2,168 matches
-
Am reușit să plecăm din țară, soțul meu și cu mine, cu aproape treizeci de ani în urmă când, știți și dumneavoastră cum era... Acolo s-a născut și fata noastră. Înțelegeți deci că îmi este cu adevărat dor de mămăligă cu brânză de putină și de lapte adevărat, nu din cutie. Acolo, în Franța, cam toate alimentele sunt "de la cutie" și adevăratul lor gust stăruie doar în memorie. Cum, veniți direct din Franța ? M-am odihnit o noapte scurtă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
până să aflu de la Hans cutremurătorul adevăr : cei patru bărbați și doi copii ai familiei Cozmei fuseseră executați cu toții împreună cu încă vreo câteva zeci de deținuți care se revoltaseră împotriva hranei mizerabile care o primeau numai ciorbă de varză și mămăligă mucegăită. Tăcerea se lasă odată cu seara care învăluiește din nou casa singuratecă, cu mult în afara teritoriului localității ucrainene XЛИБOKА. În sfârșit, dintre buzele Dorei care e cutremurată de grozăvia istoriei Teodorei și Minodorei iese doar o întrebare trunchiată : Minodora ? Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
închidea în ea, devenea alunecoasă imposibil de controlat. Din acea perioadă Carmina reținea doar sentimentul presant al meselor de seară, stacojiul din obrajii tatălui, vorbele mamei: Da,mai taci odată, moară hodorogită, ho! Ei trei în jurul mesei, aburul ieșind din mămăligă, bolul alimentar care înainta cu greu de-a lungul esofagului. N-ar mai ști să rememoreze cum erau zilele, cum erau nopțile, fusese, desigur, un sfârșit de primăvară frumos, un început de vară cu ploaie ori cu soare, cine mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Am ajuns acasă pe la unu și ceva, Monica era și ea acasă, mă aștepta cu brânza și mămăliguța caldă pe masă, bine c-ai venit, mi-a zis și mi-a făcut semn să intru în bucătărie. Lasă brânza, lasă mămăliga, i-am zis și hai la aprozar că s-a băgat varză. Mi-am schimbat repede pardesiul, am trecut pe la un vecin să luăm căruciorul și ne-am dus la varză. Am cumpărat doi saci și i-am băgat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ca în poezia aia, când e sare nu-i mălai să dea naiba în el de trai. Râse scurt, păi nu-i așa? Era varză câtă lumea și pământul numai el, ca înecatul, hai acum, hai, s-a răcit și mămăliga și brânza asta a fost realizarea zilei, că le-am mâncat pe toate reci... Viorel Angelescu își scoase batista, o duse la nas. Când suflă simți o înțepătură alarmantă în inimă, un semnal scurt, strident, care-l făcu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
icre simple, nepreparate și într-o dimineață mi-am amintit de marea mea plăcere de a mânca icre, știi tata avea prăvălie și eu mă duceam dimineața, tăiam o bucată de icre din putină, o așezam pe o felie de mămăligă prăjită pe plită și mâncam, era așa delicios, măi fată! Că pe atunci icrele și măslinele erau mâncarea săracului și le permitea oricine, acum sunt scumpe mai ceva ca marijuana. Tot așa am făcut și acum, mi s-a umflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
rost, știi. Se ridică în picioare, scoase peștii pe o farfurie, stinse aragazul. Hai să mâncăm niște pește. S-a apropiat de masă, a întins un prosop cadrilat, roșu cu alb, a așezat două farfurii, în alta a adus peștele. Mămăliga era făcută mai demult, și-a tăiat o felie și, preocupată, să poată alege spinarea peștelui cu tot șirul de ace, n-a mai ridicat spre Carmina ochii. Începu să mestece grăbită, îi plăcea mult peștele, gustul lui îi invada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pur și simplu s-o îmbuneze pentru suferința produsă de fiul ei, abia după ce ajunsese la codița peștelui observă că tânăra plângea în fața farfuriei, pe tăcute, fără să se fi atins de ceva. Își șterse degetele într-o bucată de mămăligă, se ridică în picioare oftând, ah, și amărâta asta a venit tocmai acum când îmi era mie lumea mai dragă. Deschise frigiderul, scoase o sticlă de vin negru, foarte frumos la culoare, luă două pahare cu picior, le aduse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și care numai printr-o minune nu s-au ars. Simțea că leșină dacă nu se apucă imediat să mănânce. Petrecu arătătorul subțirel, cu o mișcare delicată, de-a lungul spinării peștelui, îl despică, își mai tăie o bucată de mămăligă, Doamne, Dumnezeului, ce pace o apuca! M-am cam săturat s-o moșesc pe fetișoara asta, își spuse mai apoi, fără să mai privească spre Carmina, n-am văzut-o niciodată mulțumită, nici măcar în timpul petrecerii ce a urmat căsătoriei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
