2,090 matches
-
a numelui pe afiș. La final, în frac, a aplaudat, a trimis actorilor flori și a participat la agapa de după premieră. Sigur că a fost o persecuție tâmpă și adânc regretabilă obligarea la pseudonim, dar până a inventa un Sebastian măturând resemnat caldarâmul și fugărit de-o cucoană de la intrarea Teatrului, ehei, cale lungă! Cartea e plină de asemenea mistificări; dincolo de inadvertențe și de anacronisme comise cu rea credință (de pildă, Lovinescu, mort în 1943, este prezentat, după "eliberare"... manifestându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
viitorii prieteni ai sărăciei. Ca unii tineri să-și facă un viitor în viață intrau argat la o familie, vedeau de animale, le îngrijeau, tăiau lemne, aduceau o căldare cu apă, reparau un gard, o poartă, fetele spălau, făceau curățenie, măturau curtea, învățau să zugrăvească și tot ce este de muncă, pentru că, dacă vrei nu ai timp de odihnă. Sărăcia este forma de a învăța omul să muncească dacă îl ajută capul și sănătatea, și pot deveni oameni de nădejde
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cerneala, tocurile și penițele alți bani, caietele le rupeam mereu, penițele se stricau, cerneala se vărsa și aveam și alte necazuri, că toată ziua ciopleam să facem cele 100 de bețișoare cu care învățam operațiunile matematice, încât toată ziua se mătura casa. Dar ce faci ca să ai bani măcar pentru cărțile copiilor ? Măicuța și tăicuțu erau triști că nu aveau banii. Dar, aveam două-trei oițe și o capră roșie, ciută care ne dădea lapte, mult și bun și noi tare o
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de ziler prin curte. Ești scăpat, Laure. Da’ mai rău e că n-are cine să-i bată tuburi... Această descoperire Îl face să-și piardă cumpătul pentru o clipă. Zbiară: Laure! Pune dracului mâna odată pe mătura aia! Laur mătura de zor cenușa și resturile de coceni din jurul godinului când apăru omul acela Înalt și drept, bățos Într-un fel nefiresc, ca Înfipt Într-o frigare, pe care l-am bănuit numaidecât proprietarul acareturilor de pe-aici. Cincizeci și ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În mai multe rânduri și pe nevastă-sa să bată la tuburi cot la cot cu noi. Sălta treanța aia de halat pe ea de ziceai că-i pe sârmă. Râdea printre gâfâituri văru’ Laur, uite-o vere cum joacă-nfiptă-n mătură cotoroanța, dac-o cauți Între picioare e carne vie, și Andrei o căina că cine-o mai fute-o și pe sărmana Leontina și la cinci metri mai Încolo ea zdupăia cu ciocanul În formă și las-o dracu’ vere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
descurci matale. — Ce zici, Nelule? — Lasă-l pe Nelu, nea. Matale ești șefu’. Hai, dă-ne restu’ până la douăj’ de mii și vă-ncărcăm și duceți-vă cu Dumnezeu. L-am pus pe Nelu să dea cu spatele până a măturat toate resturile Buceagului de pe borduri, ca să se potrivească bena Rabei sub macaraua prinsă de bulumacul dintre crăcile caisului și l-am Încărcat cu tuburile de oxigen și cazanul de carbid, cu motorul și patru colaci de fier beton și țeavă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Îndepărtează În timp ce ne apropiem de Platforma Industrială și ieșim În Bulevardul Muncii. Coborâm În gura de metrou Republica, lăsând afară un șir lung de garduri și porți de fabrici. E cam pustiu și pe-aici. În lumina lividă trei femei mătură cimentul, dar Încă-i deschisă prăvălia. Alergăm spre stație și prindem ultimul metrou. Doar nou suntem În tot vagonul. Tot drumul până la gară Andrei se roagă, iar eu și Laur ne străduim să-i urmăm exemplul. Din nou mă vedeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și-atunci mi-au bubuit tâmplele. I-am tras o smetie peste masă. Cu palma am dat, da’ l-am pocnit cât am putut, cât să faci un câine să chelălăie până varsă sânge. Zbură de pe scaun și căzu grămadă măturând două sticle de bere și farfuria cu varză și futu-ți morții mă-tii, vere, că nu se mai oprește gurița aia a ta deloc deloc deloc... Mă linișteam pe măsură ce-mi defilau prin fața ochilor și se pierdea Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
