46,957 matches
-
livresc, sau ceva ce ne aduce nouă aminte de Cavalerul tristei figuri, - și, în general, pe plan intelectual, de toți luptătorii euforici cu morile de vânt. n P.S.: Restul, curioșii îl pot găsi în cele două volume ale mele de Memorii apărute: în Așa cum a fost. Urmează, în această toamnă, al treilea volum la C.R.
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
cu tărie ca insula noastră să-și trimită și ea caietul de doleanțe. Dar nu știa să scrie nici o literă. Așa că preotul a preluat sarcina. Eram foarte tânăr, pe vremea aceea, dar amintirile îmi vor rămâne pentru totdeauna gravate în memorie. Mâinile noduroase ale tatălui meu, pline de bătături și răni peste care marea nu înceta să-și arunce sarea, astfel încât nu se cicatrizau niciodată, încetaseră să mai scoată plasele. În biserică, oamenii adunați stăteau de vorbă, în bretonă, cu acea
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
ea singură neputînd oferi nici o cunoștință despre lume. Dar dacă istoria filozofiei nu arată ca o plantă sau ca o arhivă de informații în care toate cunoștințele ei să fie sedimentate riguros, înseamnă că ideea unui depozit înzestrat cu o memorie infailibilă căreia să nu-i scape nimic e o simplă vedenie pe care tradiția culturală ne-a imprimat-o în minte. În realitate, selecția pe care istoria o operează la nivelul cunoștințelor a făcut ca cea mai mare parte a
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
și-a cîntat cîntecul. Așa cum un om nu ținte minte decît cunoștințele de care face uz în mod constant, restul uitîndu-le cu o eficiență care îl face ca nici măcar să nu-și amintească că le-a învățat vreodată, tot așa memoria omenirii reține numai cunoștințele pe care selecția politică sau religioasă le-a considerat importante. Cîte polemici și cîte dezbateri teoretice nu au existat și s-au stins atît de complet încît de pe urma lor nu s-a mai păstrat nimic! Sau
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
în traducerea Ioanei Avădani. Despre cum poți fura ani morții dacă te legi cu rămășag (cu diavolul, cu cine...) să-ți găsești adevărata viață. O problemă. A cărei rezolvare - e nevoie s-o spunem? - de-abia așteptăm s-o citim. Memorie și uitare Plăcut la lectură și deopotrivă consistent se dovedește a fi ultimul număr al revistei Cuvîntul (15 august-14 septembrie). Cum de vreun an de zile încoace numerele revistei sînt tematice, de astă dată tema în jurul căreia gravitează articolele din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
la lectură și deopotrivă consistent se dovedește a fi ultimul număr al revistei Cuvîntul (15 august-14 septembrie). Cum de vreun an de zile încoace numerele revistei sînt tematice, de astă dată tema în jurul căreia gravitează articolele din paginile ei este "memoria, uitarea și amintirea." În editorialul de pe prima pagină, Mircea Martin pune în lumină consecințele nefaste pe care un gest politic dus doar pînă la jumătate îl poate avea în mintea românilor. E vorba de vizita din anul 2002 pe care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
o semnificație simbolică acestui eveniment a însemnat ratarea unui moment psihologic și totodată istoric. Președintele României și ambasadorul Americii au încuviințat tacit traseul unilateral al vizitei și astfel au introdus o discriminare în privința modului în care trebuie să ne întreținem memoria trecutului. Atunci, la Sighet, trei oameni importanți au ratat împreună și o întîlnire cu istoria și cu memoria unei națiuni. Căci istoria modernă a României nu începe o dată cu instaurarea regimului sovietic, nici cu dictaturile de dreapta sau de extremă dreaptă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
Americii au încuviințat tacit traseul unilateral al vizitei și astfel au introdus o discriminare în privința modului în care trebuie să ne întreținem memoria trecutului. Atunci, la Sighet, trei oameni importanți au ratat împreună și o întîlnire cu istoria și cu memoria unei națiuni. Căci istoria modernă a României nu începe o dată cu instaurarea regimului sovietic, nici cu dictaturile de dreapta sau de extremă dreaptă; și nici nu se reduce la alternanța fascism-comunism. În această țară a existat o democrație reală ș?ț
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
