6,274 matches
-
Moscova, Flota Balticii). Adversarii erau mai numeroși, dar erau slabi, neorganizați, apatici“. Exemplele ar putea continua. Generalul Andrei Andreievici Vlasov (1900-1946)14, numit în fruntea Comitetului de Eliberare a Popoarelor din Rusia (KONR), emitea în februarie 1945, în numele acestui Comitet, Manifestul de la Praga. Între altele, Manifestul propune eliberarea popoarelor Rusiei de sistemul bolșevic și redarea drepturilor pe care acestea și le cuceriseră „în revoluția populară din 1917“. Autorii frecventați de noi15 rămân contrariați de faptul că Manifestul și programul KONR „recunoșteau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai numeroși, dar erau slabi, neorganizați, apatici“. Exemplele ar putea continua. Generalul Andrei Andreievici Vlasov (1900-1946)14, numit în fruntea Comitetului de Eliberare a Popoarelor din Rusia (KONR), emitea în februarie 1945, în numele acestui Comitet, Manifestul de la Praga. Între altele, Manifestul propune eliberarea popoarelor Rusiei de sistemul bolșevic și redarea drepturilor pe care acestea și le cuceriseră „în revoluția populară din 1917“. Autorii frecventați de noi15 rămân contrariați de faptul că Manifestul și programul KONR „recunoșteau în mod curios necesitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1945, în numele acestui Comitet, Manifestul de la Praga. Între altele, Manifestul propune eliberarea popoarelor Rusiei de sistemul bolșevic și redarea drepturilor pe care acestea și le cuceriseră „în revoluția populară din 1917“. Autorii frecventați de noi15 rămân contrariați de faptul că Manifestul și programul KONR „recunoșteau în mod curios necesitatea și legitimarea Revoluției din 1917 și condamnau trădarea idealurilor revoluționare de către bolșevici. Un asemenea punct de vedere era seducător pentru mulți intelectuali ruși (și sovietici) adepți ai doctrinei socialiste, fără excesele staliniste
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
depistarea sa, în acțiune fiind implicați 20-30 de milițieni. Fugarul își făcuse un adăpost sub podeaua casei, pe care milițienii l-au descoperit-o cu greutate. S-au găsit în ascunzătoarea lui o mașină de scris, un pistol și numeroase manifeste ale partizanilor de pe Muntele Bistrița, „cum să organizeze ei acțiuni de rezistență“98. • Concluzii După cel de-al doilea război mondial, Partidul Comunist Român a declanșat, cu ajutorul Uniunii Sovietice, o amplă ofensivă pentru preluarea deplină a puterii în stat și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de eseuri tributare doctrinei naționalismului mistic, cu îngroșate note polemice antirevizioniste. Culegerea este structurată în patru părți: Rapsodie transilvană, pledoarie exaltată pentru arhaicitatea ținutului, Meleaguri natale, un soi de imn glorificând influența civilizatoare a socialismului, Patriotismul - o necesitate vitală, un manifest împotriva revizionismului, și Cuvânt despre Transilvania, unde sunt prezentate antitetic Transilvania milenară și Ungaria posesivă. Eseurile sunt mai ales reacții polemice, stârnite de vehicularea, în politica și presa maghiară, a unor sintagme ca „Ungaria Mare” sau „Transilvania-conglomerat național”, și sunt
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
era în bune relații, și împreună plănuiesc alcătuirea unui dicționar istoric. În 1848 ia parte la mișcarea revoluționară din capitala Moldovei împotriva domnitorului Mihail Sturdza, fostul său protector, acum adversar fățiș. După eșecul mișcării se refugiază la Cernăuți, unde redactează manifestele politice ale revoluționarilor moldoveni: Dorințele partidei naționale în Moldova și Proiect de constituție pentru Moldova. Colaborează la gazeta „Bucovina” cu pamflete politice și notițe nesemnate. După numirea ca domnitor a lui Grigore Alexandru Ghica, K. se întoarce din exil în
