97,392 matches
-
Dimov și Tepeneag e o gogorița, o simplă curiozitate puternic datata, o strategie literară de moment, moartă și îngropată împreună cu momentul. * În FAMILIA nr. 3, într-un grupaj intitulat Leonid Dimov la judecata de apoi, zece critici literări și poeți (majoritatea sînt și universitari) argumentează de ce e Leonid Dimov unul dintre cei mai importanți poeți din a doua jumătate a secolului și discută pe larg despre gruparea onirica, fără să pună la îndoială originalitatea poeticii ei și influență asupra unor scriitori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
prima parte a acestui text, trecerea de la comunismul internaționalist la comunismul național schimba sensul manipulărilor etnice. Dacă în primă fază minoritățile șunt manevrate în sensul distrugerii valorilor statului național burghez, în cea de a doua fază se încearcă recîștigarea încrederii majorității naționale prin demonstrații agresive în favoarea identității și mîndriei naționale a majorității, lezate de aceiași "păpușari" în primă fază. În ambele situații șunt alimentate sentimente primare între care cel mai periculos este acela al superiorității prin diferențierea înnăscuta nu dobîndită. În
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
național schimba sensul manipulărilor etnice. Dacă în primă fază minoritățile șunt manevrate în sensul distrugerii valorilor statului național burghez, în cea de a doua fază se încearcă recîștigarea încrederii majorității naționale prin demonstrații agresive în favoarea identității și mîndriei naționale a majorității, lezate de aceiași "păpușari" în primă fază. În ambele situații șunt alimentate sentimente primare între care cel mai periculos este acela al superiorității prin diferențierea înnăscuta nu dobîndită. În cazul Iugoslaviei, ca și în cazul fostei Uniuni Sovietice, poporul delegat
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
mai mare". În toate părțile componente ale vechilor state izbucneau crize naționaliste, îndreptate îndeosebi contra minorităților și mai rar în favoarea intereselor propriului popor. Pentru afirmarea "noii" identități a puterii, în fapt de aceeasi esență cu vechea putere, în vederea recuperării energiilor majorității, multă vreme reprimata de aceeasi putere, în dorința de afirmare a individualității, se recurge la o baie energizanta de violență naționalistă. Trebuie să observăm că actuala putere de la Belgrad conține în amalgamul ei politicieni de la naționalismul șovin pînă la naționalismul
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
nu uităm violențele interetnice din timpul conflictului din Bosnia, din războiul sîrbo-croat și să ne amintim martie 1990, Tg. Mureș, România. Această parte a lumii poartă în pîntecul sau monștri încă nenăscuți. Și acum, minoritatea albaneză din Șerbia care este majoritate în Kosovo. Acordarea încă în anii ^70 a autonomiei provinciei Kosovo a grăbit formarea unei nomenklaturi locale, nomenklatură care participă în felul său la administrarea Iugoslaviei dar mai ales la consolidarea relațiilor de tip comunisto-feudal în propria zona. O trecere
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
clar. După cum la fel de clar e că, imediat după moartea lui Tito, sârbii majoritari au dus o continuă politică de provocare la adresa celorlalte etnii. Decizia dictatoriala de a restrânge drastic, până la anulare, în 1989, autonomia provinciilor Kosovo și Vojvodina, locuite, în majoritate, de ne-sârbi, a constituit momentul în care politică naționalistă iresponsabilă a aprins fitilul butoiului cu pulbere care-a explodat în martie 1999. Or, pentru asta nu poate fi învinuit Occidentul! Dimpotrivă. Bunăstarea evidență a țării vecine, prosperitatea de necomparat
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
care mi-a și dăruit-o) și nu celelalte, printre care as aminti Cognito. O introducere critică în problema cunoașterii din 1994. Acum reapare în librarii cu o culegere de studii și eseuri, frumos intitulată Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Cum majoritatea acestor studii comentează chestiuni legate de trecutul filosofiei românești, am citit-o și aș voi să o comentez. Distinsul autor (care mi-a fost bun coleg de studenție, rămînîndu-mi prieten) e, și el, (că, si de curînd, dl. Ion Ianosi
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
și în planul semnificațiilor. A vorbi devine un înlocuitor satisfăcător pentru a face, iar astfel "revoluția", psihoza definitorie a personajului caragialian, "e treaptă ierarhic superioară berăriei, cafenelei" (p. 38). O astfel de abordare, bazată pe coordonate ce se regăsesc în majoritatea ipostazelor particulare ale lui homo caragialensis, se oferă că o alternativă la demersul uzual ce-și propune conturarea de "lumi literare", demers pur descriptiv și totodată reductiv, cîtă vreme nu poate acoperi nivelurile multiple ale textului. Dacă profilul personajului și
