4,819 matches
-
ale d-lui Grădișteanu tonul articolului de mai la vale din "Pester Lloyd" este impertinent, iar ideile sunt tixite de cele mai sfruntate neadevăruri istorice și politice. Pe acest ton sunt din nefericire ținute toate apreciațiunile câte ne vin din partea maghiarilor sau mai bine a gazetarilor pseudomaghiari de origine semitică. Pentru a aprecia după adevărata lui valoare psicologică articolul din "Pester Lloyd" am trebui să fim semitologi. Dar valoarea lui istorică și politică ne rezervăm plăcerea de-a o discuta punct
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-are vro istorie glorioasă îndărătul său și care bucuros ar fi să facă din istoria sângelui sau vărsat și a culturii sale câștigate o victorie a Casei de Austria. C-o Transilvanie mulțumită vrem Dacia? Dar modești ne cred maghiarii. O, noi mergem mai departe. C-o Transilvanie mulțumită vrem Imperiul Roman al Orientului. Căci o formă oarecare trebuie să ia în viitor Peninsula Balcanică daca e vorba să nu cază pradă cuceririlor din răsărit. Dar va fi o confederație
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Mie mi s-a 'ntîmplat s-aud pe unul zicând că Brahm, fiul neutrului * 370 {EminescuOpXIII 371} Brahm, n-ar fi decât Abraham și în consecuență de-al nostru și Napoleon I al franțuzilor ar fi iudeu. Horatius Fleckeles. ["DACA MAGHIARII... "] 2264 Daca maghiarii, atunci când erau mari și tari, n-au putut deznaționaliza pe nimenea, cu atât mai puțin vor putea-o astăzi, când sunt sub o dominațiune de nu străină, desigur însă grozav de neutrală, și care nu poate să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a 'ntîmplat s-aud pe unul zicând că Brahm, fiul neutrului * 370 {EminescuOpXIII 371} Brahm, n-ar fi decât Abraham și în consecuență de-al nostru și Napoleon I al franțuzilor ar fi iudeu. Horatius Fleckeles. ["DACA MAGHIARII... "] 2264 Daca maghiarii, atunci când erau mari și tari, n-au putut deznaționaliza pe nimenea, cu atât mai puțin vor putea-o astăzi, când sunt sub o dominațiune de nu străină, desigur însă grozav de neutrală, și care nu poate să-i încurajeze la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Emanciparea economică și intelectuală a întregului popor românesc. Nu ne mai trebuie epitrop în nimic și nicăiri. Nu trebuie nici unguri epitropi, nici germani, nici ruși. Încolo admitem orice formă de conviețuire cu alte popoare, fie aceea o conviețuire cu maghiarii sub Coroana Sf. Ștefan, fie cu toate celelalte popoare în Imperiul habsburgic sub 371 {EminescuOpXIII 372} Coroana de Austria - idealul unității politice ne e cu desăvârșire indiferent. Un singur lucru putem pretinde de la oricine: să respecte naționalitatea noastră cum o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Pe baza menirii istorice, națiunile care primejduiesc viitorul nostru sunt acelea care nu-și pot îndeplini menirea lor, decât nimicind sau slăbind pe a noastră" (Rădulescu-Motru, 1996: 14). Dacă evreii, țiganii și alte facțiuni etnice pot fi considerate "simple infiltrațiuni", maghiarii, germanii și rușii reprezentau amenințări potențiale. În cazul în care aceștia din urmă ar fi depășit un anumit cuantum se constituiau în "adversități naționale". Concepția sociologistă, sublinierea preeminenței socialului asupra individului reprezintă fundalul concepției sale. Individul este o creație a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
s-au soldat de fiecare dată cu câte o nouă schismă. În urma alegerilor din 1990, când a câștigat circa 7% din voturile exprimate, PNL devenea a doua forță politică a momentului și cel mai important partid al opoziției (exceptând formațiunea maghiarilor din România). Procentele acumulate de liberali, chiar dacă aproape o zecime din ponderea electorală a FSN, reprezentau totuși dublul voturilor obținute de PNȚCD și PSDR la un loc. Pe măsura ponderii sale parlamentare, PNL și-a adjudecat și posturi în conducerile
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cetățenilor Ungariei. O lună mai târziu, Consiliul Național al PNL a adoptat o rezoluție prin se definea poziția națională a partidului, centrată pe ideea de "națiune civică", în antiteză cu cea de națiune etnică ce ar inspira politica Budapestei în raport cu maghiarii din țările vecine. Forma elaborată a concepției naționale a liberalilor a reprezentat-o Declarația de la Cluj. Afirmarea interesului național în viziunea liberală, un document replică atât la mai vechea Declarație de la Cluj a UDMR, cât și la mai noile proiecte
