2,990 matches
-
ești ca o moașă, m-ai simțit ca să mă tragi în facere! cad de lumină crengile, locul mai larg de la macaz, două linii dintr-una, manetele cu contragreutate schimbă direcția, "Resicza 1898" pe ac, ecartamentul îngust litotă pe coarne de melc întinse nemăsurat în iarbă, jucărie de sistem feroviar postumă de la efectul ludic, de tip Tîrgu Mureș se va numi împletitura lor în viu, cu buloanele din traversă după STAS, lubrifiantul miroase și a înnegrit, în vreme, pietrișul de terasament, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bunul călugăr francez, investigație pe bîjbîite, veceul de 4.000 de euro, erotomanie prin crimă și coprofilie, rondul de noapte în gazeta "Libertatea", s-a oprit în Bărăbanț, panorama Alba-Iuliei, valea creneluri de blocuri lamă, în vatra veche ochi de melc pe clopotnițe strîng în teci o mie de ani, coboară toți, scriitorul nu se salută la plecare, cînd am intrat la el am făcut-o din greșeală! Ora 11,30, în acceleratul Cluj-Napoca Craiova București, ieșind din Vințu de Jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
greșelile majuscule, uriașii momentului pe Valea Siretului, trenul pe primele pante stîngi, dacă ar putea vorbi eroii din compartiment n-ar fi repertoriul de slugi de casă Hogarth, casa în alb vedenie, peluza albă, șicul ei semibolta pe aripa dreaptă, melcul fecundează cu sine însuși în vis, obține vise, nu vă mai numesc slugi, vă numesc prieteni! înlocuind deșertăciunea peisaj, clipele de negru compact Ruginoasa Tîrgu Frumos DN 28 așteptare răsplătită, mașini-trasoare descriu cotiturile cu încetul, de credință pînă aderă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cum să-i fie frică! îmi dai și mie din cafea? cum de nu, de ce nu mi-ai zis, ia-o toată! multe rețete de mîncăruri de la Ioana, credeam că purul și leurda sînt totuna! adevărat că sînt amîndouă usturoiate, melcii buni, broaștele nu, i-am spus lui Norvedin că plec, am aruncat căldarea în care a gătit el arici, și nurcă mănîncă, șobolan! Ora 17,10, în acceleratul București Satu Mare, în stația București Nord, naturalul dus în naturist, optim funcțional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
barbă cioară, pui de cioară, fire din căștile pe urechi, umbre de fațade Pașcani, sticla groasă de lumină, largare și pe dedesubt, Siretul, sîntem și prizonierii unei singure vorbiri, în cochilia ei ne-am retras, că e a noastră, noi melcii, cînd am putea fi vîntul Duhul! este și știrbirea credinței, crede vorbele autoimpuse, nici diavolul nu crede în el însuși, mult rătăcim! drumul dinspre Strunga Cuviosul Paisie Aghioritul Epistole, Tîrgu Frumos capitolul "Studiul duhovnicesc" cu ochelari subțiri Al Bano, masa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spiritul de observație, acționez cu prețul acțiunii, truism, papagal-capră ritmurile de viață peste conștiință, timpul collosoma bidens pacu, elaphe obsoleta șarpele negru de munte, pe șoareci nu-i omoară, iau de pe tavă mîncarea papagalilor, înmulțirea prin sexualizare înmulțire prin conștientizare, melc autofertil în timp, nu în mîntuire, cu tip de conștiință toxică. Ora 13,00, la macaz ploaie, îl întorc o dată, pace, Titlul tablourilor cu Majuscule, miros de iarbă udă în fotografii, în plămîni radiofotografia respirația, Prea Transfigurate Crengi în litieră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noi, la Bateria Comandă, era mai simplu. M. M.: Era mai simplu, că aveați doar aparatura de comandă. S. B.: De telefoniști era puțin mai greu. Se duceau până în poziții și veneau cu rolele de cablu în spinare. Le spuneam "melci". Dar de tunari era și mai greu. Însă, când a venit alarma adevărată, nu eram toți în pat, că asta s-a întâmplat pe la ora trei după-amiaza - erau plecați la concert, erau plecați în învoiri. Ei nu știau nici cu
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
de un supliment fără probleme. Duminica se și dădea, de regulă, mâncare mai bună, cu carne mai multă. M. M.: Da, mai dichisită, mai bună. Și felul trei era. S. B.: Așa, erau prăjiturile alea făcute cu gem, ca niște melci. Țin minte că atunci am mâncat mai bine și am zăbovit la masă mai mult noi, cei rămași acasă. De la PC plecam la masă cu rândul, fiindcă cineva trebuia să rămână tot timpul la post. În acea zi, am mers
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
