5,349 matches
-
din Iași, corurile mixte trebuind să interpreteze Imnul Regal, Marșul Regal și Cântecul Național sub conducerea directorului Conservatorului Ed. Caudella. În repertoriu mai existau și alte cântece patriotice (Tricolorul român, Doina Olteanului, Ridică-te Românie, Doina lui Rațiu, Imnul Vânătorilor, Marșul Cântăreților, Grădina, Imnul lui Ștefan-Vodă, Cornul) ce urmau să fie interpretate de corurile elevilor de la Liceul Național, Liceul Internat, Seminarul Veniamin, gimnaziile Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, Școala normală de Învățători Vasile Lupu și corurile elevelor Școlii Normale
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
să recite din poezii și fragmente ale unor lucrări studiate În școală și să interpreteze În coruri simple sau mixte pasaje muzicale studiate În timpul orelor de muzică. Serbarea era Încheiată de fanfara militară, ce urma să interpreteze Frați români, un marș al lui Gr. Scorpan . Spre seară, În jurul orei opt și jumătate, garnizoana orașului urma să organizeze retragerea cu torțe, luminarea orașului fiind obligatorie . În școlile rurale, serbarea de 10 mai era organizată de Învățători după recomandările venite de la revizoratul școlar
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
schimburile de idei și informații deveniseră din ce in ce mai dificile. Redactate în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, rusă, textele din S. aparțin nu numai unor autori români, ci, adesea, și unor cercetători străini - Pierre Brunel, Yves Chevrel, Marco Cugno, Christel Meier, Leonard Marș, Marco Bussagli ș.a. - sau unor specialiști de origine română, aflați în străinătate - Virgil Nemoianu, Alexandru Cizek, Cristian Gaspar -, ceea ce conferă dimensiune internațională publicației. Sumarul, îndeajuns de variat, e organizat tematic: La Littérature comparée et le projet européen, L’Image et
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
substrat angoasa, nesiguranța în perspectiva viitorului legată sau raportată la teme catastrofice: sfârșitul lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure, inundații, epidemii devastatoare etc.); mișcări sociale de masă cu caracter protestatar, revendicativ, sau de schimbare a ordinii sociale, de următoarele tipuri: proteste, marșuri, greve, revoluții, lovituri de stat, terorism social, îndemnul la anarhie etc. Cele mai sus prezentate pun în fața noastră o dimensiune nouă, specifică și de o mare complexitate și specificitate a psihopatologiei grupelor social-umane: psihozele colective. Expresie a traumatismelor psihice, a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
său James Macdonald a pecetluit începutul declinului gândirii curriculare moderne declanșat de reconceptualism și umanism. 13.5. Imposibilitatea formulării teoriei generale și reumanizarea curriculumuluitc "13.5. Imposibilitatea formul\rii teoriei generale și reumanizarea curriculumului" Un eveniment neașteptat a stopat temporar marșul triumfal al gândirii și practicii curriculare moderne, animate de încrederea nelimitată în adevăruri obiective și constatări empirice. În 1965, Comisia pentru Teoria Curriculumului a ASCD a fost nevoită să facă o constatare tristă și îngrijorătoare: lipsa oricărui consens în teoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost la ora 11.00, când protestatarii au luat hotărârea de a merge la sediul Comitetului Județean al PCR, pentru a-și cere drepturile. La ieșirea din întreprindere, majoritatea protestatarilor dinăuntru ezită și se retrag, astfel încât coloana care inițiază marșul către Comitetul Județean al PCR este alcătuită din 400de oameni (câți mai rămăseseră din cei 4 000 care protestaseră în interiorul întreprinderii). „Pe de o parte ne era frică șavea să recunoască un muncitor brașovean la 15 ani după evenimente, n.n.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai întâi timid, manifestanții nu își aminteau prea bine cuvintele, apoi cineva a intonat mai puternic și, chiar dacă începutul a sunat a falset, în cele din urmă vocile s-au unit și cântecul și-a urmat ritmul cunoscut. Deja în timpul marșului în coloană, printre manifestanți se infiltraseră membri ai Securității deghizați în muncitori, rolul lor fiind acela de a observa și reține figuri (ei erau secondați de membri ai poliției secrete care rămăseseră în ipostaza de spectatori și care, în anumite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost înrolați ai Puterii comuniste, ci fiindcă aceștia nu se dovediseră a fi disciplinați și abili în a obstrucționa revolta muncitorilor. La nivel simbolic, fosta conducere era, și ea, considerată a fi „pătată” de acțiunea rebelilor. Represiunea Încă din timpul marșului spre Comitetul Județean, protestatarii au fost filați de agenți ai Securității (iar când a fost posibil, chiar fotografiați și filmați). Primele forțe de ordine vizibile, sosite să înfrunte mulțimea, au fost ale pompierilor. Apoi acestea au fost întărite de detașamentul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
