6,186 matches
-
jurat pe sfânta cruce, viața - de-mi va fi amară, eu la alții nu m-oi duce. și-apoi, mândru, prin cazarmă, defilam sub tricolor, strângeam degetul pe armă, cântând imnul cu onor. și se clătina pământul, răsucindu-se în lut, moșii - deschizând mormântul- să mă vadă că-i salut. să le-nfăș, în steaguri, trupul, somnul să le fie lin, fiindcă-n brațul - plin de scrupul, steagul țării strâns îl țin. cu drapelul țării mele, de-aș fi ultimul recrut
SUB DRAPELUL ȚĂRII MELE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351300_a_352629]
-
han, multe cât frunzele copacilor, dar au zburat și ele odată cu frunzișul toamnelor. Multe oale s-au spart aici, oameni buni, mulți peștișori din râul ista ce-o dat nume țării, mrene și cleni, prăjiți pe vatră în talgere de lut, au crănțănit drumeții timpului. Au mistuit crapi și cârlani la proțap, au molfăit, în plăcinte poale-n brâu, brânza multor turme de oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind, poate, ale lui Nechifor Lipan, cel răpus cu vicleșug
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
MAI APROAPE SUNT... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 688 din 18 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Vineri, 16 Noiembrie 2012 Tot mai aproape sunt de început Cu pașii mei șovăitori prin vreme, Tu numără-mi cărările din lut, Câte din ele duc înspre poeme? Tot mai copil mă știu, în tot ce sunt Prin ochii mei lumina se răsfață, Nu am văzut-o întreagă pe pământ Dar i-am iubit nemarginile-n viață. Cuvintele și ele câteodată Mă
TOT MAI APROAPE SUNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351320_a_352649]
-
senin de vară. Căldura ta mă topea într-un fluid în care eu germinam și mă întindeam ca o rădăcină din fundul pământului, să caut lumina cea dătătoare de viață. Te priveam cum mă modelai, ca olarul ulcica lui de lut; să fie mai frumoasă și mai trebuincioasă pentru nevoile semenilor. Zâmbeai. Cum a zâmbit, probabil, și Dumnezeu când l-a zămislit pe întâiul bărbat, pe Adam. Încercam să pătrund în gândurile tale, să aflu ce alchimie a pus Creatorul în
ŢĂRÂNA LACRIMILOR TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351351_a_352680]
-
să aflu ce alchimie a pus Creatorul în sufletul tău, de ce atâta gingășie în brațul tău, de ce atâta lumină în ochii tăi... În timp ce mă gândeam, nu mi-am dat seama că eu mă zvârcoleam în mine, în fiecare moleculă de lut, să mă lipesc mai tare de palmele tale și tu... zâmbeai! Zâmbeai și iar zâmbeai!... Apoi, ca o mamă grijulie, care-și strângea pruncul la piept, până aproape de sufocare, să nu-l scape din brațe în timp ce fugea de mânia ostașilor
ŢĂRÂNA LACRIMILOR TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351351_a_352680]
-
dacă stai puțin să contempli asupra trecerii ei! Se zice că în clipa în care te simți presat de timp îmbătrânești. Dar, oare, așa să fie? Oare, chiar îmbătrânim cu adevărat sau ne lăsăm în mreaja deșertăciunii (ființelor noastre de lut care se schimbă ca și frunza, toamna) care reușește să ne deznădăjduiască și ne face să nu mai trăim cu bucurie aici pe acest pământ atât de efemer! Vârstele sunt ca niște pași în vreme; asemeni pașilor pe care îi
DESPRE AZI ŞI MÂINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351355_a_352684]
-
doar oamenii virtuoși au prieteni.” (Voltaire) „Când nu mai am putere, închid ochii și realizez că prietenii mei îmi sunt energia mea.” (Necunoscut) „Prietenia este egalitate armonioasă” spunea matematicianul Pitagora. Probabil, pentru că, „Ultimii arheologi au mai găsit/ două căni de lut, prinse toartă în toartă/ - erau înclinate față-n față,/ ca și cum una pe alta/ se iartă.// Gurile lor erau arse/ de buzele ce le-au atins./ Din ele au curs/ lapte și miere,/ din ele cândva a nins/ cu șoapte.// Cele
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
Poem de Al.Florin ȚENE Imn către mine Căci nu mă cunosc îndeaproape îndelumina, răcoros, povestind din hrisoave râul și cerbul, aerul torturat până când ia forma nopții formă ulciorului formă porții formă piciorului de lut invadat că de lavă. Căci numai astfel lângă umăr. Lângă fântână cu izvoare fără număr lângă lanul de grâu, lângă bătaia soarelui, a verii, lângă holda până la brâu, a iernii am descoperit trupul și l-am întins râului, nopții, în
IMN CĂTRE MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351396_a_352725]
-