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ar fi staulul, atestă continuitatea românilor pe acest teritoriu (Bucur, 1977a). Istoria locală este ulterior marcată de migrațiile intense din epoca prefeudală (avari, huni, goți, gepizi) și ulterior pecenegi, în secolele X-XII (Madgearu, 2005). Secolul dintre retragerea romană și pătrunderea maghiarilor este un secol întunecat și datorită faptului că în această perioadă, populația autohtonă a înregistrat un regres în dezvoltarea ei. Explicația constă în faptul că popoarele nomade aveau un nivel de civilizație inferior daco-romanilor băștinași și un mod de producție
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Miercurea, drenată de râul Secaș, afluent al Sebeșului. Culmile dealurilor din zonă nu depășesc 550 m. Satul este de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând "bogat în gâște, locul unde sunt gâște (sălbatice) (Iordan, 1963: 518). Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii autori afirmă că este îndreptățit ca zona dintre Mureș și Târnave (la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sebeșului. Culmile dealurilor din zonă nu depășesc 550 m. Satul este de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând "bogat în gâște, locul unde sunt gâște (sălbatice) (Iordan, 1963: 518). Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii autori afirmă că este îndreptățit ca zona dintre Mureș și Târnave (la nord și nord-vest), valea Visei (la est
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o statistică întocmită de episcopul Inocențiu Micu-Klein arată că în Ludoș erau 140 de familii; în 1750, o altă statistică apreciază că Ludoșul are 800 de români. În 1900, Ludoșul (împreună cu Gusu) avea 2007 locuitori, din care 1985 români, 10 maghiari și 12 sași. Între 1900 și 1930 populația este în creștere, ajungând până la 2335, iar între 1930 și 1977 este în scădere, ajungând la 896 (Muntean, 1993). În 1910, densitatea populației în zona Ludoșului era de 60-80 locuitori/km2, pentru ca
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
educație redus 14,7 Asociate cu izolarea Sate periferice, depărtate de oraș și de drumuri europene 13,7 Cu minorități religioase Cu pondere de minorități religioase mai mare decât pe total mediu rural 29,2 Minoritar-etnice Cu pondere mare de maghiari 7,0 Moderne Cu stoc sporit de educație 18,8 De imigrare Cu pondere mare de imigranți veniți din alte localități ale țării 16,6 Sursa: Voicu și Voicu, 2006. Încercând să identific criterii în plus pentru compararea celor două
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
universitare sunt semnificativ înclinați să opteze pentru acest răspuns), 13,1% și-ar sfătui copilul să continue cu școala profesională (subiecții cu gimnaziu și cei de etnie maghiară), iar 7,8% și-ar sfătui copilul să înceapă să muncească (rromii, maghiarii și cei fără școală). Tabel 3.2: Profilul sociodemografic al celor ce își exprimă acordul/dezacordul cu următoarele afirmații O mamă care lucrează poate fi la fel de grijulie față de copii săi ca și una care nu lucrează Un copil preșcolar probabil
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Cei că-sătoriți * Românii * Dobrogea Dezacord * studii primare * Peste 65 de ani * Transilvania, Banat, București * Văduvi, separați * Maghiari * Venit scăzut * Liceu * Transilvania * Crișana-Maramu-reș * Căsătoriți * Venit mediu și ridicat * 26-33 de ani * Dobrogea * Necăsătorit * Liceu * 26-33 de ani * Venit ridicat * Crișana-Maramu-reș * Necăsătoriți * Maghiarii * Bărbații * Crișana-Maramu-reș * București * Maghiarii * Venit mediu * 42-49 de ani * București * Venit mediu Sursa datelor: prelucrare după EVS 1999 * Notă: Media fiecărui item (surprinsă numai pe rural), variază între 1 și 4, 1 însemnând "În foarte mare măsură", iar 4 "În
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Dezacord * studii primare * Peste 65 de ani * Transilvania, Banat, București * Văduvi, separați * Maghiari * Venit scăzut * Liceu * Transilvania * Crișana-Maramu-reș * Căsătoriți * Venit mediu și ridicat * 26-33 de ani * Dobrogea * Necăsătorit * Liceu * 26-33 de ani * Venit ridicat * Crișana-Maramu-reș * Necăsătoriți * Maghiarii * Bărbații * Crișana-Maramu-reș * București * Maghiarii * Venit mediu * 42-49 de ani * București * Venit mediu Sursa datelor: prelucrare după EVS 1999 * Notă: Media fiecărui item (surprinsă numai pe rural), variază între 1 și 4, 1 însemnând "În foarte mare măsură", iar 4 "În foarte mică măsură". Cifrele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnică și rasială (mai jos sunt trecute doar aspectele între care Anova a relevat diferențe semnificative): * Toleranța crește odată cu venitul și nivelul de educație * Cei din mediul urban sunt mai toleranți decât cei din rural * Românii sunt mai intoleranți decât maghiarii * Cele mai tolerante regiuni sunt Dobrogea, Crișana-Maramureș, Transilvania (probabil nu întâmplător, aici amestecul etnic fiind foarte pronunțat) și ariile culturale Constanța-Tulcea, Brașov-Sibiu și Cluj-Mureș. * Cele mai intolerante regiuni sunt Moldova, Muntenia și Oltenia (vezi graficul 3.3) Tabel 3.3