muta de lucru la bucătărie cu fierturile. Era și ăsta un dar al ei. Făcea niște fierturi care te săturau și-ți țineau treaz cheful de viață, deși gătitul Îi mânca tot timpul pe care l-ar fi irosit altminteri măturând și făcând ordine prin țarcul sau grajdul ăla. În rest, abia de reușea să se spele ea la chiuveta aia din bucătărie care țârâia continuu, că de fii-su nu mai spun. Aveau totuși și un fel de baie, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sânge! Ești taman pă suflețelu’ lu’ jigodia aia de Andrei. Ți-a astupat gura cu pizda ei și nu-l mai trage nici dracu’ de socoteală ce face cu banii... — Ai zis că nu mai faci! Nu mă face să mătur cu tine p-aicea toate sticlele astea și s-o trezesc și pe ea și copilu’ și să scol tot blocu’ ăsta În picioare. — Ie banii noștri, vere, bolborosește Laur tot Într-o șoaptă precipitată, care tu, cu dovleacu’ ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În salopete și cu o scară de lemn, care tocmai terminau de Înlocuit geamul unei vitrine. Toate vitrinele din apropiere arătau de altfel noi și rearanjate de curând și zadarnic ne-am fi uitat după urme de răvășeală și cioburi. Măturaseră și făcuseră ordine. Deși am venit cam cu noaptea-n cap, uite că s-a terminat. Ce rahat de revoluție au mai făcut și ăștia de a ținut așa puțin? Nu mai era chiar nimic de văzut, și oricum sosise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
părinților lor! Prin geamurile Primăriei zburau steaguri și tablouri În flăcări. Pământul se zvârcolea și ardea și nu-i mai răbda. Ei cu vorbele lor zbierau la turma asta de popor, mmmââânoi suntemmmââî mmmâââpoporu’ omoară omoară omoară! Mugetul mulțimii Îi mătura de pe fața pământului. Noi suntem poporu’, zbierau În bătaia jeturilor de apă, lipăind prin bălți de sânge și Împiedicându-se de cei căzuți, În timp ce Primăria creștea dintr-o fortificație de blindate și mașini de pompieri și militari În toate neamurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
era „vechi”, cum le numeau „ei”, era mult mai de neînțeles... ... Aristocrația românească, elita autentică a țării, se irosise cu totul... pierduse orice importanță socială. „ - Ei bine, domnule, a venit un cutremur care a dărâmat toate adevăratele valori... le-a măturat ca un ciclon !”, spuneau ei. „ - Nu mai cred în nimic, domnule, totul e pierdut, trebuie să te aștepți la orice, comunismul ne pândește!” Asistau cu toții, la dărâmarea societății și neamului românesc, chiar sub ochii lor. Valoarea se confunda cu nonvaloarea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pentru tine până ce acei frați, fii ai pământului - fapt cu adevărat extraordinar - se luptară între ei cu acele arme periculoase, până ce se uciseră unii pe alții. Dar iată că balaurul neadormit, cu solzi zbârliți, trăsnind și șuierând, se descolăcește amenințător, măturând cu foc terenul în fața lânii de aur. Unde era atunci bogata-ți zestre? Unde-ți era soția regală și istmul ce separă cele două mări? Tot eu, eu care acum am devenit pentru tine o barbară, eu care acum pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Sora mea"... Încetul cu încetul însă, răspândirea confreriilor bahice în general și mai ales a ordinului Meduzei a început să facă umbră Bisericii. Justiția episcopală a condamnat aceste festinuri însoțite de băutură. Confreriile bahice au fost în cele din urmă măturate de furtuna revoluționară. De la Revoluția franceză, banchetul face parte din tradiția republicană. Istoria contemporană păstrează amintirea banchetului care, în cadrul Expoziției universale din 1900, a marcat a 108-a aniversare a proclamării Republicii și intrarea Franței în secolul al XX-lea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
aveți azi de făcut, după-amiază? Ce v-a lăsat comandantul vostru?" Păi, avem cutare lucru" "Ei, vedeți dacă e necesar; dacă nu, vă odihniți și voi". M. M.: Da, că de regulă se făcea curățenie după-amiaza, prin unitate. S. B.: Măturai de o sută de ori același loc, numai să nu stai. M. M.: Să fiți ocupați. S. B.: Ne făceam treaba în jumătate de oră, dar deveniserăm experți în a ne preface că facem treabă două ore. Scărlătescu venea cu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
pe unul din tancuri un brad împodobit cu câte ceva, pus de un locotenent-major, parcă Rotaru îl chema. Cam de pe 25 viața a intrat oarecum în normal. Și noi am început să ne mai organizăm. Am făcut curățenie între tancuri, am măturat zona, ne-am organizat, ne-am adus mâncare. Dă-i, servește-l cu gamela, aprovizionează cu apă, dă-le schimburi. Echipamentele erau rupte, salopetele - murdare, iar noi puțeam. S. B.: De ce, totuși, s-a pornit atât de greu aprovizionarea? Spuneați
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
