2,197 matches
-
scutece de in, n-are apă, n-are fașă, nici opaiț, nici nănașă. Iosif cercul de pe cap în cuier și 1-a lăsat și-a plecat unde-a plecat ca să-1 latre cînii-n sat. Noaptea-i neagră, ceasu-i lung, stă măicuța lângă prunc. Să le ție de urât înger nalt s-a coborât. Și în noapte înadins degetul și l-a aprins. Arde îngerul lui Dumnezeu ca o lumânare de său. [1933] * URSUL CU CRIN Se odihnește subt prunii bisericii, adulmecă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Mama Mamă dragă, te iubesc! Și eu vreau să-ți mulțumesc C-ai avut grijă de mine Și m-ai crescut foarte bine! Iar eu, azi, de ziua ta, Stelele din cer ți-aș da, Să le pui în păr, măicuță, Ca să fii cea mai drăguță! Și ți-aș da și luna mare, Să fii mândră ca o floare; Dar nu pot să-ți dăruiesc Decât un sincer ”te iubesc”! Panciuc Cosmina -Gabriela Școala Gimnazială Dumbrăvița Mama Mama mea este o
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
minuni, Comori de-nțelepciuni. Îmi bate-n fereastră O rază de soare; Și caldă vestește Că e sărbătoare. E ziua ta... mamă, O! dragoste rară! E ziua ta... mamă, O! Sfântă Fecioară! Burlacu Andreea Școala Gimnazială Ruginoasa Mama Mama mea, măicuța mea, Te asemeni cu o stea; Cu o stea strălucitoare Te iubesc atât de tare! Tu m-ai învățat mereu Ce e bine și ce-i rău Pentru asta-ți mulțumesc Și să știi că te iubesc! Brașoveanu Ana-Maria Școala
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
cu ei, să le aline bătrânețile. - Unde, Andrei? Visa. Mâna lui se ridică, amorțită, purtată de adevăr, și arătă spre aceeași direcție, WC-ul. - Spune dacă ai dat-o în WC să meargă bunicu’ să o scoată. E în WC, măicuță? - Da. Venise scurt și iute răspunsul. Apoi copilul o zbughise pe poarta mică, albastră, care dădea spre fântâna cu cumpănă. Îi era frică să nu fie pedepsit. Era cu neputință însă, bunica Tinca ținea prea mult la el. Îl iubea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mai mult se Înrăi.Și se Înrăi În așa măsură Încât Într-o zi, nu știu În ce chip și În ce fel, Își omorâ părinții.Omorâ pe tăicuța, care-i dăduse numele, care Îi făcuse casă și omorâ pe măicuța care Îl legănase la sân. Pesemne că numai dracii Îl Împinseră la așa fapte. Anii au trecut, Ilie a Îmbătrânit prin pustietate, unde fugise de frica spânzurătorii. Când s-a Întors În sat, nimeni nu-l mai cunoștea, oamenii Îmbătrâniseră
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o urmăreau, care i se arătau. Înțelesese totul greșit, din teamă sau din șiretenie poate, să înșele soarta, să se creadă că-i gata să primească tot răul ca să se poată bucura mai mult de nădejdile împlinite. Murim de foame, măicuță! își aminti scrisoarea lui Alexandru din lagăr. Târându-se în genunchi printre mese începu să frece dușumelele. Murim de foame, măicuță! Suntem obligați să muncim douăsprezece ore pe zi și câștigăm abia 140 de mărci pe lună, din care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
că-i gata să primească tot răul ca să se poată bucura mai mult de nădejdile împlinite. Murim de foame, măicuță! își aminti scrisoarea lui Alexandru din lagăr. Târându-se în genunchi printre mese începu să frece dușumelele. Murim de foame, măicuță! Suntem obligați să muncim douăsprezece ore pe zi și câștigăm abia 140 de mărci pe lună, din care se fac următoarele rețineri... Învățase totul pe dinafară, știa cuvânt cu cuvânt. Nici nu băgă de seamă că Cerboaica plecase. Ea vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de-o pipă? I-ai dat lu’ tata o pipă, dă-mi și mie una. Doamna Coulter scoase un pachet de țigări din buzunarul șorțului și i-l dădu mormăind. — N-ai tu vîrsta să fumezi, dar... — Așa e, dar măicuța mea mică nu-mi poate refuza nimic. Ăștia doi au discutat despre artă? — Mda, au tot vorbit de arta lor. — Hei, Thaw, prietenul meu intelectual, ce vrei să facem? O partidă de șah sau o plimbărică pe canal? — Nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o lume nouă: mirosul de smirnă și de busuioc însuflețea picturile, chipurile sfinților spunându-ne prin priviri că aici e casa Lui Dumnezeu. După slujbă am întâlnit o măicuță cu chip ca de înger, care la rugămintea noastră ne-a vorbit despre istoria Mănăstirii Probota. De la dânsa am aflat că din timpul domniei lui Petru I Mușat, este consemnată biserica „Sfântul Nicolae” în Poiana Siretului. Alexandru cel Bun, domnitor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cărui chip este înnegrit datorită trecerii la islamism), Ștefan, doamna Elena și copiii mai mici: Constantin și Ruxandra. În curtea mănăstirii se văd ruinele casei și ale beciului domnesc, dăinuind peste ani încă din timpul domnitorului Petru Rareș. La plecare, măicuța a ținut să ne arate stema Țării Moldovei din timpul lui Petru Rareș și ne-a explicat că aceasta este reprezentată prin capul de bour cu stea între coarne, flancat la dreapta de soare, iar la stânga de semilună. Ne-am
