16,589 matches
-
-o, probabil, pe autoare să îmi pună în față o continuare. Nu prea mare ca dimensiuni și în siajul precedentei. Mi s-a confesat chiar că procesul de gestație a fost mult mai lung și că a încercat să lase manuscrisul la „fezandat” pentru obiectivitate mult mai mult decât în alte dăți. Semn bun, am gândit și am intrat în miezul lecturii. Se pare că startul a fost mai greu, pentru că primele pagini mai păstrau câte ceva din metehnele mai vechi, dar
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mai articulată. Inclusiv stilistic. Nu știu cât va dura această luptă a autoarei cu subiectul și personajul devenit obsesie, dar sunt sigur că va urma o schimbare de paradigmă și o continuare în altă atmosferă, mai ozonată, mai convingătoare. Așa că, aștept următorul manuscris! V. TALPALARU
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
greutate, număr și măsură. Eu, de partea mea, prevăzând că opera mea va fi, din păcate, scurtă, pentru obiectivele editorului, am lungit-o prin intermediul prologului, dar nici așa nu pare că a ajuns la măsură. Acum șase zile, am trimis manuscrisul unui bun amic al meu, Santiago Valentí Camp, și iată că azi, 6 februarie, am primit scrisoarea datată în Barcelona la 4 februarie 1902, în care acest prieten, sub antetul Ateneo Barcelonés Particular, îmi scrie ceea ce urmează: "Tocmai ce am
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
departe, să aduc un precedent și să tratez cazul înainte de toate, că să nu fiu acuzat de plagiat în roman; să spun că, citindu-l pe Molière, trei sau patru zile după ce am terminat romanul meu și înainte de a trimite manuscrisul la Barcelona, m-am întâlnit cu aceste patru versuri pe care le zice Filaminta în scena întâia din actul IV din Les femmes savantes: Je lui montrerai bien aux lois de qui des deux Les droits de la raison son mettent
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
putea adăuga o a doua parte, dacă prima place și se bucură de o bună primire. * Aici rămâne în suspans acest epilog, în așteptarea răspunsului la o scrisoare pe care am trimis-o la Barcelona, întrebând de câte pagini are manuscrisul prologul și log-ul căci știind că sunt 272 pagini pe care editorul vrea să le umple, că ceea ce i-am trimis nu face mai mult de 219 și că lipsește, astfel, original pentru 53 de pagini, am deja trasată proporția
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
face mai mult de 219 și că lipsește, astfel, original pentru 53 de pagini, am deja trasată proporția pentru a găsi numărul x de pagini pe care acest epilog trebuie să îl aibă; numind n numărul pe care îl constituie manuscrisul ce se află în mâna editorului, proporția e: 219:53::281 n:x de unde: 30. Și nu mai continui pentru că îmi pare că am abuzat. Și cu intenție, petrecând în această după amiază, ca de obicei, cu un prieten de-
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
a răspuns zicându-mi că lucrul se reglează mai bine dacă public în continuarea povestirii mele și a epilogului, ceva oarecare, de-al lui sau de-al meu, lucru conform tradiției și în obișnuința literaturii. Și scoțând din sertar un manuscris, îmi zice: Ai dumneata aici o operă din tinerețea mea, un mic dialog intitulat " El Calamar", pe care l-am scris puțin după ce am respins un duel care mi s-a propus. Dacă nu ajunge, publică dumneata ceva de-al
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
înapoi tomulețul. Crede-mă, până la aur pur, trebuie să știi a-l prețui cum prețuiesc seniorii Consiliului aurul pur al lui Quijote. Alte multe lucruri mi-a spus don Fulgencio, lăsându-mă convins, și la ieșire mi-a dat două manuscrise ale sale, dialogul "El Calamar", de care v-am spus și "Însemnări pentru un tratat de cocotologie", autorizându-mă să le folosesc cum cred de cuviință. Și acum termin acest epilog, cum am promis să îl termin, cu ultimul vers
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
tient sau că tem? literară reperat? În contextul romantic. O Întreag? literatur? critic? Îl propune ca model de universalitate a cunoa?terii pe Eminescu, „omul deplin al culturii române?ți". M?rturie stau cele peste 7.000 de file ale manuscriselor sale, pline de Însemn?ri din toate domeniile: literatur?, filozofie, astronomie, limbi clasice ?i moderne. Totul Îl interesa pe Eminescu. Atunci cand sim?ea c? nu cunoa?te destul, era neobosit În c?ut?rile lui: copia câte o gramatic? sau
