3,292 matches
-
administrativ obligatoriu al faptelor de violență, cu ajutorul unui program informatic specializat, Signa, care va face în continuare obiectul unor expuneri importante pentru analiza noastră. Recensământul oficial al faptelor de violență din școli a fost inițiat de câteva țări în urma presiunilor mediatice, sindicale sau politice. Odată realizat acest recensământ, el nu a dat loc, în general, unei continuări regulate. Este cazul Angliei, cu rapoartele Elton (1989) și Gill și Hearnshaw (1996), deși lucrurile par acolo pe cale de evoluție. La fel s-a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai recentă cu privire la acest subiect, a precedat cu mult colectarea datelor. Totuși, în Israel, ca în multe alte țări, câteva fapte diverse implicând prezența armelor albe în școlile israeliene 12 alertează opinia publică, iar aceste evenimente coincid "cu o acoperire mediatică internațională fără precedent a iruperii acelor school shootings din Statele Unite și Europa". Numai pornind de la aceste evenimente devine subiectul o prioritate pentru Ministerul Educației și sunt alocate fonduri publice pentru realizarea unei numărători naționale, ai cărei creatori sunt pe deplin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
creștere a acestei violențe (ba chiar se produce o diminuare a ei), dar o mutație a raportării contemporane la violență face ca aceasta să fie suportată mai greu; • e vorba de o fantasmă a nesiguranței, de o manipulare politică și mediatică. Cum să te hotărăști între aceste trei căi dacă nu dispui de baze de date repetate în timp? Or, trebuie subliniat o dată în plus, cu excepția rapoartelor foarte incomplete și vechi pe care le-am pomenit, asemenea date nu existau în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
modului în care cineva poate fi victimă a violenței în școală și, prin asta, de un mod de a concepe lupta împotriva fenomenului, nu simplist, pe termen scurt, ci pe termen lung, prin prevenire și disuasiune zilnică. Departe de clișeele mediatice, vom încerca să ne ocupăm aici de violența cotidiană, o violență mai banală și care nu e numaidecât infracțională, ceea ce nu înseamnă că e suportabilă. Definirea violenței Imensul decalaj dovedit între statisticile administrative și celelalte moduri de contabilizare a "violenței
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ar fi subminat autoritatea dascălului. Acest curent de gândire e coerent și nu-i nici pe departe marginal. E organizat în rețea, are propria presă și relații politice. Printre acestea din urmă figurează Luc Ferry, fost ministru al învățământului, filosof mediatic, prieten și coleg cu Comte- Sponville, alături de care a semnat, de altfel, o carte (Ferry și Comte-Sponville, 1999). Cum analiza Luc Ferry violența în școală și cauzele ei când era ministru? Aflăm dintr-un discurs al său din 22 octombrie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fost copiii lui mai '68 și ai dezmățului său nestăvilit care se împotrivea ascetismului necesar pentru transmiterea cunoștințelor, provocând o "înfrângere a gândirii", cum o numea, într-un pamflet celebru, cel mai cunoscut reprezentant al acestui curent, un alt filosof mediatic, Alain Finkelkraut (1987). Discursul despre decadență pornește de la o presupusă insuficiență parentală, iar dominanta constă în acuzarea părinților și a lipsei de repere, cum tinde s-o impună un joc de cuvinte pseudo-savant*. Noua familie, marcată de hedonismul consumerist, ar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la școală o dată pe săptămână și predă timp de o oră... Cursul este bazat pe un curriculum structurat și cuprinde teme precum consumul de droguri, consecințele comportamentului, rezistența la presiunea colegilor, modul de a refuza, creșterea stimei de sine, imaginile mediatice ale drogurilor, rolul pozitiv al modelelor și sistemele de sprijin. Este vorba de un program al cărui scop clar este "o viață fără droguri și lipsită de violență" [violence-free]". Acest program a avut o audiență considerabilă, încât, ne spune site
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Gottfredson, 2001; Royer, 2005), arată că formarea personalului, supervizarea externă și ajutorul directorului condiționează succesul unui program. Cel de-al treilea este importanța duratei, arătând pe deplin necesitatea de a promova în mod regulat programe pe termen lung, decât "lovituri" mediatice. O altă sinteză (Derzon și Wilson, 1999), bazată pe reducerea violenței în optzeci și trei de studii, ajunge la aceleași concluzii în ce privește durata și calitatea implantării programului, dar precizează că patru tipuri de programe s-au dovedit eficace: programele de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și programele aplicate care-i vor fi semnalate de membri. În special, Observatorul Internațional al Violenței în Mediul Școlar va veghea ca această problemă să nu fie folosită nici într-un mod senzaționalist, exagerându-i-se importanța (pentru rațiuni politice, mediatice sau carieriste), nici negată într-un mod angelic; • realizeze o sinteză despre acțiunile eficace, ineficace și promițătoare, în funcție de literatura științifică disponibilă. Site Internet: www.ijvs.org Contact: debarberic@aol.com Bibliografie ADAMS T.A. (2000). "The status of school discipline