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
arate stema Țării Moldovei din timpul lui Petru Rareș și ne-a explicat că aceasta este reprezentată prin capul de bour cu stea între coarne, flancat la dreapta de soare, iar la stânga de semilună. Ne-am luat rămas bun de la măicuță, mulțumindu-i pentru cuvintele de suflet și promițându-i că vom reveni. Iar pentru că orice promisiune trebuie respectată, am găsit momentul prielnic de a ne reîntoarce la Probota împreună cu membrii orchestrei „Plaiuri Pășcănene”, conduse de domnul profesor Gheorghe Arșinel, văr
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o lume nouă: mirosul de smirnă și de busuioc însuflețea picturile, chipurile sfinților spunându-ne prin priviri că aici e casa Lui Dumnezeu. După slujbă am întâlnit o măicuță cu chip ca de înger, care la rugămintea noastră ne-a vorbit despre istoria Mănăstirii Probota. De la dânsa am aflat că din timpul domniei lui Petru I Mușat, este consemnată biserica „Sfântul Nicolae” în Poiana Siretului. Alexandru cel Bun, domnitor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cărui chip este înnegrit datorită trecerii la islamismă, Ștefan, doamna Elena și copiii mai mici: Constantin și Ruxandra. În curtea mănăstirii se văd ruinele casei și ale beciului domnesc, dăinuind peste ani încă din timpul domnitorului Petru Rareș. La plecare, măicuța a ținut să ne arate stema Țării Moldovei din timpul lui Petru Rareș și ne-a explicat că aceasta este reprezentată prin capul de bour cu stea între coarne, flancat la dreapta de soare, iar la stânga de semilună. Ne-am
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
arate stema Țării Moldovei din timpul lui Petru Rareș și ne-a explicat că aceasta este reprezentată prin capul de bour cu stea între coarne, flancat la dreapta de soare, iar la stânga de semilună. Ne-am luat rămas bun de la măicuță, mulțumindu-i pentru cuvintele de suflet și promițându-i că vom reveni. Iar pentru că orice promisiune trebuie respectată, am găsit momentul prielnic de a ne reîntoarce la Probota împreună cu membrii orchestrei „Plaiuri Pășcănene”, conduse de domnul profesor Gheorghe Arșinel, văr
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
însemna să forțeze mâna destinului. Sunt Nimeni, dar în Noaptea Asta, pe North Line Road... Întrebă în secția de traumatologie despre bilet. Din câte se părea, apăruse pur și simplu pe noptieră, la scurt timp după internarea lui Mark. O măicuță hispanică, asistentă, cu un colier sofisticat cu crucifix bătut cu pietre mari de turcoază, susținu vehement că nimeni în afară de Karin și de personalul medical nu avusese voie să-l vadă în primele treizeci și șase de ore. Scoase și actele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
De acolo, În timp ce ronțăi miezul de nucă, te uiți la pulpele albe ale fetei care cântă: Toate fetele se duc / La umbră de nuc / Numai eu nu mă mai duc / Sub umbra de nuc / Căci pe mine nu mă lasă / Măicuța de-acasă / Căci i-e frică lup să iasă / Din pădurea deasă... Fata a umplut ulciorul și pleacă pe miriște. La umbra snopilor de grâu, unchiul tău mănâncă ciorba de post acrită cu mere. Tu Îți Închipui că ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mânăstirii să latre, acum când somnul e mai adânc și când prima geană de lumină n-a prins să stingă stelele? Oamenii care veniseră din depărtări și care stătuseră cu lumânări aprinse până spre miezul nopții la priveghi pentru Adormirea Măicuței lui Dumnezeu, săriră buimaci de pe fânul uscat pe care se odihneau în curtea bisericii. Unii tocmai spuneau că i semn rău, când al doilea țipăt veni și mai dureros dinspre arhondărie. Acolo trăseseră vodă cu doamna și coconii lor. Maici
