5,675 matches
-
că se restaurase câte ceva, dar colegul lor nu era mulțumit, rumänische Wirtschaft, se revolta neamțul din el, când ai bani n-ai materiale, când ai materiale n-ai bani, când ai și materiale, și bani te trezești că-ți pleacă meșterii să lucreze în lumea largă. Nu, nu se gândise să plece și el în Germania, răspunsese la întrebarea unuia, la ce bun să se ducă, să devină salahor? Să vândă benzină, să spele parbrize?... Unii mai nimeriseră cum nimeriseră, dar
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
dar foarte, foarte ieftin, de la piața de vechituri, o bicicletă care nu mergea! (Râdem) În casa în care am stat, era o prăvălie care era și atelier de reparat. Eu eram acolo foarte bine văzut, pentru că mă interesa ce făceau meșterii aceia, care erau niște oameni cumsecade. Când m-au văzut la ușă, au venit imediat să deschidă. Le-am povestit că am o bicicletă, dar care deocamdată nu merge! (Râdem) Păi, nu-i nimica! Să le-o aduc acolo. Am
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
la Templu, fiind lui DUMNEZEU plăcut ! CIRUS, cum spune Scriptura : tot ce NABUCO-a confiscat Și-odoarele de la Templu, evreilor li le-a dat ! Lăsat-a și o scrisoare, pentru slujbașii săi, poruncă : Templul să fie reparat ! și bani la meșteri, pentru muncă ! DARIUS, se tâlcuiește : "cel ce binele susține" Iudeilor și Templului, făcutu-le-a numai bine ! ARTAXERXE : "cel ce face să domnească Sacra Lege" Pe mulți evrei, ca și pe Ezra, i-a eliberat, ca Rege ! Care pe DOMNUL
DE LE ILIE LE IOV de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371781_a_373110]
-
un plai neluat în seamă, chiar uitat, pe-o coastă pieptișă de sub munte. Trecuse ceva timp, iar în lumea de dincolo abia de se ivise înspre Copac un pumn de oameni, scormonitori în vintrele pământului după fier și, mai apoi, meșteri în lemn. Tăcuți nevoie mare, întunecați la chip, cu glas încet și dulce, se țineau departe de ce le-ar fi tulburat tihna traiului și așa greu... Dinspre ei se-ntorsese el mereu nemulțumit. N-aflase nimic de la muții ăștia, n-
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
Stătea soldatul în gheretă și-i păzea de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
de zăpadă, Ochii, ca întinsa mare. Pletele-i jucau pe spate, Negre cum e blânda noapte, Mândru-n șa, munții străbate Pe un cal scăldat în lapte. Hainele-s din fir de aur Și din pietre nestemate, Armele, de-un meșter faur Toate-s cu talent lucrate. Iată că-ntr-o zi de vară, Vița noastră cea regească Întâlni o căprioară Și-ncepu s-o urmărească. Cu privirea speriată, Ea se pierde printre ramuri, El, în goana lui turbată, Își strunește
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
ia zăpada! O să fac tot ce zic și cum zic, o să muncesc cot la cot cu ei, o să învăț să bat fierul și arama, că nu-i mai greu decât să faci un ulcior de pământ, la care eu sunt meșter neîntrecut. Oare, o să trăiesc să mai apuc să fac vreo oală? O să-mi mai văd copiii și muierea care o să primească vestea că eu am murit? Ce-o fi în sat când se va auzi? O să-mi facă și pomană
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
cu bine a celui care se odihnea pe ele. În timp ce savuram Ceaun în care se pregătea hrana de fiecare zi bunătatea de băutură, unchiul meu, care până atunci nu spusese nimic, se apropie de urechea mea, șoptindu-mi: e mare meșter în confecționarea fluierelor; o să-ți arate mai târziu colecția lui. Între timp, bătrânul cioban prinse o vergea rotundă și lungă de vreun metru, de alun, după câte mă pricepeam eu în ale foioaselor, însă ajutorul mi-a venit de la unchiul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
din pădure... Caut și găsesc. Îl usc o săptămână, câteodată o săptămână și jumătate, dacă timpu-i capricios. Am făcut fluiere și din lemn de prun, sună cel mai bine. No, ia... îl prind și-l scobesc cu uneltele astea. Sunt meșteri mari cei din Hodacul Mureșului. Au mare îndemânare, de la moșii lor, și știu să facă fluiere. - Frate Ioane, apucă să îi zică unchiul meu, bătrânului baci: spune-i nepotului povestea aceea cu negura, din noaptea Lunii curate și dă rod
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
de grabu vărsătoriu de dânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâea fără județu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu, și lucru său îl știa a-l acopieri și unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârâia, ca văzâmdu-l ai săi, să nu să îndăpărteze și pentru aceeia raru război de nu biruia. Și unde îl biruia alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor. Mai
