1,950 matches
-
dreapta socoteală duhovnicească, cap. 20, în Filocalia..., vol. I, p. 345) „Domnul a împreunat păzirea tuturor poruncilor cu dreapta credință, știind că nu e cu putință să-i aducă omului mântuirea numai una dintre ele, despărțită de celelalte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 2, în Filocalia..., vol. II, p. 25) „Dar va zice, poate, cineva: Dar am credința, și mi ajunge credința în El pentru mântuire. Îi va răspunde acestuia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Iar de trăiesc acum în trup, trăiesc prin credința Fiului lui Dumnezeu, al Celui ce m-a iubit pe mine și s-a dat pe Sine pentru mine (Gal. 2, 20)”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 34, în Filocalia..., vol. II, p. 41) „Să nu ziceți, spune dumnezeiescul Ieremia, că sunteți biserica Domnului (Ier. 7, 4). Iar tu să nu zici că simpla
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nostru Iisus Hristos poate să mă mântuiască. Căci aceasta este cu neputință de nu vei dobândi și iubirea față de El prin fapte. Doar despre credința simplă s-a spus: Și dracii cred și se cutremură (Iac. 2, 19)”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta întâi, cap. 39, în Filocalia..., vol. II, p. 58) „Credința cea ipostaziată este credința efectivă și lucrătoare, prin care Cuvântul lui Dumnezeu se arată în cei activi, întrupat în porunci. Iar prin acestea Cuvântul îi duce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cea ipostaziată este credința efectivă și lucrătoare, prin care Cuvântul lui Dumnezeu se arată în cei activi, întrupat în porunci. Iar prin acestea Cuvântul îi duce pe cei activi spre Tatăl, în care se află El după fire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 3, rp. 25, în Filocalia..., vol. III, p. 101) „... în Hristos credința se face arătată prin împlinirea poruncilor. Căci credința fără fapte este moartă (Iac. 2, 26), precum și faptele fără de credință”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 3, rp. 25, în Filocalia..., vol. III, p. 101) „... în Hristos credința se face arătată prin împlinirea poruncilor. Căci credința fără fapte este moartă (Iac. 2, 26), precum și faptele fără de credință”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 54, în Filocalia..., vol. III, p. 234) „Credință oarbă are acel care nu împlinește prin credință poruncile dumnezeiești. Căci dacă poruncile dumnezeiești sunt lumină, e vădit că cel ce nu împlinește poruncile dumnezeiești e lipsit de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care nu împlinește prin credință poruncile dumnezeiești. Căci dacă poruncile dumnezeiești sunt lumină, e vădit că cel ce nu împlinește poruncile dumnezeiești e lipsit de lumină și poartă numai numele gol, dar nu pe cel adevărat al credinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 28, rp. 54, în Filocalia..., vol. III, p. 243) „Precum fapta bună fără credință este cu totul moartă și fără putere (efect), așa și credința singură, fără fapte de dreptate, nu ne izbăvește din focul cel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
hula față de Duhul, sau necredința, nefiind iertată pentru nici o altă pricină, fără numai dacă se face cel ce a păcătuit credincios, pe drept cuvânt nu va fi iertat cel ce-și încheie viața în necredință, pentru păcatul necredinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, rp. 26, în Filocalia..., vol. II, p. 217-218) „Nesimțirea pagubei ce o suferă virtuțile este cale lunecoasă spre necredință. Căci cel ce pentru plăcerile trupului s-a obișnuit să nu mai asculte pe Dumnezeu, va tăgădui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a obișnuit să nu mai asculte pe Dumnezeu, va tăgădui și pe Dumnezeu însuși când se va ivi prilejul, prețuind viața trupului mai mult decât pe Dumnezeu, după ce a pus plăcerile acesteia mai presus decât voia lui Dumnezeu”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 52, sc. 7, în Filocalia..., vol. III, p. 217) „Păcatele din rațiune sunt acestea: necredința, erezia, nebunia, hula (blasfemia), nemulțumirea, încuviințările păcatelor care se ivesc din partea pătimitoare. Iar tămăduirea și leacul acestor rele este credința neîndoioasă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a Sfântului Apostol Pavel, omilia II, p. 45) „ În acestea trei stă filosofia creștinului: în porunci, în dogme și în credință. Poruncile despart mintea de patimi; dogmele o duc la cunoștința făpturilor; iar credința la contemplarea Sfintei Treimi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a patra, cap. 47, în Filocalia..., vol. II, p. 112) „Cel ce crede se teme; cel ce se teme se smerește; cel ce se smerește se îmblânzește, dobândind deprinderea de a-și liniști mișcările cele potrivnice