broasca... Unii protestatari au fost înfășurați în cearșafuri ude și bătuți astfel ori chiar ținuți în pielea goală, în frig. Bătaia cu bastonul de cauciuc a fost cea mai practicată tortură. Unui anchetat bănuit că a purtat steagul tricolor în timpul marșului (steagul având altă conotație decât cea comunistă și semnificând aici tocmai revolta împotriva comunismului) îi sunt schingiuite mâinile intenționat, întrucât acestea deveniseră organul „vinovat” al respectivului protestatar. Loviturile la cap erau în mod specific gândite. Un anchetat este lovit cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Drăghici (ambii, dar mai ales cel dintâi, implicați ca eminențe cenușii în fenomenul Pitești). Intenționalitatea reeducării existase însă dintotdeauna ca măsură preventivă. Nu degeaba unul dintre directorii IABv, atunci când este somat să răspundă protestelor muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului, le replică elocvent acestora în modul următor: „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
avut intenția să fugă din țară, trecând granița clandestin (după ce, în prealabil, a testat terenul), dar în cele din urmă a renunțat, temându-se de represaliile asupra familiei. După revolta muncitorilor și a celor care li s-au alăturat în marș și după risipirea demonstrației, zona a fost invadată de securiști, milițieni, activiști, îndrumători și orice alt tip de supraveghetori. Orașul a intrat în stare de necesitate, fiind intens supravegheat pe străzi de trupe și patrule; sediile politice, la rândul lor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
piciorul în timp ce aceasta se rostogolește spre el o - merge pe vârfuri o - aleargă 10 pași cu mișcări ale brațelor coordonate alternativ o - pedalează pe tricicletă o - se dă în leagăn o - urcă scările alternând picioarele o - merge în pas de marș o - prinde mingea cu ambele mâini o - taie de‑a lungul unei linii drepte lungi de 20 cm cu abateri de 0,5 cm o • La 5 ani: - stă într‑un picior fără sprijin 4‑8 secunde o - aleargă, schimbă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1970) valorifică înzestrarea epică a lui P. în construirea unor scene pline de vivacitate, cât și predilecția pentru studiile de caracter. Dacă publicistica lui are tentă literară prin interesul pentru psihologic sau simbolic, romanele Triunghiul (1964), Criza de timp (1969), Marșul alb (1974), Luptătorul fericit și iubirea lui pătimașă (1979), Bestiariu (1981), Student la istorie (1985) sau Excelența Sa (1997), uneori deficitare sub raportul investigației analitice, dar mereu atente la social și actualitate, cu o frază concisă și rapidă, par marcate uneori
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
mondial într-un mediu mineresc (Triunghiul) sau urmărește cursa împotriva morții a unui om accidentat, care își rememorează viața într-o confesiune aflată la limita halucinației (Criza de timp), fie că celebrează patetic sau solemn eroismul voluntarilor pe frontul antihitlerist (Marșul alb, Luptătorul fericit și iubirea lui pătimașă) sau cercetează datinile și istoria Maramureșului în încercarea de a descifra adevăruri uitate (Student la istorie), autorul este egal cu sine însuși, în pofida încercărilor de înnoire a formulelor epice. El experimentează modalități diferite
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
Faetonul, București, 1970; Ploaia bleu, București, 1970; Cimitirul vesel. Monografie sentimentală despre Săpânța (în colaborare cu I. Miclea Mihale), București, 1972; Nord, București, 1972; Sunt fiul lui Nan. Pățanii cu cai, parașute și un avion, București, 1972; Civica, București, 1973; Marșul alb, București, 1974; Jurnal hellenic, București, 1974; Amphitrion, București, 1976; Cartea Chinei, București, 1977; Destine muncitorești, București, 1979; Luptătorul fericit și iubirea lui pătimașă, București, 1979; Fotograful de îngeri, București, 1980; Bestiariu, Cluj-Napoca, 1981; Student la istorie, București, 1985; Orașe
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
Bălcescu. Articolele (aparținând lui D. Bolintineanu, I. Ionescu de la Brad, Cezar Bolliac, N. Bălcescu) sunt nesemnate. Deși P.s. s-a subintitulat „gazetă politică și literară”, literatură se publică puțină, exclusiv legată de momentul revoluției. Bolintineanu dă, în primul număr, un marș, celebrând ziua revoluției (Cântec de libertate, improvizat în ziua de 11 iunie) și reproduce, după „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, O noapte pe malul Dunării, cu o temă de actualitate - robia țăranilor. O satiră în proză îi aparține lui
POPOLUL SUVERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
București, 1968; Un om în agora, București, 1972; Ieșirea din labirint, București, 1973; Gustul sâmburelui, București, 1974; Raza de cobalt, București, 1979; Pumnul și palma, vol. I: O dimineață înșelătoare, București, 1980, vol. II: Ochiul ciclopului, București, 1981, vol. III: Marșul cariatidelor, București, 1982; Muzeul de ceară, București, 1984; Vitralii incolore, București, 1985; Cenușa din ornic, București, 1988; Insomnia dragonului, București, 1989; Timpul lepros, București, 1992; Ieslea Minotaurului, București, 1993; Am fost și cioplitor de himere. Convorbire realizată de Ioan Tecșa
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
Craiova, 1973; Asaltul, Craiova 1974; Bunica Beps, București, 1974; România - convergențe la universal, București, 1975; Încă 3 kilometri până la Apele Vii, Craiova, 1976; Paralaxe la „Miorița”. 30 de sate în 30 de ani, București, 1978; Planuri în lut, Craiova, 1979; Marșul de August, București, 1980; Țara Loviștei - oameni și locuri, București, 1980; Geografii rebele, București 1984; Vorbesc țăranii, București 1985; Literatură și națiune, București, 1986; Carte cu olteni și neolteni care au consacrat Oltenia oltenilor, Craiova, 1988; Mausoleul bunicii Beps, pref.