Fragilitate? Nu, numai sensibilitate. Avea picioare lungi, cu pulpe desenate, dar fără păr vizibil, poate avea fire blonde, care nu se vedeau de la acea distanță. Picioare care te chemau să le atingi, să le iei model pentru o lucrare în lut sau o poezie ulterioară. Picioare ca și la expoziție, pe care se scrie: vă rugăm, nu atingeți exponatele. Nu le atingeam, doar le mângâiam cu privirea în toată lungimea lor, până se terminau într-un slip în culoarea dimineții, pradă
UN CORP DE ADOLESCENT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351432_a_352761]
-
romanțioasă care-l prinde bine pe poet și fără îndoială poezia este matură, întemeiată pe un scenariu coerent: "Ai adormit și poate mă visezi./ Surâzi prin somn/ Când îmi presimți sărutul.../ În visul tău acum mă modelezi/ precum olarul modelează lutul" sau "Trec pe străzi lunatic/ fără nici o țintă,/ Ars de dor și parcă țintuit pe rug/ Peste zarea care-ncearcă să mă mintă,/ Gândurile toate către tine-mi fug". Ceea ce reprezintă însă un câștig adevărat în acest volum este efortul
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
alt sculptor care să fi transformat suprafață metalică șlefuita până la a obține efecte de oglindire în mijloc expresiv al artei sale.“. „Bronzul, scrie William Tucker, devine pentru sculptor un material de sculptură, ceva diferit de simplă modalitate de a permanentiza lutul. El a lucrat aceste bronzuri, făcînd fiecare copie să devină diferită, iar din marmora Prometeu a realizat primul bronz șlefuit. Polizarea, observă în continuare criticul-sculptor tâlcuind finalități ale lucrului în metal, este rafinamentul ultim al sculpturii, abraziunea și îndepărtarea unor
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
cum ochii lor piereau în ceață, Eu am auzit ultimul lor strigăt, Eu am văzut cum se nălța fumul, Am auzit cum se îmchideau ușile, Fumul era ultimul lor cuvânt, Ultimul sărut, o literă, Un semn pe un cer de lut. Poți cere lumii iubire? Poți cere orice, Iubirea se-mparte În iubiri mai mici, tot mai mici, Până ce te trezești în palmă Cu un dram de ură, O scuturi, nu scapi de ea, Iartă-mă, Doamne. Boris Marian Referință Bibliografică
POŢI CERE IUBIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351524_a_352853]
-
Acasa > Strofe > Creatie > BRĂDUȚUL Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 720 din 20 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului (Dedicată scumpelor mele nepoate: Emma, Elisabeta, Diana) * Sita Cerului tot cerne Pulberi fine de cristal, Scutec Pruncului așterne Peste lut primordial. * Bat din aripi heruvimii Ca să primenească zarea, Pruncii noștri află primii Că începe Sărbătoarea. * Semn al marii bucurii, Muntele-și asumă jertfa, Pe când coruri de copii Îi cinstesc în imn oferta: * “Brad semeț crescut pe creste, Unești Cerul cu
BRĂDUŢUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351555_a_352884]
-
Parcă încercând să-mi spună Că ar vrea brăduț și el. * O, copil uitat de vreme, Au acum prioritate (Când de brad o să mă-ntrebe) Scumpele mele nepoate! * Sita Cerului tot cerne Pulberi fine de cristal, Scutec Pruncului așterne Peste lut primordial. Referință Bibliografică: BRĂDUȚUL / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 720, Anul II, 20 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BRĂDUŢUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351555_a_352884]
-
românii moștenind de la el următorul îndemn: „Să gândești ca un demiurg, să poruncești ca un rege, să muncești ca un sclav.” Iată un îndemn bine testat de el însuși întreaga sa viață, dăltuind piatra dură și sângerând deasupra ei, modelând lutul în frigul atelierului, turnând beton, cioplind lemnul până la căderea brațelor, șlefuind bronzul cu migală „o muncă de sclav în condiții mizerabile, cum nici nu v-ați închipui vreodată", pentru a descătușa din forma brută frumosul spre a-l reda posterității
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
din cuibare, în cotcodăcitul găinilor mândre de isprava lor. Mai târziu, când soarele sorbea roua dimineții, cu șorțul bunicii prins în brâu, trăgeam o raită prin grădină și strângeam bumbacul alb din capsulele deschise, apoi adunam într-o strachină din lut ars, roșii și castraveciori proaspeți, pentru masă. Înainte de ora prânzului mai trăgeam o fugă până la cișmea să aduc apă rece pentru masă. În drum, mă opream la baba Iana (o bătrână anchilozată de reumatism, pe care copiii ei o scoteau
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
