103,225 matches
-
au stagnat pentru majoritatea restului decadei. Țările membre ale Uniunii Europene au fost de mult timp În contradicție În ceea ce privește crearea sau nu unei forțe militare proprii cu adevărat independente. Francezii sunt În favoarea unei forțe militare UE răspunzătoare numai față de țările membre ale Uniunii. Președintele francez Chirac a reiterat poziția țării sale Într-un discurs ținut În față Parlamentului Europei În anul 1999. El le-a spus parlamentarilor că Comandamentul European „nu poate exista cu adevărat până când nu va avea capacitatea autonomă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
199284. Participanții la summit au fost de asemenea de acord să stabilească un comitet de politică și securitate care să coordoneze politica externă și de securitate a Uniunii Europene, un comitet militar Uniunea Europeană format din șefii de stat-major ai țărilor membre și un personal militar Uniunea Europeană pentru a ajuta În procesul de deliberare și execuție al deciziilor celorlalte două comitete. Într-un summit ulterior, la Helsinki În decembrie 1999, Uniunea Europeană a pus În practică acest plan, căzându-se de acord să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
blindate și artilerie, precum și trupe de geniu, cu capacități depline de comandă, control și strângere de informații. Când va fi complet operațională, forța de reacție-rapidă va fi sprijinită de cincisprezece vase de război și cinci sute de avioane militare. Statele membre ale Uniunii Europene au fost de asemenea de acord să cumpere două sute de avioane cu reacție Airbus, pentru a fi folosite ca transportoare militare 93. Forța de reacție-rapidă este propiectată pentru a fi capabilă să mențină o forță expediționară În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
primul rând ca o resursă. știința și tehnica, la rândul lor, au fost instrumentele folosite pentru a investiga secretele naturii și a-i utiliza potențiala bogație. Țelul a fost - și Încă este - creșterea economică și acumularea de proprietate. În timp ce statele membre ale Uniunii Europene sunt Încă foarte mult atașate de vechea misiune a statului-națiune, cu accentul pe dreptul de a exploata resursele naturale, popoarele Europei se găsesc, În același timp, atrase, În mod inexorabil, către un nou centru de gravitate global
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Întregului organism. A ne achita de această responsabilitate, Însemnă să ne trăim viețile de o manieră care promovează bunăstarea biosferei lărgite, În care locuim cu toții. Aceasta este exact misiunea pe care Uniunea Europeană a precizat-o pentru cele douăzeci și cinci de țări membre. Principiul precauției reprezintă o recunoaștere profundă a faptului că prima obligație a ființelor umane este aceea față de biosfera care susține viața, chiar dacă aceasta Înseamnă anularea unui proiect comercial sau suspendarea unei activități economice particulare. Trebuie interzis oricărei activități economice, indiferent
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aseamănă cu un organism mare format din mai multe creaturi”43. Dacă această descriere a structurii vieții pare remarcabil de asemănătoare „rețelei Europa” cu straturile ei de rețele implantate - localități, regiuni, organizații ale societății civile, diaspore culturale, companii transnaționale, state membre, Uniunea Europeană și instituții globale - analogia este corectă. O nouă știință este pe cale de apariție - al doilea Iluminism -, ale cărei principii operaționale și premise sunt mai compatibile cu modelul de gândire bazat pe rețea. În timp ce vechea știința este caracterizată prin detașare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
miliarde de dolari) ceea ce arată un efort prea puțin serios. În plus, În timp ce consumatorii americani cumpără din ce În ce mai multă hrană organică, În prezent mai puțin de 0,3% din totalul terenurilor cultivate este destinat producției organice 50. Comparativ, multe dintre statele membre ale Uniunii Europene au transformat tranziția la agricultura organică Într-o componentă esențială a planurilor lor de dezvoltare economică și au stabilit ca În cazul tranziției la surse de energie care pot fi reînnoite. Germania, care este de mult timp
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și aveau puțină forță de constrângere. Această situație Începe să se schimbe În Uniunea Europeană. Marele progres În modul de a vedea lucrurile s-a datorat includerii a două cuvinte Într-un protocol despre bunăstarea animalelor atașat Tratatului de la Amsterdam. Statele membre ale Uniunii Europene au declarat că „pentru a asigura protecție sporită și respect pentru bunăstarea animalelor ca ființe sensibile”, ele sunt de acord să „dea atenție completă necesităților de bunăstare ale animalelor”59. Cuvintele-cheie sunt „ființe sensibile”. Niciodată până atunci
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