poeților români în presa culturală franceză, de prin 1976, cînd același Journal des počtes și apoi Les Lettres Nouvelles publicau antologii românești și creau o punte de legătură între literaturile celor două țări. Vandalism arhitectural Sub egida Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc, Bujor Nedelcovici a tipărit, de curînd, în condiții grafice excepționale un album intitulat Lectorul de imagini și subintitulat Vandalism arhitectural în București, 1980-1987. Comentariile la teribilele imagini au apărut, cele mai multe, în România literară în 1994. Sînt mai multe
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
S. Damian Scrisă ca și precedentele cu o remarcabilă fluență a expresiei (de unde un anumit succes de public), "cartea a III-a" a Memoriei ca zestre, producția autobiografică a Ninei Cassian, cuprinde perioada 1985-2005. Textele sînt redactate în America, consemnînd ceea ce ar fi "o existență alternantă și șovăielnică, marcată de drame și de surprinzătoare izbutiri". Transplantată la New-York, în septembrie 1985, poeta ajunge din
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
acuratețe metoda abordată de protagoniștii rândurilor de față. Dacă volume precum cele ale Ioanei Baetica și Ionuț Chiva marșează hotărât pe problematica unui prezent continuu, crepuscular, multe dintre celelalte cărți coboară în trecutul (im)perfect, recuperând istoria din crâmpeie de memorie. Asemenea proze continuă valul început în anii anteriori de cvartetul Cernat-Manolescu-Mitchievici-Stanomir, cărora li se alătură Cezar Paul-Bădescu, Lucian Dan Teodorovici, frații Florian. Este vorba de o privire înapoi ce lasă la o parte mânia acumulată în anii dictaturii și filtrează
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Pe scurt, ar fi fost dușmani potențiali ai tuturor mărginirilor, în special ale acelora repertoriale. între timp, cei patru saxofoniști s-au acoperit de diplome, premii, granturi, stagii. Dar, mai ales, de experiență. Experiența ca început al înțelepciunii. Experiența ca memorie a o sumă semnificativă de lucruri. Experiența ca rădăcină a convingerii conform căreia, prin investigare profundă, realistă, fenomenul muzical restitutiv poate fi modificat substanțial de către investigator, fără a-i periclita verosimilitatea. în plus, cvartetul Emphasis a ajuns la o formulă
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
sufletelor și minților spectatorilor de oriunde. Și nu doar al creatorilor. Aici, la Avignon, te simți, tu și arta ta, în centrul lumilor. În fiecare vară. Orașul este un laborator al întîlnirilor, al dialogului - o mare, mare artă aici - al memoriei afective și subiective. La rînd la intrarea într-o sală, în autobuzele care te duc sau te aduc de la Cariera de la Boulbon, de pildă, la o cafea, în librărie, se discută numai despre teatru. Despre ce ai văzut, se fac
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
noastră de Europă, și poate că nu numai, cînd cineva se-apucă să-și rescrie istoria familiei, are sigur un interes. Excepțiile sînt puține și, de obicei, nu contează. Am găsit, totuși, una de luat în seamă: primul volum al memoriilor lui Constantin Argetoianu, Pentru cei de mîine. Amintiri din vremea celor de ieri, editate în 1991, după manuscris, de Humanitas. Politician cu ochii bine deschiși, cu limba nu tocmai scurtă și suficient de cinic, la vîrsta tîrzie la care se
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
toată mîna, de la arhondologii craiovene, bune de pus alături cu aceea a lui Sion, la încîlcite parcursuri școlare și la reviste ale presei politice de sfîrșit de secol umplu paginile acestui prim (și cel mai bun din serie) volum de memorii. Iată, de pildă, ca probă în gîlceava dintre dreptul care se scrie pe hîrtie și legea pe care-o țineau oamenii locului, comedia lui un nume ce-i (undeva lîngă Craiova): "Părinții mei hotărîseră să mă boteze Ion. Cîteva ore
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
parteneriat cu Centru Cultural German Iași. Manifestarea a reunit vernizarea expoziției Zidul. O graniță în interiorul Germaniei (realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt), două conferințe, proiecții de filme și un concert susținut în memoria victimelor comunismului, dirijat de Ulrich Backofen. Invitat fiind la această manifestare, Dr. Robert Grünbaum a sustinut conferință intitulată "Revoluția pașnică și căderea zidului. RDG în toamna anului 1989". Prezența sa la Iași a fost un prilej pentru realizarea unui interviu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Simion Gheorghiu, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române, cu Politica post-decembristă a României și a Republicii Moldova; Dr. Igor Cașu, Director al Centrului pentru Studierea Totalitarismului, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republică Moldova, cu Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova; conf.univ.dr. Sergiu Mișcoiu, Universitatea "Babeș- Bolyai" Cluj-Napoca, cu Construcția identitara a Moldovei post-sovietice. O abordare din perspectiva teoriei discursului; Vitalie Ciobanu, scriitor, redactor-șef al revistei Contrafort, președinte PEN Club Moldova, cu Ce