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
zone la imperii care au impus un anumit model occidental de conviețuire comunitară, și o anumită mentalitate a locuitorilor în legătură cu necesitatea participării pentru buna funcționare a comunității. De asemenea, aceste zone se caracterizează prin numărul mare de etnici germani și maghiari, care au impus în rural un anumit model comunitar. Faptul că în Transilvania regăsim cele mai multe sate necooperativizate reprezintă o altă parte de explicație, aici nefiind pervertit sensul asocierii pentru promovarea intereselor comunitare. Ilfovul, ca zonă puternic marcată de apropierea Bucureștiului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sate, coexistă doar două etnii, românii și rromii. Cum se percep aceștia unii pe alții, cât respect au unii față de alții? Din date, se remarcă intoleranța etnică crescută a celor din Ludoș, care declară că nu au respect deloc pentru maghiari, rromi, evrei. Dacă problema respectului pentru maghiari se pune mai mult teoretic în virtutea faptului că în cele două comunități nu sunt etnici maghiari -, relația cu rromii din sat este o problemă cu implicații cotidiene. Interviurile dezvăluie faptul că țiganii din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rromii. Cum se percep aceștia unii pe alții, cât respect au unii față de alții? Din date, se remarcă intoleranța etnică crescută a celor din Ludoș, care declară că nu au respect deloc pentru maghiari, rromi, evrei. Dacă problema respectului pentru maghiari se pune mai mult teoretic în virtutea faptului că în cele două comunități nu sunt etnici maghiari -, relația cu rromii din sat este o problemă cu implicații cotidiene. Interviurile dezvăluie faptul că țiganii din Ludoș sunt pe de o parte românizați
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se remarcă intoleranța etnică crescută a celor din Ludoș, care declară că nu au respect deloc pentru maghiari, rromi, evrei. Dacă problema respectului pentru maghiari se pune mai mult teoretic în virtutea faptului că în cele două comunități nu sunt etnici maghiari -, relația cu rromii din sat este o problemă cu implicații cotidiene. Interviurile dezvăluie faptul că țiganii din Ludoș sunt pe de o parte românizați, aceștia fiind integrați perfect în comunitate, iar ei nu-și mai asumă etnia lor, afirmând că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apa curge la vale. Cum dracu' or putut, nu știu... Ca aia fac toate nebuniile acolo sus!" (O.I, consilier, 35 de ani, Tălmăcel) Tabel 5.10 Respectul românilor și rromilor intervievați pentru alte etnii Pentru.. Cât respect au... Români Maghiari Germani Rromi Evrei Românii Deloc (2,6) Foarte mult (2,4) Foarte puțin (3,6) Puțin (5,4) Mult (4,1) Foarte puțin (5,3) Rromii Foarte mult (3,2) Puțin (5,0) Foarte mult (4,1) Deloc (2,8
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
face să fiu mândru * Românii (în general și cei din Transilvania) * Femeile * Subiecții peste 65 de ani * Cei cu studii primare * Cei ce nu lucrează (dintre aceștia mai ales casnicele și pensionarii) * Cei ce lucrează în sectorul de stat non-profit * Maghiarii * Bărbații * Cei cu vârste între 18-33 de ani * Cei cu studii superioare * Cei cu venit între două și trei milioane ...mă face să simt rușine * Maghiarii * Bărbații * Cei cu vârsta între 26-33 de ani * Cei ce lucrează în administrație * Cei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aceștia mai ales casnicele și pensionarii) * Cei ce lucrează în sectorul de stat non-profit * Maghiarii * Bărbații * Cei cu vârste între 18-33 de ani * Cei cu studii superioare * Cei cu venit între două și trei milioane ...mă face să simt rușine * Maghiarii * Bărbații * Cei cu vârsta între 26-33 de ani * Cei ce lucrează în administrație * Cei ce lucrează în sectorul privat * Românii * Cei cu vârsta peste 65 de ani * Cei din sectorul bugetar și privat ...îmi face viața mai grea * Maghiarii * Bărbații
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rușine * Maghiarii * Bărbații * Cei cu vârsta între 26-33 de ani * Cei ce lucrează în administrație * Cei ce lucrează în sectorul privat * Românii * Cei cu vârsta peste 65 de ani * Cei din sectorul bugetar și privat ...îmi face viața mai grea * Maghiarii * Bărbații * Cei fără nici o ocupație * Cei cu un venit de peste trei milioane * Românii * Pensionarii Sursă: Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: categoriile din tabel sunt rezultate prin calculul unor coeficienți de corelație și a valorii reziduale ajustate. În tabel sunt trecute
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]