mai puteam concentra asupra acelor miniaturale civilizații strălucitoare și translucide, deși, în lumina vie, pietricelele colorate și minusculii arbori de iarbă de mare păreau niște juvaere cizelate de Fabergé. Am urmărit un dans de crevete și înaintarea lentă a unui melc de mare, verde transparent, și am văzut din nou viermele lung, roșu, încolăcit, care-mi amintea, într-un fel, de monstrul meu marin. După aceea, am remarcat, cu enervare, câțiva turiști, probabil de la hotelul Raven, care se opriseră pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ajunse aproape de capătul grădinii, se aplecă peste unul din răzoarele de flori indistincte, începând să scormonească pământul cu grebla, la întâmplare. Pe urmă, deodată, începu să izbească ceva cu grebla. Nu săpa, ci lovea. Oare ce-o fi lovind? Un melc, o buruiană? La ce s-o fi gândind, cu atâta concentrare, în timp ce distrugea nimicul acela nevinovat? Eram de-a dreptul fascinat, dar n-aveam timp de pierdut. Am început să urc dealul, la adăpostul pădurii, observându-l din când în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
timp să îmi pun și eu aceste întrebări. Poate că ar fi fost bine să profit mai mult de viață, de meserie și de oamenii pe care i-am cunoscut. Am fost de atâtea ori în prima linie, apoi, ca melcul, m-am retras acasă. Așa simțeam eu. Cea mai mare mândrie a mea a fost că am rămas așa cum m-a făcut mama. Am nevoie să trăiesc normal, cât se poate. Dacă ies pe stradă, nu aștept să văd dacă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
codul rutier. Doar că, pe lângă slabele-i puteri În planul fizic, omul are o compensație Într’altul, ideatic, acela a rațiunii. Și, privind trecutul speciei noastre, vedem că: Vânător prin naștere zice-se, de nevoie zic eu, sătul de culesul melcilor care abia preling vreun metru pe oră, Îl vedem totuși pe om ca pe posesorul unei performanțe modeste: chiar acum, după un Îndelungat antrenament, al unor aleși, de vreo 15 m/s, adică 40 km/oră, inferioară vitezei oricărui potențial
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se uni În obada Tisei, Nistrului și Dunării. Iată și de ce nu mai avem astăzi ce-a fost În afara acestei obezi În vremea lui Burebista. „Observator“, 1 septembrie 1999, ora 14,18 6. D’ale presei Am strivit deunăzi un melc. Îmi pare rău, dar mă Împac cu gândul: cine l’a pus să se „fardeze“ cu brun, ca și pământul? Era deci un mincinos, el fiind o vietate, iar pământul cu totul altceva. Dar poate, chiar „mințind“, el urmărea ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Între multele evenimente, care nu pot fi nicidecum prezentate În totalitate, trebuie alese cele care prezintă interes pe termen lung; măcar pentru a Îngădui beneficiarului informării să adune banii pentru apariția de „mâine“. Adică e nevoie de obiectivitate. Dar, astfel, melcul din pildă, alias cotidianul, se colorează altfel, adică viu. Și riscă a fi mâncat. Rău și pentru el și pentru cititor. E nevoie deci și de un alt “mediu”, adică cititor, nu de brunul pământului ci de multicolorul vieții. Adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
negație a negației” fără precedent în istoria omenirii. Deși mulți au încercat să explice această cotitură politică radicală prin motivații interne, consider că un rol important în viziunea lui Deng Xiaoping îl au considerațiile strategice. Cu înaintarea în ritm de melc a economiei planificate de comandă, China nu putea spera să ajungă vreodată să ocupe în competiția mondială a puterii o poziție corespunzătoare dimensiunii ei numerice. Să amintim că, la finele anilor ’70, exporturile Taiwanului erau mai mari decât cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
multă dispărută, cea a inocenței. Universul poetului este lumea unui prunc care explorează camera, clătinându-se pe piciorușe. Constituite într-un leit-motiv, paharele pe care nu le poate atinge și care totuși pocnesc cu gingășie îl uimesc la fel de tare ca melcii, buburuzele și furnicile din iarbă. Obsesii și voluptăți de prunc îl îndeamnă s-o asculte pe fata care, noaptea, a ieșit afară să facă pipi în nisip. Obiectele le pipăie cu degete atât de diafane încât mișcarea pare a se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
amatori. Pe la miezul nopții, oceanul obosit Începe să se retragă. Începe refluxul. Dimineața e departe de noi. Uneori pornim prin ceața oceanului, să-i explorăm fundul. Mai la nord de Waldport, la Newport, unde fundul e stâncos, mergem și strângem melci de ocean și În special stele de mare. Yii, produc un efect dezagreabil. Cu greu le putem dezlipi de stâncă. Mișcă brațele lor pline pe partea inferioară cu o materie gelatinoasă. Aplicate pe spinarea cuiva, ar fi nevoie de intervenție