țării sceptrul regăsit. Și regele-a pășit apoi semeț, Călare-n fruntea oștii, îndrăzneț, Ca Dobrogea, ținut scăldat de apă, La pieptul României să încapă. În evul tău cel nou ce-a început, Tărâm prea blând de ape și de lut, Cusut ai fost c-un pod de țara-mamă Spre-a scrie o istorie de seamă. Ca azi să ne-nchinăm la chipuri care, Preacunoscute și nepieritoare Ți-au desenat destinul potrivit, Bătrân ținut de ape ocrotit! Fratelui meu basarabean Te-
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
din emplecton avea forme ce se mulau după cele ale pietrelor din el și după blocurile din paramentul exterior, ceea ce presupune amestecul cu apă al pământului din emplecton”[4]. La țară și azi se folosește tehnica frământării cu piciorele a lutului cu apă ce urmează a fi folosit în tencuială!... S-au descoperit și porțiuni de zid fără „babe”, ridicate probabil la repezeală, pentru al doilea război cu romanii. Blocurile de piatră sunt aduse de la depărtare, pentru că tipul de piatră folosit
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
fost lucrate atât manual, în special cele pentru gătit, cât și la roată, cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei. Nu lipsesc vasele pictate sau cele de inspirație străină ori de import. S-au descoperit și calapoade din lut, de forma literei „T”, folosite la modelarea vaselor, fusaiole întrebuințate la torsul lânii, precum și „jetoane” confecționate din pereții vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
a ocolit locul periculos îndrumându-și haita pe alt colnic. A doua zi, cei doi vânători, au pus la cale altă strategie, folosind o metodă veche în ademenire a haitei la locul de vânătoare. Au luat câte o oală de lut în care sufla fiecare, imitând chemarea lor. Apoi, s-au urcat într-un tufan bătrân, unde au așteptat să vină lupii. S-au așezat confortabil pe o creangă solidă, unde amenajaseră de cu ziuă, un mic adăpost. La miezul nopții
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
la această poezie ca la o apă neîncepută, se pot alege cu imagini frumoase, domestice, într-o tonalitate calmă, caldă, plină de timidități inerente începutului, dar și cu accente patetice, adeseori sfâșietoare. Dacă poeta mărturisește că-și modelează versul din lut, trebuie să-i mai adauge și suflare de duh ca să prindă viață și doar atunci va putea să-i caute amprentele pe zăpada sinilie a înserării: „eu încă scormonesc / pământul aspru / îl ud cu râvnă / din lut îmi modelez / cuvânt
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
modelează versul din lut, trebuie să-i mai adauge și suflare de duh ca să prindă viață și doar atunci va putea să-i caute amprentele pe zăpada sinilie a înserării: „eu încă scormonesc / pământul aspru / îl ud cu râvnă / din lut îmi modelez / cuvânt // el se întoarce bumerang / în mine să-și lase / amprenta” (în mine timpul bumerang). Nu e mai puțin adevărat că autoarea este în continuă căutare „de cunoaștere și adevăr” - pentru a-și potoli foamea și setea spirituală
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
crivăț ca niște anonimi, visăm plecând spre labirinturi sacre cu suflete vibrând ca niște mimi. vom trece peste veacuri spinări de arse dealuri ne vom întoarce iarăși spre-nceput vom căuta prin ceață idealuri și vom veni străbuni săpați în lut. strivește-mi, dragă, visele în palmă și chipul între genele-ți de vis aș vrea să mai apuc încă o toamnă să ne-ntâlnim în dulce paradis. strivește-mi chipul cu a ta căldură să văd cum inima arde-n
FLOARE DE COLŢ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351589_a_352918]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > NUNTIREA VIEȚII MELE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mi-s visele de-o vreme, de groază sfârtecate Și le îngroapă iarna pe sub zăpezi și lut Nu cer decât un mugur de viață și ce poate Să se sfârșească astăzi când nici nu a-nceput? N-am brațe și mă doare cum sevele îmi seacă Izvoarele din mine se-ascund de pumnul tău, Pândesc cum piatra
NUNTIREA VIEŢII MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351655_a_352984]
-
alene peste zile, taina mea; Doar cu tine sting lumina și m-ascund cu tine-n ea Să-mi lumine peste noaptea albă-n care te-am născut Să nu te mai pierd o dată, să te cresc în al meu lut... Tu, acolo să mă scrii, semn tăcut sub bolta clipei Eu să te citesc cuvânt în deschiderea aripei; Și-ntr-un dans nebun, astral, braț la braț cu universul Să-mi deschizi fereastra lumii, tu poetul și eu versul... Referință
TU, POETUL ŞI EU VERSUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351653_a_352982]