deja interzicerea testării pe animale a produselor cosmetice, un lucru pe care activiștii americani pentru drepturile animalelor l-au Încercat fără succes de ani de zile. Prohibiția impusă de Uniunea Europeană se referă nu numai la testarea pe animale În statele membre, ci de asemenea la vânzarea În Uniunea Europeană a produselor cosmetice care au fost testate pe animale, incluzându-le pe cele care provin din afara Uniunii 75. Aceste inițiative curajoase menite să promoveze interesele celorlalte ființe și să stabilească o relație mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
beneficia de îngrijiri medicale la domiciliu este necesar ca persoana în cauză să fie asigurată. Populația vârstnică înregistrează o creștere rapidă și constantă în Europa, ca de altfel în întreaga lume. Schimbările demografice constituie o reală provocare pentru guvernele Statelor Membre, inclusiv pentru România, consecințele socio economice ale fenomenului de îmbătrânire a populației având implicații majore în elaborarea, de perspectivă, a politicilor publice. În prezent, țara noastră se confruntă cu un dezechilibru între numărul salariaților și numărul pensionarilor, în sensul că
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
sprijină îmbunătățirea infrastructurii sanitare pentru a reduce asemenea diferențe. Există un consens asupra acordării priorității pentru îngrijirile la domiciliu și pentru introducerea de noi tehnologii care pot permite oamenilor să trăiască în propriul cămin cât mai mult timp posibil. Statele membre accentuează de asemenea importanța reabilitării, ajutându-i pe cei dependenți să se întoarcă la o viață activă. Există o recunoaștere crescândă a nevoii de a crea o bază solidă pentru finanțarea îngrijirii pe termen lung, iar unele state membre se
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
a tranziției. Ce va fi „după”, Editura Polirom, Iași. Modelul social european Simona Stănescu Data de 1 mai 2004 are, fără îndoială, o rezonanță unică datorită dimensiunii fără precedent a valului de aderare care a adus încă zece noi state membre: Cipru, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Din același val, realizat însă în doua faze, fac parte și România și Bulgaria, care nu au reușit să încheie negocierile de aderare la timp. Conform prevederilor raportului de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
urmează să se articuleze în viitor. Acest capitol ia în considerare dezvoltarea socială la nivel european în accepțiunea sa de obiectiv al politicii sociale (E. Zamfir, 1995, p. 12). Încercarea de a identifica echivalentul politicii sociale naționale la nivelul statelor membre a condus la selectarea modelului social european drept cadru general de analiză. Capitolul își propune să contribuie la analiza dezvoltării sociale și să răspundă la întrebarea „Ce se înțelege prin modelul social european?”. Prima parte a lucrării abordează problematica definirii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai mult decât atât, garantat prin lege (UE sau națională) pentru oamenii care trăiesc în Europa și un set de principii, instituții, îndrumări de politică și consecințele politice ale acestora, așa cum sunt consimțite la nivelul UE, pentru a ajuta statele membre să reformeze politicile de ocupare a forței de muncă, de pensie, de măsuri antisărăcie și cele care privesc sănătatea” (Diamantopoulou, 2003a). Fără a fi rezultatul exclusiv al instituțiilor europene, modelul social european este rezultatul statelor națiune europene acționând independent, dar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
p. 21). Ceea ce se regăsește astăzi sub numele de model social european reprezintă rodul a zeci de ani de negocieri și înțelegeri privind prioritățile domeniului social în spațiul Uniunii Europene. Evoluția modelului social european corespunde convergenței progresive a viziunii statelor membre asupra obiectivelor în domeniul ocupării forței de muncă și al politicilor sociale (Diamantopoulou, 2003b, p. 3). Următoarea parte își propune să analizeze modelul social european în accepțiunea sa de politică socială europeană. Modelul social european ca politică socială europeană Scopul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Forței de Muncă și a Strategiei de Promovare a Incluziunii Sociale. În ceea ce privește aria de influență a acestor măsuri, colectivității din definiția politicii sociale la nivel național îi corespund cetățenii Uniunii Europene. Promovarea conceptului de cetățenie europeană include asumarea responsabilității statelor membre de a le asigura cetățenilor lor dreptul și accesul la sistemele de securitate socială, precum și la serviciile sociale și la formele de asistență socială în conformitate atât cu instrumentele legale adoptate de Uniunea Europeană, cât și cu reglementările naționale. Un prim
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost făcut prin reglementările Tratatului de la Roma, care asigură libertatea de circulație a muncitorilor. Următorul pas l-a reprezentat elaborarea și implementarea Normelor Uniunii Europene 1408/1971 și 574/1972, privind „exportabilitatea” prestațiilor familiale și a alocațiilor familiale între statele membre. Concret, un cetățean al unui stat membru se bucură de drepturile pe care le are indiferent de statul unde locuiește în cadrul spațiului european. Principiile generale ale reglementărilor UE care sunt respectate în acest caz sunt: principiul exportabilității, principiul aplicării legislației