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
în ierarhia Partidului Național Creștin. A dirijat periodicele ultranaționaliste „Calendarul” (1932-1933) și „Sfarmă-Piatră” (1935-1942). Sub regimul antonescian a condus, un timp, Ministerul Propagandei. Orientarea literară a „Gândirii” a fost formulată de Nichifor Crainic, programatic, în amplul articol cu caracter de manifest Sensul tradiției, din numărul 1-3/1929. Anterior, în eseul Iisus în țara mea, poetul, încă nu director al revistei, propunea aceeași orientare indirect, în termeni de gândire teologală mitică. Imaginea din folclorul românesc, mai ales din colinde, a Fiului lui
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
credință măcar În starea de joc, deci accept faptul că ea se joacă... Metoda lui ca și cum Mihaela Ursa: Dacă mi se permite să intervin În acest moment, aș comenta observațiile abia formulate. Mai Întâi, pentru mine, „ca și cum” e chiar un manifest de credință. A spune „azi lumea se cunoaște prin ca și cum” e chiar teza demonstrației mele - dacă vreți, este exact lucrul În care cred, deși el poate suna patetic. O concluzie cvasiunanimă a gânditorilor de azi este aceea că am depășit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că abia acum devine și creație de termeni. Demonstrația mea mă provoacă abia acum să nasc tot felul de termeni, să coc tot felul de nume pentru personajele teoretice pe care le văd În propriu-mi scris. Dacă vrei un manifest conceptual și terminologic, iată-l: critica, așa cum o văd În momentul actual și imediat următor, va fi un fel de vibrotext, Îi zic eu, pornind de la modelul șamanic al pânzei care vibrează, sau un text vibratil, dacă vă sună mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sportive ș.a. Trebuie totuși semnalat În treacăt că o atare proclamare a politicului ca și caz normativ al socialului rămâne Întru câtva abuzivă, În măsura În care, lărgind excesiv conceptul de politic, Îl face inoperant. O memorie socială Într-un volum cu un manifest conținut antiindividualist, Maurice Halbwachs, discipol al lui Durkheim, crede, În La mémoire collective, că nu există memorie individuală, așa Încât avem nevoie de amintirile altor oameni pentru a le corela cu ale noastre. O asemenea aserțiune, excesivă În latura ei contestatară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este cea care Îl face pe individ să devină rezistent (pe lângă un fel de spirit belic nativ În individul respectiv). Dau cazul lui Radu Filipescu, pentru că aici lucrurile sunt foarte clare. Acesta se opunea concret regimului comunist, scriind și Împărțind manifeste. Apoi, după ce a fost arestat și anchetat, rezistența lui s-a acutizat și cronicizat, ca să zic așa. Când regimul totalitar acționează violent și direct asupra ta, trebuie să optezi În mod clar pentru ceva: reziști sau cedezi. Porți bătălia până la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se pare absolut inoperantă distincția dintre supraviețuire și rezistență. Atâta vreme cât sistemul Își propunea În mod programatic să distrugă individualitatea, orice formă de supraviețuire a individualității presupune Într-o ultimă instanță rezistență Împotriva regimului. Adică, până unde detașăm efectiv un gest manifest În plan social - rezistența - de ceea ce Însemnă o supraviețuire privată, individuală. Ruxandra Cesereanu: Când scriam Călătorie prin oglinzi, primul meu roman, care era o parabolă pentru societatea totalitară ceaușistă, cu hingheri și tot felul de personaje agresive, dar și cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
