interesantă este aceea că nici unul nu precizează motivele pentru care a părăsit definitiv perimetrul Daciei milenare și de ce
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
cu salariile din statele unde s-au stabilit? Suflând În trompeta demagogiei electorale, chiar politicienii de stânga s-au angajat În problema repatrierii milioanelor de emigranți români, oferindu-le o primă de instalare. Promisiunile populiste demonstrau că erau pe altă lume, În condițiile În care șomajul este Într-o creștere tot mai amenințătoare. Mai nou, nu sunt bani nici de salarii și pensii. Ceva fără precedent, unicat, jenant. Privind acele chemări emoționante, vibrante, m-a fulgerat și pe mine gândul de
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
Sus - clica profitoare a comuniștilor mascați în capitaliști. Jos - tot un fel de comuniști, victimele naivității și prostiei de a se fi lăsat duși de nas doisprezece ani la rând. În societatea românească a momentului se petrec lucruri cumplite, dar lumea ridică lehamisită din umeri. Avem asociații și fundații cu duiumul, specializate în violarea drepturilor omului, dar parc-au intrat în pământ. Cu o singură excepție - scandalul OTV -, nici una dintre consumatoarele de fonduri externe nu s-a lăsat trezită din somnolența
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
Suspinul nu s-a vândut la Bombay, deoarece unul din personaje caricaturiza un leader de partid regional cu accente fundamentalist hinduiste) - carte patetică și palimpsest, care a obținut premiul Booker în 1995 - ar putea fi subtitrată recviem pentru ciocnirea civilizațiilor. Lumile se înfruntă, se devoră unele pe altele și dispar. Povestea de familie spusă de descendentul exploratorului Vasco da Gama, născut cu defectul de a îmbătrâni de două ori mai repede decât ceilalți (metaforă, declară Rushdie într-un interview, a propriei
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]