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
al Legiunii a XIII-a Gemina (o legiune de elită a armatelor romane)și cetatea medievală Bălgrad. Se spune că 20.000 de iobagi români au lucrat la construcția cetății, lucrările de zidărie și pietrărie fiind făcute de muncitori și meșteri italieni, iar lucrările speciale de sculptură la porțile cetății și bastioane, realizate de o echipă de la Viena. Între zidurile cetății s-au desfășurat evenimente importante pentru istoria poporului român. După intrarea pe traseu, în partea dreaptă se pot vedea ruinele
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
tainice pline de simboluri, Valahia a fost întemeiată de NEGRU-VODĂ BASARAB care a descălecat din țara transilvană a Făgărașului prin „cheile” Munților Carpați. El și-a stabilit capitala pe Argeș unde a ridicat mănăstirea Curtea de Argeș, de care se leagă legenda meșterului Manole. VASILE LOVINESCU evocă simbolistica ascunsă a figurilor încrustate în paftaua lui Neagoe Vodă și anume: ”o lebădă cu gât de balaur și cu cap de femeie, ceea ce ne duce cu gîndul la imaginea celestă a constealției LEBEDEI situată în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
tainice pline de simboluri, Valahia a fost întemeiată de NEGRU-VODĂ BASARAB care a descălecat din țara transilvană a Făgărașului prin „cheile” Munților Carpați. El și-a stabilit capitala pe Argeș unde a ridicat mănăstirea Curtea de Argeș, de care se leagă legenda meșterului Manole. VASILE LOVINESCU evocă simbolistica ascunsă a figurilor încrustate în paftaua lui Neagoe Vodă și anume: ”o lebădă cu gât de balaur și cu cap de femeie, ceea ce ne duce cu gîndul la imaginea celestă a constealției LEBEDEI situată în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
tainice pline de simboluri, Valahia a fost întemeiată de NEGRU-VODĂ BASARAB care a descălecat din țara transilvană a Făgărașului prin „cheile” Munților Carpați. El și-a stabilit capitala pe Argeș unde a ridicat mănăstirea Curtea de Argeș, de care se leagă legenda meșterului Manole. VASILE LOVINESCU evocă simbolistica ascunsă a figurilor încrustate în paftaua lui Neagoe Vodă și anume: ”o lebădă cu gât de balaur și cu cap de femeie, ceea ce ne duce cu gîndul la imaginea celestă a constealției LEBEDEI situată în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
turiști. Secolul 18 trăiește încă la Williamsburg. Nicăieri în altă parte pe Terra nu poți învăța atâtea despre meseriile secolului al VIII-lea, meserii tradiționale, preindustriale. În 20 de ateliere din zona veche a orașului Williamsburg, lucrează peste 100 de meșteri, calfe și ucenici, în cadrul unui program special, instituit de Fundația Colonial Williamsburg, care conservă spiritual vremurile demult apuse, reproduce tehnologia anglo-americană a secolului al XVIII-lea și aduce în fața vizitatorilor viața orașului de altădată. Ateliere de încălțăminte, țesături și broderii
WILLIAMSBURG VIRGINIA, CAPITALA AMERICII COLONIALE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344883_a_346212]
-
vremurile demult apuse, reproduce tehnologia anglo-americană a secolului al XVIII-lea și aduce în fața vizitatorilor viața orașului de altădată. Ateliere de încălțăminte, țesături și broderii manuale, vopsitorii, tâmplării, confecționeri de pălării de damă și peruchieri, fierari, tipografi, bijutieri și alți meșteri, specializați în peste treizeci de meserii, te întâmpină în costume de epocă și reconstituie zilnic atmosfera secolului al XVIII-lea. În capitala colonială a Americii ai senzația unei calatorii în timp. Există și un program dedicat ambarcațiunilor cu care erau
WILLIAMSBURG VIRGINIA, CAPITALA AMERICII COLONIALE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344883_a_346212]
-
și iertasem pentru marșul vostru prin străchini, pentru neverosimila trecere într-o noapte de la stânga la dreapta, pentru toată contribuția voastră la prăpădul general. Vă consideram niște începători în ale politicii și niște bușteni în care încă nu a intrat meșterul cu dalta, să le dea forma. V-ați trădat familiile și prietenii, ca să cerșiți un loc mai în față la momentul împărțirii de scaune. Și dacă ați fost cinici și duri între voi, ce v-ar fi putut opri din
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