funcționare a aparatului său etic, a conștiinței sale, a memoriei sale colective și individuale, a versiunii sale asupra socialului, și scriitorul care, scriind despre ceea ce trăiește el și despre forțele care tind să-l malformeze, face din această carte un manifest pe care Încearcă să-l publice la o editură, Îl trimite să circule În samizdat, Îl prezintă Într-o conferință publică, Îl citește la „Europa Liberă”, deci Îl transformă Într-un mesaj public? E vreo diferență de nivel sau avem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în seara de 14 mai 1938, cu ocazia morții poetului, ca și adeziunea Cercului Cultural Național „Octavian Goga” la Frontul Renașterii Naționale, formațiune politică grupată în jurul lui Carol al II-lea. Astfel, încă de la început angajamentul politic al revistei devine manifest. Apar sporadic producții literare, articolele politice, economice, notele, informațiile bucurându-se de o mai mare pondere. Cultul lui Goga este întreținut prin reproducerea frecventă a versurilor sale. Sunt prezenți cu poezie Mircea Streinul, Virgil Carianopol, Geo Dumitrescu, Ernest Verzea, Constantin
FLACARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287011_a_288340]
-
sale o anume răceală a distanțării, dar și tonul aulic, de sentență, pe care îl dobândește aproape fiecare poem, putând deveni, prin aceasta, emblematic pentru o categorie de numeroase texte. Tema scriitorului, cea care, din adânc, hotărăște structura tuturor elementelor manifeste, este raportul tensionat dintre unitatea spirituală a lumii și diversitatea formelor aparente, multiplicarea lui Unu în amețitor de numeroase chipuri „diferite de sine”, chipuri ce atrag și înșală pe rând, prețul bucuriei, al plăcerii de a-l contempla pe unul
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
sau Metanii prin chilii de Liuben Dumitru. Două sunt problemele pentru care curge multă cerneală în paginile revistei: literatura provinciei, discutată în articole precum Asaltul provinciei, Capitala și provincia sau Societatea Scriitorilor Dobrogeni, dar și starea scrisului tânăr, prezentată în Manifestul nopții albe, Sub semnul culturii tinere sau în Misiunea criticii literare ș.a. De altfel, din 1937 revista se recomandă sub următoarea formulă: „«Festival» e tinerețe, suflet, artă”. Redacția încearcă să pună în practică această deviză, adunând în jurul ei o grupare
FESTIVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286985_a_288314]
-
a doua. I se alătură numeroși tineri scriitori (F. Aderca, Adrian Maniu, Al. A. Philippide, N. Davidescu ș.a.), dar și scriitori consacrați (Tudor Arghezi, Paul Zarifopol, G. Bacovia). Aici publică I. Vinea articolul programatic Modernism și tradiție, iar Aureliu Weiss, Manifestul suprarealismului. Din 1922 este membru în gruparea „Poesis” și unul dintre principalii ei conferențiari, vorbind despre poezia lui Walt Whitman, teatrul lui Frank Wedekind, mișcarea de la „Contimporanul” ș.a. A colaborat cu publicistică politică sau literară și cronici dramatice la „Fapta
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
în 1983. Colaborează la „Analele Universității București”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. În anii ’80 a pus la cale, de unul singur, câteva acțiuni subversive împotriva regimului: redactează și difuzează manifeste, trimite scrisori de protest Comitetului Central al PCR și al UTC, ziarelor „Scânteia” și „România liberă”, revistei „Flacăra”, precum și ambasadorilor Austriei și SUA, prezentând situația dezastruoasă a țării și denunțându-i pe principalii vinovați (cuplul ceaușist). În august și în
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
urmărea să submineze cotidianul și pe om. În caietele din 1934 și 1935 de la ,,Meridian”, revistă care, prin Sașa Pană, Geo Bogza și Marcel Iancu, ducea mai departe atmosfera de la ,,unu”, publicația-etalon a avangardismului românesc, și în ,,Observatorul” (1935), cu manifestele Către generația mea de ambele sexe, Meșteșugul de a scrie, Lupta pentru existența spirituală, M. reface teribilist aceleași deziderate: câștigarea unei autonomii absolute a ,,gândului”, dezlegarea lui de actul de prezență (starea civilă, biografia, moravurile autorului) și înlocuirea livrescului (desuet