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
tineri" (optzeciștii) și "bătrînii elefanți" (preiau aici o formulă a lui Alexandru Mușina, care îi numea astfel pe teoreticienii moderniști care nu prizau postmodernismul, dar politizez literar amintită sintagma, referindu-mă la cei care au preluat puterea în cadrul Uniunii Scriitorilor, majoritatea făcînd parte din generații anterioare optzeciștilor), întrucît am simțit că și unii și alții combat de pe poziții rigide și orgolioase. M-am întrebat, chiar, daca nu cumva s-ar cuveni înființată o a treia Uniune pentru cei care nu aderau
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
Nicolae Breban răspundea: "La dreapta, cînd mediocritatea se înregimentează la stînga - la stînga cînd prostii se buluceau la dreapta. Dincolo cînd dincoace tronează vulgaritatea. Aici cînd dincolo-ul e lipsit de speranță." Doi ani mai tîrziu, se poate spune că: "majoritatea dificultăților, incidentelor politice și greutăților economice provin din faptul că acum se gestionează efecte și nu cauze." (Eugen Uricaru). Dacă linia curbă a graficului nu e tocmai ascendentă în ce priveste starea social-politică a României post-decembriste, lumea culturală e înregistrată
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
sau decenii, ca ei au trăit o bucată de vreme printre noi, ignorați de aproape toată lumea. Puținele lor publicații (de regulă, traduceri) au trecut nebăgate în seamă. Și cînd li s-a permis să apară cu un volum (reeditare, în majoritatea situațiilor), acesta a fost postum și ne-a dat prilejul să aflăm că autorul abia se stinsese din viață. Nici macar nu-i pot menționa pe toți. Am străbătut primul volum al Dicționarului Zaciu și m-am înspăimîntat. Dacă aș duce
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
la conflicte armate izolate, părțile tind să le dea o amploare imensă, care agită în profunzime etniile aflate în conflict. Situația se complică și mai mult atunci cînd una dintre etniile în conflict este majoritară într-un stat dat. Tendința majorității este de a reduce la tăcere minoritatea, pornind de la ideea că statul și țara sînt același lucru, ceea ce, în Europa, e foarte discutabil. Continentul nostru a fost de atîtea ori redesenat în privința granițelor, în acest secol, încît nu se poate
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
reale, din acest punct de vedere? Dar pe de altă parte înseamnă asta că minoritarii nu sînt la ei acasă acolo unde se află? Pot fi ei izgoniți, din motive de statalitate, de acasă de la ei, pentru ca, pur și simplu, majoritatea are instrumentele trebuincioase pentru o asemenea soluție? Iar, pe de altă parte, această soluție aleasă de majoritate, nu se transformă într-o problemă internațională atunci cînd are ca efect o migrare de sute de mii de oameni peste granițele statului
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
la ei acasă acolo unde se află? Pot fi ei izgoniți, din motive de statalitate, de acasă de la ei, pentru ca, pur și simplu, majoritatea are instrumentele trebuincioase pentru o asemenea soluție? Iar, pe de altă parte, această soluție aleasă de majoritate, nu se transformă într-o problemă internațională atunci cînd are ca efect o migrare de sute de mii de oameni peste granițele statului în cauză? Ar mai fi o chestiune, care ține, pur și simplu de garanțiile pe care un
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
de cetățean cu drepturi depline într-o situație dependența de statul-majoritate? Adică minoritarul care are o istorie în această calitate, uneori o istorie de sute de ani, trebuie tratat că un necetătean de statul din care el face parte? Complexul majorității și problema statului pot fi ele suprapuse la această oră, fără a zgudui ideea de statalitate, acolo unde statul nu ia în serios problemele minorităților sale? Existența blocurilor militare aflate în războiul rece a avut un efect cert asupra conceptului
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
din alte motive. Abonamentele pentru revistele din străinătate șunt atat de scumpe, incat aflându-le prețul raman blocați. Bieții profesori ar trebui să se împrumute sau să dea ultimul ban din casă pentru ca să poată cîți un an România literară. Dar majoritatea covârsitoare nici n-are de unde lua acest ban. Că și salariul nu se plătește în grivne, ci se dă în votca. Unii intelectuali poate ar fi de acord să schimbe o lada de votca pe un abonament la Luceafărul sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