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care asigură libertatea de circulație a muncitorilor. Următorul pas l-a reprezentat elaborarea și implementarea Normelor Uniunii Europene 1408/1971 și 574/1972, privind „exportabilitatea” prestațiilor familiale și a alocațiilor familiale între statele membre. Concret, un cetățean al unui stat membru se bucură de drepturile pe care le are indiferent de statul unde locuiește în cadrul spațiului european. Principiile generale ale reglementărilor UE care sunt respectate în acest caz sunt: principiul exportabilității, principiul aplicării legislației, principiul nondiscriminării și cel al totalizării. (Jorens
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de actorii politici a fi dezirabilă.” (E. Zamfir, 1995, p. 12). Asumarea acestei definiții implică faptul că elaborarea politicii sociale la nivel european, a modelului social european s-a realizat respectând un set comun de valori agreate de toate statele membre. Dar care sunt aceste dezirabilități la nivel european? În viziunea lui Jacques Delors, principalele trei valori ale modelului social european sunt: coeziunea socială, competitivitatea economică și solidaritatea și responsabilitatea în sensul activării tuturor actorilor implicați și al susținerii dialogului social
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
desfășurare de restructurare a tuturor tratatelor pe baza valorilor europene comune. Tratatul de la Roma (1957) a dus la înființarea Comunității Economice Europene, cu cele trei etape succesive: Uniunea vamală, Uniunea economică și Uniunea politică. Transferul de putere decizională de la statele membre la instituțiile comunitare instaurate s-a realizat în contextul promovării concurenței și liberei circulații a mărfurilor, a capitalului și a persoanelor. Cele șase țări membre fondatoare (Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franța și Italia) și-au orientat interesul suprastatal primordial spre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fost adoptată doar de 11 dintre cele 12 state membre de atunci, excepția fiind Marea Britanie. Principalele critici aduse Cartei s-au referit la pericolul pe care adoptarea politici sociale la nivel supranațional îl reprezintă pentru suveranitatea națională a statelor membre. Pe de o parte, este vorba despre statele puternice ale bunăstării forțate să își restructureze prin reducere generosul sistem de securitate socială. Pe de altă parte, statele mai puțin dezvoltate nu ar putea face față nici măcar standardelor considerate minimale. Nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asupra Uniunii Europene) a modificat Tratatul de la Roma din 1957. Tratatul instaurează cetățenia „Uniunii”, incluzând „drepturile și obligațiile înscrise în Tratat: dreptul de a circula liber și de ședere” (Păun, Păun, 2000, pp. 144, 148). Conform documentului semnat de statele membre, Comunitatea Europeană este implicată în problemele cu caracter social ale cetățenilor săi atâta vreme cât statele membre recunosc, de comun acord, că integrarea europeană comercială, economică și politică poate fi realizată printr-o angajare în direcția asigurării bunăstării și standardului de viață
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
drepturile și obligațiile înscrise în Tratat: dreptul de a circula liber și de ședere” (Păun, Păun, 2000, pp. 144, 148). Conform documentului semnat de statele membre, Comunitatea Europeană este implicată în problemele cu caracter social ale cetățenilor săi atâta vreme cât statele membre recunosc, de comun acord, că integrarea europeană comercială, economică și politică poate fi realizată printr-o angajare în direcția asigurării bunăstării și standardului de viață pentru toți cetățenii. Legislația socială europeană a tins întotdeauna să fie de natură minimală și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să respecte principiul subsidiarității conform căruia fiecare funcție este „exercitată la cel mai descentralizat nivel posibil” (Andrew. 2001, p. 64). Deși liniile strategice mari, precum coeziunea economică și socială, au fost stabilite prin legislative europene, a rămas la latitudinea statelor membre responsabilitatea completă pentru furnizarea bunăstării prin propriile sisteme de protecție socială. Conform Tratatului de la Maastricht (art. 136), sarcinile politicii sociale europene - în sensul direcțiilor adoptate de comun acord de către statele membre - sunt: „promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stabilite prin legislative europene, a rămas la latitudinea statelor membre responsabilitatea completă pentru furnizarea bunăstării prin propriile sisteme de protecție socială. Conform Tratatului de la Maastricht (art. 136), sarcinile politicii sociale europene - în sensul direcțiilor adoptate de comun acord de către statele membre - sunt: „promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, (Ă) protecția socială adecvată, dialogul dintre management și muncă, dezvoltarea resurselor umane, având în vedere o ocupare înaltă și trainică a forței de muncă și combaterea excluziunii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]