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
iuțimii și poftei; cel blând păzește poruncile; iar cel ce păzește poruncile se curățește; cel ce s-a curățit, se luminează; iar cel ce s-a luminat se învrednicește să se sălășluiască în cămara tainelor cu Mirele Cuvântul”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete teologice, suta întâi, cap. 16, în Filocalia..., vol. II, p. 131 132) „Credința celor ce aveau lipsă de vindecare și se rugau pentru ea stârnea, zice, puterea duhului din sfinți, ca puterea ascunsă să se facă arătată prin credință
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
facă arătată prin credință, iar credința ascunsă să se facă vădită tuturor prin putere. Căci adevăratul mod al vindecărilor se realizează atunci când, prin credința celor în care se săvârsește, pătrunde în toată puterea celor ce lucrează în Duh”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 1, rp. 37, în Filocalia..., vol. III, p. 136) „Bunului credinței îi urmează, pe rând, acestea: temerea de Dumnezeu, înfrânarea de la plăceri, răbdarea ostenelilor, nădejdea în Dumnezeu, nepătimirea și dragostea”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, înfrânare și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în PSB, vol. 57, p. 810) „... Omonimia<footnote Notă Pr. Stăniloae: Același nume pentru multe înțelesuri. (n.s. 666, p. 319) footnote> este adeseori, binecuvântaților, cauza rătăcirii, auzitorul mutându-se la alt înțeles decât ca cel exprimat de cuvânt”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Scrieri, 23, în PSB, vol. 81, p. 319) „Dacă ar fi primit cu inima curată învățăturile dumnezeieștii Scripturi și n-ar fi pus în ele gândurile lor n-ar fi căzut într-o nebunie atât de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că este pace la aceia care răstoarnă drepturile păcii?” (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a V-a, capitolul XXI, în PSB, vol. 75, p. 186) „... răstignesc pe Hristos cei ce explică în chip hulitor sensurile întrupării lui Dumnezeu”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, partea a doua, 136, în PSB, vol. 80, p. 321) „... Să respingeți cu toată puterea pe cei ce nu primesc binecredincioasele și mântuitoarele dogme ale Bisericii și să aflați că sunt mai degrabă propovăduitori ai învățăturii lui antihrist cei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a se înfățișa pe ei drept propovăduitori ai unei învățături potrivnice lui Dumnezeu. Dar aceștia, însușindu-și o astfel de pornire contrară credinței, vor culege ca roadă vrednică de nebunia lor, osânda lor ușor de cunoscut de către toți”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 92) „Căci li s-a făcut (ereticilor) limba sabie cu două tăișuri și brici ascuțit care sfâșie sufletele și le trimite în închisoarea iadului și în prăpastia întunericului și le
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Căci li s-a făcut (ereticilor) limba sabie cu două tăișuri și brici ascuțit care sfâșie sufletele și le trimite în închisoarea iadului și în prăpastia întunericului și le golește de Hristos prin învățătura lor rătăcită despre Hristos”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 98) „... gurile viclene ale ereticilor, deschise ca niște porți ale iadului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 13, în PSB, vol. 81, p. 99) „Sunt oameni de care Se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în prăpastia întunericului și le golește de Hristos prin învățătura lor rătăcită despre Hristos”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 98) „... gurile viclene ale ereticilor, deschise ca niște porți ale iadului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 13, în PSB, vol. 81, p. 99) „Sunt oameni de care Se scârbește Dumnezeu, pe Care cred că-L slujesc”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 14, în PSB, vol. 81, p. 118) „Nu vedeți
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
98) „... gurile viclene ale ereticilor, deschise ca niște porți ale iadului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 13, în PSB, vol. 81, p. 99) „Sunt oameni de care Se scârbește Dumnezeu, pe Care cred că-L slujesc”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 14, în PSB, vol. 81, p. 118) „Nu vedeți acum fraților, în ce abis de curaj și de nerușinare i-a aruncat pe acești eretici mintea fiindcă s-au depărtat odată de la adevăr?” (Sf. Ioan Gură
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