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
întreg și în ,,rană”, și în ,,cuțit”, în mitologicul apokatastasis (nume al indistinctului totalității, citat de M.) și care se va întâlni în acel ,,entrelancement de contraires et de toutes les contradictions” clamat, în numele vieții ca sens ultim, de primul manifest Dada al lui Tristan Tzara, poetul va fi deopotrivă atras de ,,vocile” urâte și rele (,, În fiecare din noi,/ bestia milenară,/ masivă și incorigibilă,/ face hau-hau.”) ca și de magia ,,albă” a inimii și a spiritului. El acceptă ,,numai împreună
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
scos, împreună cu N.G. Rădulescu-Niger, broșura Ion Luca Caragiali, autor dramatic, cu subtitlul Caragiali fluierat (1885). M. este autorul unui apel patetic pentru tipărirea și răspândirea literaturii naționale, Dați-ne biblioteci cu cărți românești! („Revista contimporană”, 1875), cu accente care anunță manifestele culturale ale lui N. Iorga. El alcătuiește un program general, bine conceput, cu propuneri precise pentru reeditarea selectivă a scriitorilor români din trecut, urmărind valorificarea lor critică, pe etape, și având drept criterii valoarea operei și „adevărul” ei. În domeniul
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
anticipație. Efectul reușește să îl amuze, așa încât alege să își subintituleze câteva proze „romane satirice de aventuri” - Potirul Sfântului Pancrațiu (1971), Damen-vals (1975). În alte cazuri, ca în nuvela Dispariția profesorului din volumul omonim (1974), umorul nu mai trebuie căutat manifest, ci se produce involuntar, atunci când cititorul se confruntă cu dedicația emfatică „Orașului natal-Caracal și întregii țări a Olteniei”, disonantă și gratuită față de subiectul narațiunii: elucidarea misterioasei plecări, din vila în care locuia, a fostului profesor de muzică Mișu Theodorescu, potențialul
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
câteva numere, 1886-1887) și „Revista independentă” (un număr, 1887). Încercări de a se salva de sărăcie sunt efemerele „Stindardul țărei” (1888) și „Straja țărei” (1889). Cu „Literatorul” din 1890 începe lupta pentru impunerea simbolismului. Articolul Poezia viitorului (1892) este primul manifest simbolist la noi. Poetul trece prin grele lipsuri materiale și nu o dată recurge la gesturi de cerșetorie deghizată. Tragedia Saul, scrisă în colaborare cu Cincinat Pavelescu, i se joacă în 1893, dar volumul Excelsior, din 1895, nu se bucură de
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
a gândit instrumentalismul în felul lui René Ghil, aprecierile sale precedându-l pe acesta cu câțiva ani, dar l-a văzut, alături de simbolism, ca pe ultimul cuvânt al geniului omenesc. Articolele Poezia viitorului (1892) și Simbolismul (1901) sunt cele dintâi manifeste ale simbolismului în literatura română. Poetul are noțiunile de sugestie, de muzicalitate, de sinestezie, ce îl sincronizează cu simbolismul. Totuși, în fața triumfului european al acestui curent (între pionierii căruia se numără și prin colaborarea la revista „La Wallonie”), se va
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Mercator, Eusebiu era încă un laic, cu studii serioase însă de retorică și jurisprudență atunci când, la sfârșitul lui 428, a devenit primul contestatar al predicilor lui Nestorios pe care le-a întrerupt pentru a apăra Theotokos. A răspândit apoi un manifest adresat Bisericii, Diamartyria (păstrat în greacă în actele conciliului de la Efes și în latină în Synodicon contra Tragediei lui Irineu), în care cità perechi de propoziții ale lui Nestorios și Pavel din Samosata pentru a demonstra că primul nu făcea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]