continuă: o să se întoarcă el nu avea grijă, tu vezi-ți de viața ta, ascultă-mă pe mine, știu ce spun. Ședeau de o parte și alta a mesei, între ele erau farfuriile, paharele de vin, unul plin, altul gol, mămăliga dar în afară de toate acele obiecte concrete, între ele existau acum distanțe uriașe, de netrecut. La început Sidonia o intuia la perfecție, era plină de amabilitate, de sensibilitate, acum o scăpase din brațe, n-o mai interesa tensiunea din sufletul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
O mai ziceam. Noaptea aluneca mai departe. Când s-a întors, cârciumărița a venit însoțită de o copilă, amândouă cu brațele încărcate: într-o strachină odihnea în propria grăsime un cocoș bine rumenit, pe un fund de lemn aburea o mămăligă, iar în altă strachină lucea mujdeiul. Ritualul continua: în vreme ce unul dintre noi se înfrupta din cocoș, celălalt le vorbea, citea sau recita mesenilor. Apoi primul trecea la poezie și celălalt la cocoș. Și tot așa. Asta a durat toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
magazinelor second hand, dar și după numărul mașinilor de lux și al vilelor împrejmuite cu fier forjat sau ziduri de cetate. Cât de ușor a învățat „omul de tip nou” să cumpere și să arunce! Un fund de lemn pentru mămăligă, transmis de la o generație la alta (fiind subțiat și găurit la mijloc), piesă de muzeu în casa neuitatului moș Costache Buraga, dă seamă despre raportul natural (astăzi pierdut) al omului cu obiectul, raport așezat cândva pe o concepție animistă (respinsă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
magazinelor second hand, dar și după numărul mașinilor de lux și al vilelor împrejmuite cu fier forjat sau ziduri de cetate. Cât de ușor a învățat „omul de tip nou” să cumpere și să arunce! Un fund de lemn pentru mămăligă, transmis de la o generație la alta (fiind subțiat și găurit la mijloc), piesă de muzeu în casa neuitatului moș Costache Buraga, dă seamă despre raportul natural (astăzi pierdut) al omului cu obiectul, raport așezat cândva pe o concepție animistă (respinsă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
eseuri și proză jurnalistică. Pe(s)ceto [pesheto]. Jambon ușor din pulpă de vacă. Plaza de Mayo. Vestită piață din centrul orașului Buenos Aires, unde, prin tradiție, au loc majoritatea acțiunilor civice din capitală. Polenta. Terci din făină de mălai, asemănător mămăligii românești. Ponchillo. Un poncho, pătură-pelerină confecționată dintr-o țesătură fină și ușoară, În general de vigonie, care se poartă de obicei Îndoit și pe umăr, ca semn al eleganței. Proa, etc. Reviste latino-americane de avangardă. Puchero español. Mâncare preparată prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în orice caz, un specialist în această materie. N-am ajuns! În ceea ce privește literatura, colegul meu Ion M. Ion, cel căruia fratele său i-a ieșit într-o zi înainte să-l anunțe cu o extremă încîntare că acasă "mai e mămăligă", a scris, tot sub temă dată, cea mai bună "povestire neobișnuită" din toată clasa. După ce a citit-o, au intrat la noi și ceilalți învățători, chemați de domnul Georgescu, să asculte și ei. Râdeau toți, afară de mine, care nu înțelegeam
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
doar dacă știa că omul acela pe care ei îl umiliseră astfel murise. "N-a murit din pricina bătăii, mi-a răspuns el, era cam bolnav, dar tu ești sănătos, ia vezi..." Era liniștit, nu mi se părea fanatic. Mânca singur mămăligă cu brânză și nu mă invita și pe mine, măcar de formă, cum cereau legile ospitalității. Student însemna pentru mine un om al cărui spirit se lumina în preajma cărților. Putea fi legionar, treaba lui, dar eram amândoi intelectuali, fără să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Geo Dumitrescu uriașului, ai fi zis supărat, și era chiar supărat, dacă n-ai fi simțit în cuvintele lui nepăsarea. Amețeala după prima halba mi se împrăștie la a doua. Ni se aduse ceea ce grasul numea "chestie d-aia". Era mămăligă la cuptor aurie cu unt și straturi groase de brânză și ouă, se pare o specialitate a berăriei. După ce o mâncarăm și băurăm a doua halba scoaserăm țigări. Deodată Geo Dumitrescu începu să râdă. Spuse că nouă ne e suficientă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
