5,805 matches
-
și picioare, au fost studiate de Appert, Cruzon, P. Marie etc. În această categorie sunt incluse următoarele forme clinico-psihiatrice: hidrocefaliile congenitale, indioțiile microcefalice sau sinostozele craniene precoce, disostoza cranio-facială sau maladia Cruzon, acrocefalosindactilia sau maladia Appert. 7) Hipsaritmia Hipsaritmia sau maladia spasmului în flexiune este o oligofrenie severă la care se asociază spasme generalizate în flexiune, scurte unice sau sub formă de accese. Are un traseu bioelectric cerebral (EEG) specific. Am prezentat anterior aspectele psihopatologice ale stărilor de arierație mintală sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizat printr-o degradare ireversibilă, cronică și progresivă, cu caracter incurabil. Rezultatele terapeutice obținute însă în cazul formelor demențiale ale PGP au modificat întrucâtva aceste aspecte. Din această categorie de afecțiuni psihiatrice, cu caracter psihoorganic cerebral, fac parte următoarele afecțiuni: maladia Pick, maladia Altzheimer, maladia Creutzfeld-Jakob, coreea cronică Huntington, demența presenilă cu atrofie cerebeloasă, demența presenilă cu degenerescență talamică, demența presenilă simplă Gillespie, catatonia tardivă, maladia Parkinson, demența senilă simplă, presbiofrenia, demențele secundare (vasculare, post-traumatice, toxice etc.). Psihopatologia demențelor În evoluția
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o degradare ireversibilă, cronică și progresivă, cu caracter incurabil. Rezultatele terapeutice obținute însă în cazul formelor demențiale ale PGP au modificat întrucâtva aceste aspecte. Din această categorie de afecțiuni psihiatrice, cu caracter psihoorganic cerebral, fac parte următoarele afecțiuni: maladia Pick, maladia Altzheimer, maladia Creutzfeld-Jakob, coreea cronică Huntington, demența presenilă cu atrofie cerebeloasă, demența presenilă cu degenerescență talamică, demența presenilă simplă Gillespie, catatonia tardivă, maladia Parkinson, demența senilă simplă, presbiofrenia, demențele secundare (vasculare, post-traumatice, toxice etc.). Psihopatologia demențelor În evoluția clinică a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ireversibilă, cronică și progresivă, cu caracter incurabil. Rezultatele terapeutice obținute însă în cazul formelor demențiale ale PGP au modificat întrucâtva aceste aspecte. Din această categorie de afecțiuni psihiatrice, cu caracter psihoorganic cerebral, fac parte următoarele afecțiuni: maladia Pick, maladia Altzheimer, maladia Creutzfeld-Jakob, coreea cronică Huntington, demența presenilă cu atrofie cerebeloasă, demența presenilă cu degenerescență talamică, demența presenilă simplă Gillespie, catatonia tardivă, maladia Parkinson, demența senilă simplă, presbiofrenia, demențele secundare (vasculare, post-traumatice, toxice etc.). Psihopatologia demențelor În evoluția clinică a demențelor se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspecte. Din această categorie de afecțiuni psihiatrice, cu caracter psihoorganic cerebral, fac parte următoarele afecțiuni: maladia Pick, maladia Altzheimer, maladia Creutzfeld-Jakob, coreea cronică Huntington, demența presenilă cu atrofie cerebeloasă, demența presenilă cu degenerescență talamică, demența presenilă simplă Gillespie, catatonia tardivă, maladia Parkinson, demența senilă simplă, presbiofrenia, demențele secundare (vasculare, post-traumatice, toxice etc.). Psihopatologia demențelor În evoluția clinică a demențelor se delimitează patru stadii, în raport cu tipul și gradul de alterare a funcțiilor psihice ale bolnavilor, așa cum se poate vedea din tabelul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afecțiune complexă care se caracterizează prin următoarele tulburări: demență severă, hipersomnie, hipertonie musculară, poziție rigidă a corpului. Afecțiunea este superpozabilă pe aspectele clinice al bolii descrise de Hallervorden și Spatz. 