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
prin cealalt?, indiferente, singure ?i reci. Capul unui om de talent e ca o sal? iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci ?i indiferente dar ce societate, ce petrecere g?sesc! " (Mihai Eminescu Manuscrise) Printr-o metafor?, criticul literar Eugen Simion definea universul lecturii „propriul s?u muzeu imaginar". Pornind de la aceast? idee, putem spune c?, poate, În fiecare dintre noi exist? un asemenea spa?iu sacru, un teritoriu personal, În care c???ile
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de gandire ?i În?elepciune uman?, singurul care poate ??inui În timp ?i care poate Insufle?i pietrele ț?cute ale fostelor cet??i: „ Cum În fîre-s numai margini, e În om nem?rginire"spune Eminescu Într-una din paginile Manuscriselor sale. Astfel, „c?zute În ruin?, cetatea, piramidele, templele [...] retr?iesc totu?i datorit? poten? ialului de gand ?i vis Încorporat În ele prin str?dania intelectual???i spiritual? a regilor ?i preo?ilor din vechime " (Zoe D-Bu?ulenga
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de arhitectură lumii", de structură cosmosului: „Inima unui cuvânt, punctul lui de culminare, culminarea Ins??i lang? care se grupeaz? palide celelalte silabe este accentul", iar „claritatea silabelor sau mai bine zis calitatea muzical? a silabelor atârn? mult de la accent.. ". („Manuscrise"). ?i pentru c? „acest nucleu de radia?ie Îndep?rtat? s? fie cât mai Inc?rcat ?i cât mai dens", poetul Îi amplific? rezonan?a utilizând semiadverbul „mai", a c?rui redundan?? puncteaz?, ca Într-o partitur? muzical?, intensitatea expresiei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Într-o reprezentare a noastr? decât secondat ?i de contextul În care se integreaz?. Adev?rata valorificare rezult? numai din asocierea lor În grupuri cu caracter constante ". (E. Papu) Prin cântec („..lumea muzicii atinge mai mult ????cină fiin?ei noastre" „Manuscrise"), prin artă sunetelor, omul poate ajunge mai u?or la esen?a lucrurilor (că odinioar? Orfeu), iar gândirea eminescian? atribuie acestui concept un sens superior, ontologic: Înzestrat? cu „virtu?i orfice", poezia are privilegiul de a „concilia contrariile, de a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i ies prin cealalt?, indiferente, sigure ?i reci. Capul unui om de talent e ca o sal? iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci ?i indiferente dar ce societate, ce petrecere g?sesc! " Manuscrisele eminesciene adev?rât? „imagine a piet??îi fă?? de cultur?" con?în, al?turi de crea?iile sale, cuget?ri, impresii de lectur?, opinii, studii, idei din diverse culturi ale lumii ce ?i-au g?sit largi ecouri În con
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fascina?ia peisajului ?i, Îndeosebi, punerea viziunii sub un unghi filozofic." (Eugen Simion) De altfel, Eminescu Însu?i definea mitul ca fiind „un simbol", „o hieroglif?", o Încifrare a sensului Întregului univers: „.. .mitul nu e decât un simbol, o hieroglif?". („Manuscrise ") ?i cum poezia „nu are s? descifreze", ci, din contr?, „are s? Încifreze" orice idee poetic?, lumea aceasta fantastic? a mitului, a simbolurilor, avea s? deschid? crea? iei eminesciene perspective uimitoare: „ Momentul descoperirii mitului a dat gândirii ?i crea?iei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se suie: Era pe când nu s-a z?riț, Azi o vedem, ?i nu e". Ideea filozofic? a relativit??îi timpului (a corela?iei dintre timp, spa?iu ?i lumin?) 1-a preocupat adesea pe Eminescu. Într-una din paginile „Manuscriselor', ??i noteaz? aceste reflec? îi: „ S? ne Închipuim c? Cezar ar fi tr?it pe un p?mânt dep?rtat de noi, ale ??rui raze n ajung la noi decât Într-o mie de ani. S? ne-nchipuim c? ast
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
glas" („Îngâna?i de glas de ape") ale c?rui ecouri „ating" Ins??i „r???cină fiin?ei noastre"; prin muzic?, sufletul omenesc resimte armonia pierdut? a lumii: „Cel ce cânt? se dezmiard?? ? i pe el ?i pe ceilal?i" (Manuscrise). Oglind? a armoniei universului, lacul devine proiec?ia liric? a iubirii. De aceea frumuse?ea lui este neobi?nuit?: „ Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni Îl Încarc?; Tres?rînd În cercuri albe El cutremur? o barc? ". (Lacul) În lumina feeric? a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