-vă Dumnezeii mamii voastre, ați făcut instrucție, ce v-a apucat?" Și-a dat el drumul. Toți au rămas impresionați de stăpânirea lui de sine de seara, că l-a calmat pe cel ce greșise. Dar a doua zi a măturat cu el pe jos. M. M.: Și eu l-am apreciat mult pe Ardeleanu. M-am întâlnit după aceea cu el, a evoluat frumos. S. B.: Ce a ajuns? S-a dus în grade până la ce? M. M.: Colonel. Și
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
au fost cizelate În subteran, timp de secole, de apa de ploaie, de rădăcinile plantelor. Multe formațiuni prezintă dungi transversale, care indică depunerea straturilor de nisip și orientarea lor variabilă pe măsură ce dunele și-au schimbat forma și locul. Vântul ce mătură deșertul modifică permanent peisajul creat de nisipul fin, scoțând la 21 Marele Deșert de Nisip, situat În nordul Australiei de Vest (suprafață de 340.000 km2, reprezentând peste 40% din teritoriul continentului) are caracteristici specifice zonei: nisip roșu intens, temperaturi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rămas până la sfârșitul războiului, zona de nord fiind pusă sub control militar și persoanele civile evacuate (ibidem). 346 Ibidem, p. 213-214. 203 prea slabe Își pierdeau orice valoare pentru a fi sacrificate la abatoare; dezastruosul ciclon Tracy (1974) care a măturat cu rafale puternice de peste 280 km/h, cea mai mare parte a caselor (80%), numărul morților ridicându-se la 66. Mă desprind din atmosfera muzeală, pentru a străbate străzile și bulevardele noului Darwin renăscut din cenușa bombardamentelor, arșița secetelor și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
parcuri. Alimentele erau epuizate, munițiile pe sfârșite. Din cauza aceasta multe tunuri intacte nu puteau trage. La postul de comandă al generalului, singurul aparat de radio existent capta emisiunile propagandistice În limba engleză transmise de japonezi la postul Penang: Îi vom mătura pe apărătorii din Singapore! Peste câteva ore deasupra fortăreței va flutura drapelul Japoniei. Orașul nu va mai purta numele de Singapore. Maiestatea sa imperială a aprobat rebotezarea orașului cu numele de Shōnan, adică Lumina Sudului...”617. Ocupația japoneză a durat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
gri-verde Întunecat de nu i se zărește fundul. Nava se pleacă de-o parte și alta, reușind cu greu să păstreze cât de cât un echilibru. Furtuna spumegând demonic ridica talazuri uriașe de spume, și le azvârlea În Întunericul luciferic, măturând puntea. Toată noaptea a durat acest infern, apoi spre zorii zilei se potoli treptat. Pe puntea vasului se Înghesuiau călătorii, ca niște vrăbii În lanul auriu de grâu. Se comenta zgomotos noaptea care s-a scurs, și apoi, fiecare pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Furtuni puternice, ploi torențiale, uragane (viteza vântului peste 200 km/h) devastează țărmurile, cu o furie năprasnică, șterge totul din cale, casele se prăbușesc, arborii sunt smulși din rădăcini, autovehiculele sunt plimbate asemenea unor fulgi la mari distanțe, valuri uriașe mătură litoralul, micile ambarcațiuni pescărești, surprinse În larg pier Într-o luptă inegală. Numai În ultimii ani au avut loc taifunuri Înspăimântătoare În regiunea Pacificului, din care nu a lipsit uraganul Ketsana, Parma și Lupit (2009) ce a provocat cele mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În regiunea Pacificului, din care nu a lipsit uraganul Ketsana, Parma și Lupit (2009) ce a provocat cele mai mari pagube din ultimii 40 de ani. În două săptămâni de furtuni Înspăimântătoare (viteza vântului de 195 km/h) care au măturat și coastele arhipelagului Filipine au murit circa 650 de oameni, marile inundații au acoperit capitala Manila În 773 Insula are și o tradiție istorică, aici În 1565 s-a semnat primul tratat Între spanioli și băștinași. Semnatarii au fost Datu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în mâini și în genunchi, cu bărbia în sus, într-o poziție corporală cu trimiteri oarecum sexuale, fapt observat de tineri și exploa tat prompt cu ajutorul camerelor foto de pe telefonul mobil. Momentul zero, ajung la racla Sfântului Calinic de la Cernica, măturată de sute de batiste, sărutată, mângâiată, atinsă cu fruntea, mâinile, buzele, urechile sau alte locuri vătămate de boală și suferință de către pelerini. Pe capacul desfăcut al raclei, pe un colț al acesteia mai exact, se află un prosop de plastic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]