10) Sindromul lui Heidenheim Acesta pare a fi înrudit cu maladia Creutzfeld-Jakob. Se notează prezența unei cecități corticale asociate cu demența. Boala evoluează, din punct de vedere clinic, foarte rapid, prin demență, către moartea subiectului, în decurs de 46 luni. 11) Maladia Hassin și Levitin Afecțiunea reprezintă o demență progresivă, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sindromul lui Heidenheim Acesta pare a fi înrudit cu maladia Creutzfeld-Jakob. Se notează prezența unei cecități corticale asociate cu demența. Boala evoluează, din punct de vedere clinic, foarte rapid, prin demență, către moartea subiectului, în decurs de 46 luni. 11) Maladia Hassin și Levitin Afecțiunea reprezintă o demență progresivă, cu o evoluție de circa doi ani și care apare în jurul vârstei de 60 de ani. Pare a fi apropiată, din punct de vedere clinic, de maladia Creutzfeld-Jakob. 12) Maladia Kraepelin Boala
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
decurs de 46 luni. 11) Maladia Hassin și Levitin Afecțiunea reprezintă o demență progresivă, cu o evoluție de circa doi ani și care apare în jurul vârstei de 60 de ani. Pare a fi apropiată, din punct de vedere clinic, de maladia Creutzfeld-Jakob. 12) Maladia Kraepelin Boala este o demență rapidă și progresivă, cu agitație psihomotorie, depresie, tulburări de vorbire și un sindrom catatonic. Evoluția clinică variază de la câteva luni la maximum doi ani. 32. TULBURĂRILE PSIHOSOMATICE Aspecte generale Gândirea medicală tradițională
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
luni. 11) Maladia Hassin și Levitin Afecțiunea reprezintă o demență progresivă, cu o evoluție de circa doi ani și care apare în jurul vârstei de 60 de ani. Pare a fi apropiată, din punct de vedere clinic, de maladia Creutzfeld-Jakob. 12) Maladia Kraepelin Boala este o demență rapidă și progresivă, cu agitație psihomotorie, depresie, tulburări de vorbire și un sindrom catatonic. Evoluția clinică variază de la câteva luni la maximum doi ani. 32. TULBURĂRILE PSIHOSOMATICE Aspecte generale Gândirea medicală tradițională consideră patologia ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestor categorii de tulburări. Rolul inductor, revine fie persoanei medicului, fie unei alte persoane care „influențează” prin prezența sau relatarea suferințelor sale persoana bolnavului, în cazul acesta, bolnavul va avea rolul de persoană indusă, iar rezultatul acestei „inducții” va fi maladia iatrogenă. Tipurile de iatrogenii O atitudine firească este de a înțelege suferințele relatate de această categorie de „bolnavi dificili”, ca pe niște „experiențe sufletești personale”, chiar dacă ele se deosebesc sau contravin tipurilor de boli cunoscute sau modificărilor somatice și funcționale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
teoria cercetării științifice, Ed. Polirom, Iași, 2005. Eramiane, R., Psychoprosopologie, Vol. I-IV, Paris, 1963. Erasmus, D., Elogiul nebuniei, G.M. Amza, București, 1942. Ey, H., Conștiința, Ed. Științifică, București, 1983. Ey, H., Défense et illustration de la psychiatrie. La réalité de la maladie mentale, Masson, Paris, 1978. Ey, H., Des idées de Jackson a un modéle organodynamique en psychiatrie, Ed. Privat, Toulouse, 1975. Ey, H., Folie et monde moderne în „Evol. psychiat.”, 33, 2, 1968. Ey, H., Hallucinations et délire, F. Alcan, Paris
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferi, Socec, București, f.a. Forel, A., La question sexuelle, J.B. Baillière, Paris, 1931. Foucault, M., Folie et déraison. Histoire de la folie à l’âge classique, Plon, Paris, 1961. Foucault, M., Les mots et les choses, Gallimard, Paris, 1966. Foucault, M., Maladie mentale et psychologie, PUF, Paris, 1966. Foucault, M., Naissance de la clinique, PUF, Paris, 1963. Foulquie, P., Psychologie, Les Editions de l’Ecole, Paris, 1959. Foulquie, P.; Saint-Jean, R., Dictionnaire de la langue philosophique, PUF, Paris, 1969. Freedman, A.M., ș.a., Comprehensive textbook