zic la maturitate. BUNICA: Da, așa a fost el totdeauna: cam întîrziat. Dar să știți că mintea o are tînără. Uneori gîndește ca un copil de șase ani. EDITORUL: Și scrie tot timpul? Dar trebuie să aibă sertarele pline de manuscrise! BUNICA: Vai, da' abia mai avem loc în casă de cît a scris. (Fiicei) Cheamă-l dragă pe maistru. Pardon... (rotunjește vorba) Pe maestru. (Fiica iese) EDITORUL: Sper că s-a bucurat de debutul din revista noastră. BUNICA: Daaa! Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
fusese bombardat și ras de pe hartă, iar muzeul antichităților caucaziene chiftit și prădat, mă învârteam pe locul unde fusese biblioteca... arhivele micii republici... iar Ali, prietenul și ghidul meu, vânător de urși cu grenada, îmi arăta mormanele de cărți și manuscrise înnoroiate și umflate de ploaie și-mi spunea: „Ia! Ia, doctore, ia, tataie, nu le lăsa acolo, că mâine venim cu un buldozer.“ Pe zidurile sparte și descojite ale bibliotecii se mai cocoțaseră și niște maimuțe isterizate și contaminate, aduse
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
luat, fiecare, câte o maimuță infectată. Acum, după ce cecenii se bătuseră la rândul lor cu rușii și câștigaseră, multe maimuțe mutante ai căror stăpâni muriseră se instalaseră printre ruinele bibliotecii, purtând viruși fanteziști și scormonind după scârboșenii printre cărți și manuscrise. îmi amintesc că m-am aplecat și am găsit, umed, un prospect dintr-o sală de licitații din Antwerpen, de pe la sfârșitul secolului XIX, unde se pusese în vânzare un manuscris cabalistic ebraic despre cei 6 îngeri devoratori și 6 îngeri
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
purtând viruși fanteziști și scormonind după scârboșenii printre cărți și manuscrise. îmi amintesc că m-am aplecat și am găsit, umed, un prospect dintr-o sală de licitații din Antwerpen, de pe la sfârșitul secolului XIX, unde se pusese în vânzare un manuscris cabalistic ebraic despre cei 6 îngeri devoratori și 6 îngeri digeratori! Iar ceva mai încolo, sub posesiunile imprimate ale unei maimuțe, am găsit o broșură a lui Georges Bataille, din perioada când era arhivar la muzeul de numismatică din Paris
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
puse cartea în mână și-l îndemnă să citească povestea cu Viteazul și Osul Pelvian, ceea ce atrase din partea lui Nur Iulian recunoașterea ignoranței sale desăvârșite într-ale limbii ruse. Știindu-l că are l’âme cochonne, anticarul pescui atunci un manuscris și-i traduse chicotind satira lui Lucian din Samosata numită Cinicul, în care un bătrân filozof înfulecă la un ospăț sumedenie de vulve de scroafă în oțet. Când i se reproșează necumpătarea, neobrăzatul bătrân răspunde: „Ce-are o vulvă cu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
un film pe care îl văzuse mai demult, Misery, după romanul cu același titlu al lui Stephen King. Diferența - esențială, de altfel, aici nu se mai intersectează cele două universurieste că eu nu sunt scriitorul care merge către oraș cu manuscrisul așezat în geanta de piele plasată pe scaunul alăturat. Ningea și acolo ca aici, e adevărat, însă nicio admiratoare dementă nu se va ivi dacă voi aborda greșit o curbă și mă voi rostogoli în prăpastie. Nu mă va sechestra
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Sucevei. În 1803, satul Lespezi era înglobat în satul Brăteni. La 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace, datorită faptului că Lespezi era un centru important pentru schimbul de produse rurale (Academia R.S.R., manuscris 4126, fila 71-73). La 1 iunie 1825, un grup de negustori evrei și armeni au obținut de la domnitorul Ioniță-Sandu Sturdza (1822-1828) un hrisov prin care aveau dreptul să înființeze în acest loc de pe moșiile Sirețelului, un târg cu numele de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
repararea acoperișului, refacerea tencuielilor exterioare și repararea clopotniței, între anii 1975 - 1976. Între 1977 și 1978, se construiește casa praznicală, în anul următor se repară clopotul mare, iar în 1983 se introduce în biserică curent electric. Biserica „Sfinții Voievozi” Un manuscris din 18 noiembrie 1930, întocmit de preotul Luca Toma, consemnează că, în anul 1865, cu concursul binevoitor al enoriașilor din târgul Lespezi, s-a început zidirea Bisericii „Sf. Voievozi”, pe un teren cedat de obștea Târgușorului Lespezi. În fruntea acestui
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]