poet să se exprime și să ajungă la cititor. În România lucrurile stau ușor altfel. Școlile (?) noastre de haiku, tanka, renga sunt mai catolice decât Papă sau, mai bine zis, măi ortodoxe decât... cine vreți dumneavoastră. "Maeștrii" lor sunt, în majoritatea cazurilor, opaci și limitați la câteva tehnici poetice. Poezia, pentru ei se măsoară cu șublerul, iar tehnică poetica și numărarea silabelor dintr-un vers este de o deosebită importantă. Cât despre Poezie... ei, pe ăsta, e ceva mai complicat s-
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
a angajat unitar. O parte a presei din țară ignoră că toate țările din această alianță sprijină intervenția în Iugoslavia. A spune că, de pildă, în anumite țări NATO au loc manifestații publice împotriva intervenției în Iugoslavia, asta înseamnă ignorarea majorității din cele mai multe țări ale acestei alianțe, majoritate care se declară de acord cu războiul din Iugoslavia. Or, din acest punct de vedere, acele ziare care se războiesc cu oficialitățile române trec sub tăcere sondajele de opinie care vorbesc despre marea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
din țară ignoră că toate țările din această alianță sprijină intervenția în Iugoslavia. A spune că, de pildă, în anumite țări NATO au loc manifestații publice împotriva intervenției în Iugoslavia, asta înseamnă ignorarea majorității din cele mai multe țări ale acestei alianțe, majoritate care se declară de acord cu războiul din Iugoslavia. Or, din acest punct de vedere, acele ziare care se războiesc cu oficialitățile române trec sub tăcere sondajele de opinie care vorbesc despre marea susținere pe care intervenția NATO o are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
cititorului care n-a renunțat la viciul lecturii, chiar dacă acesta nu se mai manifestă în cumpărarea de carte? Poate că un indiciu ni l-ar putea da edițiile de vineri ale ziarelor care au suplimente consacrate programelor t.v. Vinerea majoritatea ziarelor care conțin asemenea suplimente gratuite înregistrează o creștere semnificativă de tiraj. Iar revistele săptămînale care se ocupă de universul t.v. au tiraje de invidiat, de sute de mii de exemplare. Televiziunea care, la noi, inseamna, la mai toate
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
public și profund anticapitaliști. în bună măsură, regăsim aprecieri asemănătoare și cu privire la intelectualii români ai epocii. Nu mă mai îndoiesc că și în celelalte țări din Est lucrurile stau la fel. Capitalismul e atacat, de la dreapta și de la stînga, de majoritatea intelectualilor umaniști. Filosofi, moraliști, politologi, scriitori, aceștia nu par să aibă un dușman mai detestabil decît democrația burgheza. Nae Ionescu și elevii săi români condamnă la unison parlamentarismul și liberalismul, regimul pluralist al votului universal, vorbind de corupția oamenilor de
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
trecea totdeauna, nu stiu ce avea. S-a întîmplat numai de vreo douăzeci, treizeci de ori, din care numai o singură dată am reușit să-mi continuu parada, cu picioarele moi, dar aerul rămînea marțial și simțeam c-o seduc. În marea majoritate a ocaziilor, mă refugiam la mami.
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
an, clermontezii se-nghesuie să fie cît mai în fața la "festivalul lor" - mîndria regiunii, a Franței și, pînă la urmă, a întregului mic mapamond cinematografic. "Mic", pentru că la Clermont se văd, în exclusivitate, "scurte"! (Așa, ca la "CineMaiubit"...)Vin tineri (majoritatea), vin oameni în toată firea, vine"vîrsta a treia"; vin, parcă tot mai multe de la an la an, persoane cu handicap. Acestea din urmă sînt și singurele care au parte de un tratament privilegiat: sînt împinse în săli pe ușile
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
acum mai bine de zece ani lucrurile nu păreau chiar atat de evidente. Căci era încă aproape amintirea celor două decenii anterioare, când, în același spațiu lingvistic și cultural, prezența dinamică a românului hispano-american (ai cărui autori fuseseră lansați în majoritate de către industria editorială spaniolă) umbrea de-a binelea producția literară a ămetropoleiă. Mendoza - ca și Cămilo José Cela, care în ordinea de idei respectivă poate fi considerat drept un precursor al înnoirilor înregistrate de românul spaniol - reactivează și consideră cu
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
din concepțiile politice ale elitelor moldovene sau muntene. E greu să împărtășesc însă aprecierea autorului că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea liberalii au fost mai puțin importanți sub raport politic și că, dimpotrivă, "conservatorii împărtășeau totuși majoritatea concepțiile liberale". În realitate, cei care au pus fundamentele României moderne au fost liberalii conduși, pînă în 1891, de I.C. Brătianu. Și nu liberalii au declanșat al doilea război balcanic, anexînd cele două județe dobrogene de la Bulgaria, ci, tocmai, conservatorii
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]