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acolo de jos simți nevoia să spună ceva: — Cred, Doamne, și mărturisesc! Simți ca o mângâiere atingerea călăului care-i întindea gâtul la locul lui pe butuc... Îi venea să țipe, să urle: părinte Gherasime, nu mă lăsa singur, maică, măicuță, ai milă, ține-mă de mână, eu nu sunt ca ei, sunt doar Ștefan, nu sunt ca ei, mie mi-e frică de moarte. Bum, bum, inima-i bătea să-i spargă pieptul. Minune, departe din ape o jumătate de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în valuri pe dalele pieții, tocmai când la Istanbul se petrecea acest lucru înspăimântător, domnul a dat vina pe maicile care o îngrijiseră, punând boala doamnei, cum credea el, pe seama mustrării lor nerostite. A poruncit atunci de au spânzurat patru măicuțe tinere iar pe bătrâna care-i citise psalmi ca să o liniștească, o grecoaică din neam de negustori de grâne din Istanbul, una Lavinia, au dus-o la un schit în munte și au zidit-o de vie într o chilie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unui coleg care se îmbolnăvise și, împiedicându-se la ultimul gard, a căzut și și-a fracturat încheietura mâinii. La data aceea - sau te pomenești că tot timpul era așa? - mătușa Clara tocmai era „cu nervii la pământ“ - pe lângă ea, măicuța mea cea vivace zici că-i Garry Cooper - și, când Heshie a apărut pe seară acasă cu mâna-n ghips, a căzut leșinată în bucătărie. Mai târziu, despre ghipsul lui Heshie s-a spus că a fost „paiul care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
femei homosexuale. — Ei, hai, mormăie Tata Ursu’, ce mai sunt și porcăriile astea - mizeriile astea?... — Jack, termină, te rog, că doar nu inventez. Am citit în Cosmo! O să-ți arăt articolul! — Ei, hai, le bagă și ei ca să vândă revista... Măicuță! Tăicuțule! Există lucruri și mai rele - sunt unii care fut găini! Sunt unii care cordesc cadavre! Nu vă închipuiți ce reacții au unii care au făcut cincisprezece-douăzeci de ani de pârnaie, condamnați pe baza ideii de „bine“ a vreunui nemernic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
din față și o bucată mică de pânză albă cu o stea brodată pe ea, în cinstea lor și a băieților lor plecați în armată - o stea albastră dacă băiatul e în viață, una aurie dacă e mort. „Iată o măicuță cu stea aurie“, zice Ralph Edwards pe un ton solemn, prezentând o participantă la concursul radiofonic Adevărul sau consecințele, care în două minute, cu efort minim, va fi împroșcată în poală cu sifon și va căpăta un frigider nou-nouț, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
aurie“, zice Ralph Edwards pe un ton solemn, prezentând o participantă la concursul radiofonic Adevărul sau consecințele, care în două minute, cu efort minim, va fi împroșcată în poală cu sifon și va căpăta un frigider nou-nouț, pentru bucătăria ei... Măicuță cu stea aurie e și mătușa Clara, cea de sus, de la etaj, numai că aici apare deosebirea - ea nu-și pune stea aurie în fereastră, căci pe ea, la drept vorbind, un fiu mort n-o face să se simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
buze livide, muribunde. Clipește greoi din pleoape, cu privirea ațintită spre tavan, plecat deja către o altă lume. Fața eliberată de durere, se destinde. Zâmbește frumos și candid, ca un mugur de floare deschis în fața primei raze a soarelui. Mamă...Măicuță... Încearcă să mai spună ceva dar sângele țâșnește pe gura lui, închizând-o pe vecie. Marius încrucișează mâinile mortului pe piept. Murmură scurt o rugăciune pentru liniștea sufletului celui care murise. Se ridică, uitându-se la soarele înălțat sus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de vii. Dacă "în lume" o fată ori o văduvă tânără, care stă singură într-o casă, ar închiria o odaie unui militar, faptul ar produce scandal, și nenorocita ar fi ostracizată. La mănăstiri, același fapt trece drept foarte natural. Măicuța își exercită un drept: "Are musafiri în gazdă". Considerațiilor mele etico-sociologice, puțin cam acre, Adela le-a pus o concluzie de o indulgentă ironie: "Sărăcuțele!" Eram așteptați cu prânzul. Am fost serviți aparte, dar maica arhondară ne ceru învoirea să
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]