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
et son état en 1982”, Evol. Psychiat., 48, 1983. Lanteri-Laura, G., Fondements philosophiques de la psychiatrie phenomenologique, PUF, Paris, 1963. Lanteri-Laura, G., Lecture des perversions, Masson, Paris, 1979. Lanteri-Laura, G.; Gros, M., La discordance, UNICET, Paris, 1984. Laplantine, F., Anthropologie de la maladie, Payot, Paris, 1986. Lavelle, L., Le mal et la souffrance, Paris, 1940. Le Senne, R., Traité de morale générale, PUF, Paris, 1961. Leger, J-M.; Garoux, G. „La vision et le regard. Leur rôle en psychologie et psychopathologie” în Evol
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ed. Nauwelaerts, Paris, 1957. Schopenhauer, A., Le monde comme volonté et comme représentation, Vol. I-III, Alcan, Paris, 1909. Schopenhauer, A., Sie Welt als Wille und Vorsfellung. Schultz-Hencke, H., Analyse des rêves, Payot, Paris, 1954. Sendrail, M., Histoire culturelle de la maladie, Privat, Toulouse, 1980. Seneca, L.A., Traités philosophiques, Vol. I-IV, Garnier, Paris, 1936. Siegerist, H.E., Introduction à la médecine, Payot, Paris, 1932. Sim, M., Guide to psychiatry, Livingstone Ltd., London, 1969. Sivadon, P., Traité de psychologie médicale, Vol. I-III
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
H., Psychiatrie als geistige Medizin, München, 1987. Thoret, Y., „La clinique psychiatrique comme texte” în Evol. Psychiat., 50, 1985. Thoret, Y., „Psychiatrie parlée, psychiatrie écrite” în Evol. Psychiat., 55, 1990. Thuilleaux, Connaissance de la folie, PUF, Paris, 1973. Tonquédec, J., Les maladie nerveuses ou mentales et les manifestations diaboliques, Beauchesne, Paris, 1938. Tordjman, G., La maladie conjugale, Marabout Univ. Denoël, Paris, 1973. Toulemonde, J., La caractérologie, Payot, Paris, 1951. Tourette, G. de la., Les états neurasthéniques, J.B. Baillière, Paris, 1898. Trapet, P., „Nosologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în Evol. Psychiat., 50, 1985. Thoret, Y., „Psychiatrie parlée, psychiatrie écrite” în Evol. Psychiat., 55, 1990. Thuilleaux, Connaissance de la folie, PUF, Paris, 1973. Tonquédec, J., Les maladie nerveuses ou mentales et les manifestations diaboliques, Beauchesne, Paris, 1938. Tordjman, G., La maladie conjugale, Marabout Univ. Denoël, Paris, 1973. Toulemonde, J., La caractérologie, Payot, Paris, 1951. Tourette, G. de la., Les états neurasthéniques, J.B. Baillière, Paris, 1898. Trapet, P., „Nosologie psychiatrique: mise en ordre ou mise au pas?” în Evol. Psychiat., 45, 1980. Tukydides
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Gruhle, R. Jung W. Mayer-Gross, M. Müller Germania Psychiatrie der Gegenwart (1960-1967) H. Göppinger H. Witter Germania Handbuch der forensischen Psychiatrie (1972) M. Ristich de Groote Franța La folie à travers les siècle (1967) M. Sendrial Franța Histoire culturelle de la maladie (1980) J. Postel și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe care o teoretizează. Ceea ce năucește în literatura pedagogică românească este un fapt aproape halucinant: prezentarea teoriei curriculumului ca disciplină unitară și panaceu infailibil. Or, evidenta cacophony of voices nu poate fi considerată, nici pe departe, ca remediu universal al maladiilor practicii, pentru simplul motiv că teoria curriculumului nu a posedat și nu posedă încă această rețetă miraculoasă. Rămâne așadar să aflăm de ce practicienilor li se insuflă iluzia primejdioasă că teoria curriculumului deja „știe totul” și „poate totul”. Pentru aceasta sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aproape nealterate, supraviețuind în secolul al V-lea. Dar curriculumul polymatheic nu mai respira cu ambii plămâni, iar în secolul al VI-lea a sucombat. Nu suferea de o boală incurabilă, deși mediul devenise irespirabil, dar a contractat brusc o maladie care s-a dovedit neiertătoare pentru hybrus-ul paideutic elin: creștinismul. Barbarii, care păreau să-l protejeze, n-au schițat nici un gest: erau deja creștinați. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. În acest mod impardonabil, stupid și anacronic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Diagnoza stării educaționale a instituției care urmează a fi supusă optimizării curriculare poate fi asemănată cu diagnosticul medical. Nici un medic nu ar prescrie remedii unui pacient înainte de a-l fi examinat minuțios și de a-i fi indicat cu precizie maladiile. În acest fel, nu va risca să prescrie aspirină dacă are în față un bolnav cu hepatită sau să administreze morfină unui reumatic. Cercetarea diagnostică a stării educaționale nu poate fi nici eludată și nici considerată o activitate livrescă, de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a stării anterioare și să fie astfel alcătuit încât să anuleze toate disfuncționalitățile acesteia. (*) (Principiul reclamă o cercetare-diagnostic de teren a stării anterioare a educației. În România, presupusul „bolnav”, școala, a fost tratat fără ca bolnavului să i se fi indicat maladiile de care suferea.) Principiul orientării filosofice. Curriculumul trebuie să se bazeze pe o filosofie trainică a educației, aflată în consonanță cu filosofia omului din societatea democratică modernă, și să ignore doctrinele politice pasagere care contestă această filosofie. (*) (În România, fiecare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
practică s-a extins și în învățământul european. Oliver (1965) vedea în aceasta un simptom generalizat al unui anumit „cancer curricular” al educației din deceniile șase-șapte, care solicita o terapie urgentă și radicală. Din păcate, defazat, în anii ’90, această maladie pedagogică a fost răspândită și în școala românească. 12.5.1.2. Structurile școlaretc "12.5.1.2. Structurile școlare" Structurile școlare referitoare la mentalitatea profesorală, echipamente, facilități, profesionalism sau administrație pot fi depășite de nevoile reale ale educației 13
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unitară. În aceste condiții, școlile însele nu se pot evalua și nu știu ce valoare au. Cercetătorii americani consideră că această stare de fapt este valabilă numai pentru SUA, dar în realitate este vorba de o situație răspândită în toată lumea. Este, probabil, „maladia” cea mai serioasă a educației contemporane, reclamând nu numai dezvoltări curriculare locale, ci și o nouă viziune asupra întregii educații a omului în mileniul următor. c) Participarea profesională Descentralizarea activității profesionale în educație comportă mari neajunsuri. Educația preuniversitară americană, de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dezvăluit existența așa-numitului „curriculum ascuns” - un „monstru pedagogic” care a înfiorat liniștita lume a cercetărilor educaționale pozitive. S-au făcut și profeții morbide. În 1969, curriculumul modern a fost declarat „muribund” și s-a cerut înlocuirea lui imediată, întrucât maladia care îl afecta era incurabilă (Schwab, 1969). Curriculumul modern n-a murit în 1969, dar începuse deja să primească lovituri năucitoare. Cele aplicate de curentul reconceptualist i-au pricinuit afecțiuni ale „cordului”, întrucât au fost aplicate direct în „inima” modernismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
observa că domeniul „curriculumului tradițional” a fost mult lărgit, dar că această extensie s-a realizat fără o concepție clară, fără un suport științific riguros, fără examinarea prealabilă a consecințelor. Era o „modernizare” ce putea fi asemănată cu contractarea unei maladii structurale și funcționale, fără un remediu previzibil. În fine, în al treilea rând, Schwab declara că domeniul curriculumului ar putea trăi experiența unei „renașteri” numai dacă energiile consumate pentru dezvoltarea curriculumului ar fi reorientate și recanalizate de la preocupările teoretice spre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]