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
are ca tematică istoria imediată, trăită de scriitor cu conștiința semnificației și importanței faptelor. Povestirile de război din volumul Povestea caporalului Filip, situate între reportaj și ficțiune, dovedesc interesul pentru literaritate, preocuparea de structurare a textului, fie prin folosirea laitmotivului (Marșul) sau a ramei tematice (Povestea caporalului Filip, Însemnările căpitanului Comșa), fie prin discernerea dramelor mărunte (Vavilia), ca în prozele lui I. Al. Brătescu-Voinești, sau prin creionarea sarcastic reprobatoare a unor caractere (Țigara). În atenția criticii a intrat și romanul Zăpezile
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
că deși gazeta poate fi suprimată de cenzură, glasul ei „va merge cu atât mai profund în sufletul mulțimilor”. În articolul Chemare, M. Mircea evidențiază dificultățile pe care le întâmpină redacția: „În alte împrejurări, [...] programul nostru ar fi bătut, în marș de atac liberator, ritmul tumultuos al unui manifest. Dar astăzi, la pâlpâitul zgârcit și intermitent al mucurilor primitive, instinctul vital ne impune adoptarea surdinei prescrisă de cenzură.” Autorul recunoaște că, din păcate, „capacitatea noastră de rezonanță” se află „în oarecare
OMUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288536_a_289865]
-
A. Knapp se oprește asupra lui Maxim Gorki (Mizeria unui copil) și A.P. Cehov (Kolchas). Din 1928 sub semnătura Lilly A. apar numeroase pagini din H. G. Wells, Martin Andersen Nexș, Alberto Casella, Clement Wood, Vladimir Korolenko ș.a. Miron Grindea traduce Marșul nupțial al Selmei Lagerlöf, în vreme ce M. M. Geron optează pentru Ernest Hemingway (Satul indian). G. Rădulescu tălmăcește din portughezul Eça de Queiróz (Comoara), iar din Luigi Capuana, Luciano Zuccoli și Mihail Zoșcenko traduce Liviu Andrei. În fine, Carol Drimer transpune
OGLINDA LUMII. WELTSPIEGEL. LE MIROIR DU MONDE. VILÁG TU˝KRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288512_a_289841]
-
sub tăblițe de argilă. Teatrul lui suportă același „tratament”: experimentale, mesaje despre sine, despre scriitură, secvențe beckettiene, pirandelliene, dactilograme ale realului. Dezordinea existenței explodează chiar din titluri: Exact sau Un câine de vânătoare, Vreau să am și eu o amintire, Marșul sau A treia piesă cu soldați. SCRIERI: Desant ’83 (volum colectiv), pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1983; Cine mă trece strada?, Pitești, 2001. Traduceri: Guillaume Apollinaire, Amorurile unui hospodar, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1992; Gustave Le Rouge, Prizonierul planetei
PARASCHIVOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
idei. Al. Paleologu „își purta zeghea ca pe un costum de vacanță, iar conversația lui schimba baraca mizerabilă în salon”, Sergiu Al-George vorbea ca în templu, I.D. Sârbu ca într-o aulă universitară, iar Al. Ivasiuc conferenția strălucitor în timpul unor marșuri forțate. Conversația în limbi străine era delict, instrumentele de scris erau și ele socotite delict, iar hârtia scrisă sau tipărită era vânată. Mai târziu, la Gherla, s-a admis o singură lectură, a „Scânteii”, ca mijloc de reeducare. Întreaga narațiune
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
în cocina din trecutul fiecărei existențe // și sub degetele mele fragile părul celui care afirmă ritos că asocierea / frigului cu întunericul constituie o operă într-adevăr măreață // dorești tu cumva să-mi mângâi fruntea vrei tu să îngân repede un marș războinic / o guillaume ! apune și soarele mi-a fost dragă ziua de ieri / se încheie și veacul - ziua de ieri mi-a fost dragă” (margareta îl înțelege într-o foarte mică măsură pe guillaume). Titlurile atribuite de M. poemelor sale
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
n-ar fi apărut. Un exemplu în acest sens este reflecția iezuitului Baltasar Gracián (El oráculo manual y arte de prudencia, 1647). Ca manifest al libertății politice, eseul este un agent subversiv în regimurile totalitare. Pentru ideologiile încolonării și ale marșului forțat, dubitația echivalează cu sabotajul. Când este protejat de patologiile admirației de sine sau ale megalomaniei, eseul construiește punți între discipline și ridică în chip fericit semne de întrebare tocmai acolo unde spațiul public suferă de inflația certitudinilor. Aparent facil
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]