tuturor este mai presus de fiecare pretenție Și pentru că, fundamentul eminent - total detașat de orice Și mai presus de totalitate - stă mai presus de fiecare negație”<footnote Dionysios Areopagites, De mystica theologia, 5 P. G. III, col. 1048B. Cf. Maxim Mărturisitorul, Schol. in De div. nomin., P. G. IV, col. 245C apud. C. Yannaras, De l’absence et de l’inconnaisance de Dieu, Paris, Cerf, 1971, p. 887. „Apofatismul este definit ca o sinteză simultană a afirmațiilor Și negațiilor, este evident
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Dionisie Aeropagitul „Dumnezeucel transcendent și mai presus de ființă a adus la existență toate for-mele de existență creată, pentru a le ține și urca pe toate (...) într-ocomunicare neconfundată între ele”<footnote Ibidem, p. 238-239. footnote>. Așa cum aflăm din Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Dumnezeunu este ființă în sens de ființă pur și simplu sau de ființă determinată în oarecare fel, ca să fie și principiu (început, izvor), nici putere,ca să fie mijloc, nici lucrare (realizare), în sens de lucrare pur șisimplu sau lucrare în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
șisimplu sau lucrare în oarecare fel determinată (...). Ci este entitatede viață făcătoare și supraființială, și temelie și putere făcătoare șimai presus de toată puterea; și aptitudine lucrătoare și fără desfârșit; scurt vorbind, e entitate făcătoare de ființă”<footnote Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete teologice șgnosticeț, suta întâi, cap. 4,în: Filocalia românească, vol. II, p. 128. footnote>. În alt context: „Dumnezeu se numește Unul nu numai pentru căeste simplu, aflat mai presus decât toată compoziția, ci și pentru că El singur există propriu-zis
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
la cunoaștere, prin cunoaștere, la cunoștințacare nu se uită; iar prin cunoștința care nu se uită, la adevăr, în preajmacăruia mintea ajunge la hotarul mișcării, fiind mărginită atât dupăființă și putere, cât și după deprindere și lucrare”<footnote Sfântul Maxim Mărturisitorul, Mystagogia. Cosmosul și sufletul. Chipuri ale Bisericii, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,București, 2000, p. 21. footnote>.Odată cu facultatea cunoașterii, Dumnezeu a sădit în om năzuința către El: „Căci Dumnezeu, Care a creat cu înțelepciune
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
singurului Fiu și unic Purcezător al singurului Duh Sfânt; din veci și pe veci, în chip necurmat, unic Tată și unic Purcezător!”<footnote Ibidem, pp. 108-109. footnote> Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan devine pentru noi, în acest context, unul dintre mărturisitorii purtători de Dumnezeu ai credinței depline în Dumnezeu, așa cum o putem înțelege prin omiliile Sfântului Grigorie Palama și prin epistolele Sfântului Apostol Pavel<footnote Alegerea aceasta este, bineînțeles, una dintre căile personale de a înțelege ceeste credința, o asumare de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
este întru Tatăl și Tatăl întru Fiul, adică, faptul că FiulOmului, Iisus Hristos, este Dumnezeu. Nu înțelegeau, pe deplin,că „toate câte Dumnezeu le are, le va avea și cel îndumnezeit prinhar, în afară de identitatea sa după ființă”<footnote Sfântul Maxim Mărturisitorul, apud Sfântul Grigorie Palama, op. cit., p. 114. footnote>. „A crede în” Dumnezeu înseamnă a crede că Fiul este întru Tatăl și Tatăl întru Fiul. „A crede lui”Dumnezeu înseamnă a-L crede pentru „lucrările acestea”, pe carele face pentru mântuirea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
4, 3), cumspune Sfântul Apostol Pavel. Simbolul înlesnește astfel și apără in trarea în lumea Sfintelor Taine ale Bisericii ca naștere, creștere și desăvârșire în Hristos prin Duhul Sfânt. Părinții Bisericii: DionisieAreopagitul în opera sa despre Ierarhia bisericească, Sfântul Maxim Mărturisitorul în Mistagogia sa, Sfântul Simeon Noul Teolog în Catehezele sau și mai ales Nicolae Cabasila în lucrarea sa Despre viața `n Hristos, îl descriu ca pe o poartă de intrare și de rămânere în Hristos.Afirmarea credinței prin Simbol nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu îndumnezeirea persoanei umane.Ca și în Hristos, omul este chemat să realizeze în viața sa umanitatea Sa integrală, depășind distincțiile tranzitorii ca deosebiriledintre sexe, dintre bine și rău etc., realizând cu ajutorul harului în-duhovnicirea întregii existențe, așa cum învață Sfântul Maxim Mărturisitorul. Omul își poate găsi plinătatea umanității sale participândîn chip personal la harul divin și îndumnezeindu-se. Treptele acestei creșteri au loc prin lucrarea harului Sfântului Duh, care sfințeșteîn chip tainic sufletul în Hristos. După ce Adam, odată cu călcarea cuvântului lui Dumnezeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]