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să regăsim aceeași maturitate a clasei politice comparată cu vivacitatea și cu realismul dezbaterilor franceze din anii '70 și '80. Poate că astăzi nu ar trebui să mai asistăm nici la propuneri ,,pompieristice" ale clasei politice în căutare de senzații mediatice facile, nici la inițiative politice (mai mult sau mai puțin mânate de un neonaționalism) fără lansarea unor dezbateri publice și negocierea unor alianțe politice strategice. Ca și în cazul celorlalte autorități locale, noile regiuni vor fi guvernate în Franța de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
MEMO • Abordarea științei politice, Michel Hastings, 120 pag., 48.000 lei • Analiza povestirii, J.M. Adam, F. Revaz, 128 pag., 55.000 lei • Comerțul internațional, Frédéric Teulon, 112 pag., 40.000 lei • Comicul, Jean-Michel Defays, 130 pag., 48.000 lei • Comunicarea mediatică, Guy Lochard, Henri Boyer, 100 pag., 55.000 lei • Construcția europeană de la 1945 pînă în zilele noastre, Pascal Fontaine, 76 pag., 40.000 lei • Cronologia economiei mondiale, Frédéric Teulon, 72 pag., 40.000 lei • Elemente de logică, Marie-Dominique Popelard, Denis
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de promovare a unor principii ale democrației liberale, precum transparența și independența mass-media. În același timp însă, Mona Muscă a făcut parte și din Comisia pentru Egalitatea de șanse pentru Femei și Bărbați. Activitatea Noricăi Nicolai, chiar dacă mai puțin vizibilă mediatic decât cea a Monei Muscă, este, de asemenea, comparabilă cu cea a oricărui coleg bărbat, având, de altfel, și o poziție importantă în cadrul grupului parlamentar al PNL de la Senat, de lider până în 2003 și apoi de vicelider. De asemenea, a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pentru a obține audiență și... spectacol. Lumea politică, în grija ei de autolegitimare, pactizează cu media ă pe care le consideră totuși reprezentante ale diavolului ă, uzează de strategii de alianță cu acestea și contribuie astfel la confundarea diferitelor scene mediatice, cum sunt cele care țin de public și de privat, de serios și de divertisment. (Charaudeau, Ghiglione, 1997, p. 68) Unul dintre cercetătorii importanți ai evoluției presei în spațiul est-european, Peter Gross, insistă asupra capacității comunicării de masă de a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
durabilă. Cele două politiciene se fac astfel ecoul mentalităților existente în interiorul formațiunilor politice din care provin, tratând problemele femeilor într-o „grilă conservator-protecționistă” (Miroiu, 2004, p. 226). Totuși, în condițiile în care astfel de întâlniri televizate sunt rare în peisajul mediatic din România, trebuie apreciat modul în care două femei din partide aflate într-o aprigă competiție politică reușesc să discute explicit despre nevoia promovării femeilor pe scena politică. Considerații finale Studiul de față și-a propus să analizeze trei emisiuni
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
2005. Grünberg, Laura; Miroiu, Mihaela (coord.), Gen și societate, Editura Alternative, București, 1997. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Nel, Noël, Le débat télévisé, Armand Colin, Paris, 1990. Rovența-Frumușani, Daniela, „Identitatea feminină și discursul mediatic în România postdecembristă”, în Brădean, Adina; Dragomir, Otilia (coord.); Rovența-Frumușani, Daniela; Surugiu, Romina, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Rovența-Frumușani, Daniela, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004. Selby, Keith; Cowdery, Ron, How to
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
creator, a unui artist sau a unei persoane care are o profesie de natură uraniană, poate să aducă o „izbucnire” pozitivă a talentelor și capacităților, o Înnoire a stilului, care-i permite individului să fie recunoscut, mai ales În plan mediatic. În fine, la femei pot fi constatate uneori tulburări funcționale de natură hormonală, Însoțite de operații ginecologice. Sens: Iubirea trebuie trăită departe de obișnuințe și prejudecăți. Capcană: Atracțiile resimțite pot fi atât de intense, Încât ajung să ascundă realitatea: sentimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
materiale. Jupiter - Uranus Armonios: Acest tranzit excelent Îi permite individului să-și afirme independența, să-și pună În valoare talentele și capacitățile cele mai personale. Perioada este propice pentru angajarea pe un nou drum, pentru obținerea autonomiei profesionale, pentru activitățile mediatice. Disonant: Dezvoltă tendința de a contesta anumite lucruri. Individul se afirmă Într-un mod incoerent, impulsiv, ceea ce-i poate aduce unele probleme juridice sau ierarhice. Jupiter - Neptun Armonios: Îi permite individului să-și afirme un ideal sau o credință, să