una dintre ferestre. Afrim deschide și urmărește un simbol vizual în ipostaze succesive, folosind principiul simultaneității acțiunilor. Ion Rizea concepe un tată care jonglează abil cu senilitatea, care-și fentează luciditatea sorbind la nesfârșit cafea și halind elegant cocoloașele din mămăligă. Rizea e sâsâitul care topește în el o lume inocentă, tristă și ludică, lumea celor care plâng și râd, amestecând ciclotimic reacțiile, lumea pierduților în propriul lor cerc imaginar, care se deschide din când în când pentru a se agăța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
lung. Se depărtară repede în lumina amurgului, apoi dispărură. Humelnicul și Niță Lepădatu se apropiau de bordeie și glasurile oamenilor întorși de la muncă se auzeau acuma lămurit în toate părțile. Focuri pâlpâiau în dosul perdelelor, la poalele dealului. Oameni mestecau mămăligi mari; umbrele lor negre se frământau ciudat în bătaia flăcărilor. Se alăturară de un foc. Simțeau mirosul mămăligii. Un cazan mare cu fiertură de carne de oaie scotea aburi deși. Muncitorii așteptau cina. Erau oameni de toate felurile, felurit îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
glasurile oamenilor întorși de la muncă se auzeau acuma lămurit în toate părțile. Focuri pâlpâiau în dosul perdelelor, la poalele dealului. Oameni mestecau mămăligi mari; umbrele lor negre se frământau ciudat în bătaia flăcărilor. Se alăturară de un foc. Simțeau mirosul mămăligii. Un cazan mare cu fiertură de carne de oaie scotea aburi deși. Muncitorii așteptau cina. Erau oameni de toate felurile, felurit îmbrăcați. Erau figuri blânde, balane; erau obrazuri întunecoase, cu ochi scăpărători. Erau straie albe, ca pe malul Moldovei, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aceasta pestriță. Un băietănaș slab și cu gâtul lung trăgea din când în când dintr-un maldăr uriaș mănunchiuri de stuf și le zvârlea pe foc. Moș Nastase și Niță Lepădatu se cinchiră la pământ. Un slujbaș al curții tăpșea mămăliga c-o lopățică, iar altul stătea c-un linguroi uriaș lângă cazanul cu fiertură de oaie. Oamenii ceilalți, cu străchinile, așteptau flămânzi, și nimeni nu băga în samă venirea străinului. Dar după ce se împărțiră feliile mari și sorbitura, după ce toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
își întoarse tohoarca cu mițele în afară, trecu pe lângă rândul lung de vite, să vadă dacă stau în liniște, după aceea fluieră pe Sărmanu, cânele adus de flăcăuașii care erau sub privegherea lui. Scoase din glugă o bucată mare de mămăligă și i-o puse dinainte, apoi îl mângâie pe gât și-l bătu încet pe bot. —Mă Sărmanule, da’ tu ai cojoc de iarnă? Blana groasă a cânelui lucea neagră prin bătaia ninsorii. Flăcăul stătu un timp privind în întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și-și plecă fruntea. Cei doi vânători ieșiră în întunericul rece de afară și moș Calistru chemă cânii. —Nea, Lipa! nea, Cața! Copoii săriră îndată chelălăind din cotlonul lor. Baba, ieșită și ea până-n prag, le aruncă două dărăburi de mămăligă rece. Încovrigați și cu cozile subpuse, Lipa și Cața începură a înfulica hulpav. —Ei, ce zici, măi Boghene? întrebă bătrânul. Boghean, mărunt și sprinten, nu zicea nimic. Dar moș Calistru îl simțea bucuros grozav și plin de patimă, cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
g făină, 500 ml de lapte, 5 ouă, șuncă, 2 linguri smântână, parmezan Se pun la topit într-o cratiță 50 g unt cu făina, amestecând să nu se facă cocoloașe. Se adaugă laptele fierbinte și se face ca o mămăligă pripită, apoi se dă la răcit. După ce s-a răcit, adăugăm pe rând gălbenușurile, batem bine compoziția, după care adăugăm albușurile bătute spumă și sare după gust. Se coace în tavă tapetată timp de douăzeci de minute, iar după ce s-
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
dăm la cuptor timp de 20 de minute. Se decorează cu hasmațuchi tocat fin. BULE CU BRÂNZĂ FRĂMÂNTATĂ Din doi litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu un amestec din trei ouă bătute spumă, 300 gr. de brânză de burduf, 300 gr. de cârnați de porc tăiat feliuțe, 200 gr. de slănină tăiată
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]