Acasa > Strofe > Valori > ION CREANGĂ PENTRU COPII ȘI NEPOȚI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 837 din 16 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului - S-a născut în Humulești, În casă moldovenească, Mare meșter în povești Scrise-n limba strămoșească. Oare cine-i, dac-a scris „Ursul păcălit de vulpe”? Am greșit cumva și-am zis „Soacra cu nurori mai multe”? - Este vorba despre NICĂ, Cel mai mic din cei opt frați, Creangă, care va să zică
ION CREANGĂ PENTRU COPII ŞI NEPOŢI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345894_a_347223]
-
împinși în fiecare zi, bea direct furadan! Am auzit de multe cazuri când oamenii și-au pus, de bunăvoie și nesiliți de nimeni, capăt zilelor cu furadan! M-a rugat într-una din zile Costache Licurici să mergem la un meșter care i-a reparat căruța și s-o luăm. Și meșterul acesta încercase odată să se otrăvească cu furadan dar cred că în ultimul moment i s-a făcut frică și spiritul de conservare a prevalat, fiindcă a fost salvat
AZI DIMINEAŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346047_a_347376]
-
cazuri când oamenii și-au pus, de bunăvoie și nesiliți de nimeni, capăt zilelor cu furadan! M-a rugat într-una din zile Costache Licurici să mergem la un meșter care i-a reparat căruța și s-o luăm. Și meșterul acesta încercase odată să se otrăvească cu furadan dar cred că în ultimul moment i s-a făcut frică și spiritul de conservare a prevalat, fiindcă a fost salvat. Și-l tachina vercinul: - Ce-ai făcut mă’, ai luat furadan
AZI DIMINEAŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346047_a_347376]
-
mănăstiri vechi, slobode, bogate și mândre, prin călugării cărora se ținea munca și avântul în Biserică, el alese un loc singuratec, în păduri dese, prin muncelele Vâlcii, și făcu să se clădească acolo, cu cele mai bune materiale și cu meșterii cei mai destoinici, mănăstirea Hurezului sau a Hurezilor”. Începută în vara anului 1690, construcția bisericii s-a terminat în iunie 1692, pictura fiind gata la 30 septembrie 1694, după cum arată pisania de deasupra ușii de la intrare, de pe peretele de vest
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
peste program, Drepturi multe ,,dânșii are” dar eu. . . nu pot ca să am! Eu, întruna, ca măgarul, nu am timp nici de-a gândi, După ce-am trecut hotarul, zi și noapte aș munci! Unii spun că-i hărnicie, că românu-i meșter bun, Alții spun că e prostie, cei de-aici cred că-i nebun. Ce să zic, luat de valuri, deseori pățesc la fel, Mă zbat între două maluri:îs tâmpit sau îs tembel! De cinci ani, fără oprire, niciodată n-
AZI E BOBOTEAZĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348823_a_350152]
-
i-a ajutat pe Grigoraș Dinicu și pe alții muzicieni ai timpului. Vasile Alecsandri o îndeamnă pe Regina poetă să-și reia pasiunea din prima tinerețe. Scrie proze:,, Poveștile Peleșului (1882 și 1883), Cugetările unei Regine (1882), Robia Peleșului (1888), Meșterul Manole (1892), Poveștile unei regine(1901), Crăciunurile unei Regine (1905) și poezii: Rinul meu (1884), Monorepos (1884), Patria (1891), Cântecele de mare (1891). Regina Elisabeta a tradus din poeziile lui Alecsandri, în germana pentru a-și alina suferința pricinuită de
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
Maria Diana Popescu - Alexandru Mironov. GALERIA ARTELOR (pag. 90) - Dorel Schor(cronică de artă), Silviu Racheriu(fotografie), Năstase Marin, Emil Druncea (sculptură), Eveniment (Anul 80 al artelor plastice bucovinene), Marin Mihai - MM News, Artă și tradiție (Nicolaie și Elena Gheorghian - meșteri populari), Asociația Transfrontalieră "Art Meșteșugurile Prutului", dr. Corina Kiss (cronică muzicală). VIS DE COPIL (pag. 103) - Maricica Stroia, Angela Burtea, Ștefan Radu Mușat, Aga Lucia Selenity, George Nicolae Stroia, Petru Szabo. TEATRU (CONTEMP) (pag. 109) - Sorin Smărăndescu(teatru), Patricia Lidia
EDIŢIE OMAGIALĂ DEDICATĂ POETULUI NAŢIONAL) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346764_a_348093]
-
cântă o pasăre prin pod/ De crezi că e paiața cu râsul său nerod.// Și personagii-umbre se mișcă fără rost/ În comedii sau drame ce parcă nici n-au fost/Fantomele s-adună și se despart în grupuri/Regizorul lipsește-el, meșterul de trucuri.// Și șoapte și foșniri se-aud dinspre cabine/ Dar Hamlet, prințul înnegurat, nu vine./ Doar vântul se strecoară prin geam și prin perdele/Ofelia-i o umbră împresurată-n ele.// Nici Richard nu apare nici alte personagii/ Care
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]