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
boabă din limba unui neam pe care vrea să-l stăpânească. întrebat cum a fost întâmpinat de popor: "bine". Furtunoasa, în sens de grabnica, lui vizită în județ, mereu urmărit de "persoane speciale" n-a avut niciun ecou, mai ales mediatic ! Nici când a revenit în județ, cu alai mai numeros și sprijin PNȚCD, nu s-a bucurat de prea multă lume, regalitatea, ca formă constituțională ne-având ecou prin aceste părți, iar regele era maiestatea Sa (ei, și?), prințesele erau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
se va continua. Chestiunea e că va cre ște, absolut sigur, informația dedicată sau aplicată, adică cea utilizată pe activități, și mai ales cea specială. ACCESUL la informație devine ieftin dar interesul pentru aceasta scade datorită suprasaturării omului prin bombardamentul mediatic și informațional. O cauză mai poate fi alienarea personalității care devine schematică, utilizabilă într-un domeniu productiv și ... 378 atât ! Procentual, doar un mic segment din populație este creație, restul (să zicem 90%) doar forță în producție. Scăderea nivelului de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Berlinului și Cortina de Fier, dovedind astfel experților de la Tavistock și “Stanford Center” că forța de penetrare - și de manipulare - a unor mari grupuri de tineri, prin muzica “Beatles” și consumul de droguri se poate extinde la scară planetară. Acoperirea mediatică a fenomenului (În fapt, experimentului) a avut un caracter decisiv. “Neadaptarea fragmentală” Asemenea unor roboți, cei patru “Beatles”, veritabili “cobai” ai “Institutului Tavistock” au lansat hit după hit - transformate toate În “evenimente universale” de media electronică - utilizând texte cu acele
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
iese din jocul Început și intră În conflict direct cu autoritățile. Momentul schimbării poate fi fatal pentru autorități. Deoarece conflictul Începe să evolueze fără implicarea surselor financiare, acestor surse mass-media le rămâne doar două posibilități de acțiune: emigrarea sau atacul mediatic. Jim Keith arată că În SUA există o conlucrare obișnuită Între mijloacele mass-media și CIA. Se menționează că multe agenții de știri furnizează acoperire agenților CIA: New York Herald-Tribune, Saturday Evening Post, ziarele Scripps-Howard și Hearst, Associated Press, United Press International
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
talciocuri, Rusia a încercat să-și camufleze eșecul pe plan sportiv (doar 6 medalii de aur, dintre care numai una cu adevărat meritorie - Alexei Iagudin, patinaj artistic) invocând o pretinsă adversitate a lumii împotriva rușilor, a slavilor în general. Isteria mediatică, situată sub genericul „săriți, își șterg picioarele de ruși!”, a fost lansată o dată cu concursul de perechi la patinaj artistic, când s-a descoperit că sportivii ruși au câștigat nemeritat în fața celor din Canada. Prinși că au făcut „muncă de lămurire
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
personajului istoric aflat în dispută. La puțin timp după "scandalul manualelor" din 1999-2000, încheiat cu victoria eposului național eroizant asupra minimalismului istoric "european", momentul omagial din 2004 a provocat o confruntare aprigă, prelungită și după încheierea propriu-zisă a festivităților. Disputele mediatice au avut drept pretext bugetul uriaș alocat de autorități evenimentelor comemorative. Culpa era agravată de o distribuție părtinitoare, menită să aducă un consistent beneficiu de imagine partidului aflat la putere. După căderea lui Ceaușescu, aceasta a fost cea mai serioasă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
într-un registru foarte omenesc, chiar trivial, este, în definitiv, o tentație la fel de normală ca și aceea de glorificare perpetuă. Dincolo de scenariile mai mult sau mai puțin reușite ale comemorării, imaginea domnitorului și-a dovedit clar anduranța la ofensiva politică, mediatică sau pedagogică, printr-un alt eveniment. În 2006, un concurs național de televiziune a provocat serioase discuții pe tema identificării celor mai "Mari români" din toate timpurile. Mai multe emisiuni-dezbatere au mobilizat personalitățile culturale ale momentului, îndemnând telespectatorii să voteze
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
genul "marea dramă națională cu manualul de istorie a fost iscată de Sergiu Nicolaescu, furios că, la școală, domnitorii nu arată ca în filmele sale"136 nu au fost mai productive, deși nu erau lipsite de substanță. În acest război mediatic, opiniile divergente au fost agresiv ridiculizate, nefiind iertat nici președintele de atunci al țării ("Constantinescu nu se pricepe la istorie, dar se amestecă"137). S-au răstălmăcit fără scrupule observații pertinente, s-a evitat în mod repetat efortul de înțelegere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]