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
noi, la Bateria Comandă, era mai simplu. M. M.: Era mai simplu, că aveați doar aparatura de comandă. S. B.: De telefoniști era puțin mai greu. Se duceau până în poziții și veneau cu rolele de cablu în spinare. Le spuneam "melci". Dar de tunari era și mai greu. Însă, când a venit alarma adevărată, nu eram toți în pat, că asta s-a întâmplat pe la ora trei după-amiaza erau plecați la concert, erau plecați în învoiri. Ei nu știau nici cu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de un supliment fără probleme. Duminica se și dădea, de regulă, mâncare mai bună, cu carne mai multă. M. M.: Da, mai dichisită, mai bună. Și felul trei era. S. B.: Așa, erau prăjiturile alea făcute cu gem, ca niște melci. Țin minte că atunci am mâncat mai bine și am zăbovit la masă mai mult noi, cei rămași acasă. De la PC plecam la masă cu rândul, fiindcă cineva trebuia să rămână tot timpul la post. În acea zi, am mers
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Într-o zi, în timp ce stătea la umbră unei frunze de brustur să se adăpostească de razele soarelui și se gândea la ce să facă, cum să facă, îi apăru pe neașteptate în fața MelculCodobelcul, cel ce-și duce căsuța în spinare. Melcul îi zâmbi și îi spuse vesel: „ Salut! Mă bucur să te văd azi!”. Surprins de acest salut neașteptat, Țepeluș zâmbi la rândul lui și îi răspunse: „Salut! Și mie îmi pare bine că te văd! Apoi începură să vorbească împreună
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
pe conductă în 2014, adică peste cinci ani. Ce șanse sunt ca acest deziderat să se realizeze? După părerea mea, foarte puține. Un prim argument ar fi istoria, puțin glorioasă, a Proiectului care a înaintat, timp de șapte ani, ca melcul. Ce motive am avea să credem că până în 2014 vor fi construiți cei 3 300 km de conductă, în condițiile în care lucrarea nici nu a început și nici nu se știe exact când o să înceapă? Apoi, constatăm că la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
magnifică, dar bilanțul primei noastre experiențe pe drumuri neasfaltate era alarmant: nouă căzături Într-o singură zi. Așezați În paturi de campanie, singurele paturi pe care le vom mai cunoaște de-acum Încolo, Întinși lîngă La Poderosa, cochilia noastră de melc, Încă priveam spre viitor cu o bucurie nerăbdătoare. Ni se părea că respirăm mai liber, că tragem În piept un aer mai ușor, aerul aventurii. Prin mințile noastre Înfierbîntate se perindau țări Îndepărtate, fapte eroice și femei frumoase. Ochii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
casă cu mai multe familii de refugiați. După câteva luni ne-am mutat în comuna Maxinu lângă Buzău, acolo unde ne-a găsit tata întors din prizionierat. Viața era foarte grea, era secetă iar noi mergeam în pădure de unde adunam melci din care mama pregătea mâncare. În vara lui 1946 s-a aflat că în Banat se dau case și pământ pentru refugiați. Am plecat și ne-am stabilit în comuna Bulgăruș, aproape de granița cu Iugoslavia. Statul ne-a împroprietărit cu
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Flueraru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1682]
-
Grigore Vieru și Nichita Stănescu. 2 Palas Mall, Iași 3 Personajul Iacob din filmul cu același nume regizat de Mircea Daneliuc (1988). Dorel a Vișan a obținut în acel an premiul pentru interpretare masculină. 4 Personajul Vârtosu din filmul "Senatorul melcilor", regizat de Mircea Danelic (1995). UCIN i-a acordat lui Dorel Vișan premiul pentru interpretare. 1 Neculai Păduraru-De la Sagna (n. 1946): pictor, desenator și sculptor 2 Alin Gheorghiu (1929-2001): pictor, sculptor, membru titular al Academiei Române 3 Ion Frunzetti (1918-1985
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
îmi dă pixul ( ) Ce pix frumos ( )’’ Precizăm că semnele de punctuație se folosesc și se învață încă din primele lecții ale perioadei abecedare. Primul semn de punctuație învățat este punctul, semn care apare odată cu prima propoziție scrisă (,,Mara are un melc.’’). Apoi apar virgula și semnul întrebării, utilizarea acestora desprinzându se din text. Concret, procedăm astfel : -intuim , dirijat, imaginea din manual; -extragem propoziția interogativă : ,,Nina, ai un nai?’’ -formulăm sau citim răspunsul : Nu. Am un măr.’’ -prin dialog stabilim cine întreabă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]