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
nu există, poate exista în practică dar nu există în câmpul socio-politic". În prelegerea să, Igor Cașu a făcut în mod elegant trecerea de la politica conceptelor la politica propriu-zisă, inventariind actele normative adoptate de diversele instituții ale UE cu privire la gestionarea memoriei și a moștenirii regimurilor totalitare, fie că este vorba despre nazism, fie că este vorba despre stalinism sau comunism. Spre exemplu, "Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, instituție mai largă decât UE, incluzând și statele post-sovietice, a adoptat în 2006 o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
dacă noi vom vorbi despre crimele stalinismului în Uniunea Sovietică acest lucru va discredita și compromite prestigiul URSS, dar și prestigiul ideologiei mișcării socialiste și comuniste internațională". În opinia lui Igor Cașu, " Momentul cheie pentru constituirea unei politici europene a memoriei a fost în aprilie 2009, când Parlamentul European a adoptat o declarație prin care ziua de 23 august, cu referire expresă la Tratatul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, a fost declarată ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, observând
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
la Tratatul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, a fost declarată ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, observând că totuși nu este vorba despre crimele comunismului în general, dar, cu vorba moldovenilor, mulțumim și pentru atâta!". Privitor la politica memoriei în Republică Moldova, Igor Cașu a afirmat că "Fiecare partid, guvern ori majoritate parlamentară a avut o agendă proprie referitoare la asta, căci nu a existat un proiect comun, ba, dimpotrivă, au fost chiar viziuni antagoniste, iar Comisia prezidențială înființată
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de proiectul european prin aceea că am avut alegeri, libertate de expresie, vot universal, sistem de partide, drepturi fundamentale, reformarea relațiilor de proprietate, acces la educație. Sistemul totalitar sovietic a procedat la o modelare încrucișata a identității basarabenilor: a anihilat memoria experienței interbelice printr-o acțiune de durată împotriva romanismului și a occidentalismului iar, pe de altă parte, a instrumentat construirea unei identități moldovenești distinctă de cea romanesca predispusa la sovietizare și rusificare. Rezultatul acestei inginerii sociale este o Moldova cu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
publice asupra unui eveniment și, pe termen ceva mai lung, printr-o strategie bine pusă la punct, poate duce indicarea unei direcții politice de urmat pentru categorii largi de cititori. Mutatis mutandis, publicistica este, în raport cu istoria, ceea ce sunt jurnalele în raport cu memoriile. Impresia vie, nefiltrată asupra unor evenimente, în chiar momentul producerii lor, lasă cititorului de peste ani impresia deplinei autenticitități. Dacă întoarcerea în timp este posibilă, singurul vehicul apt să o asigure este presa vremii. A demonstrat-o, cu asupra de măsură
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
comuniste), care a devenit, intempestiv, o emblemă a postideologiei, și anume "puritatea" esteticului. Adică, vezi Doamne, "abaterea" esteticului de la anomaliile socio-politice care au produs propriile sale anomalii oportuniste. Ierunca dixit: "Trăirea sub totalitarism ne ajută - dintr-o minimă igienă a memoriei - să îngropăm gîlceava dintre estetic și etic. Arta pură este deja o amintire retorică pînă și în Occident, unde moda înlocuiește uneori - din confort - principiile. La noi, măreția regăsită a artei se confundă așadar cu impuritatea ei. Există însă o
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
de calina grafie latină, am putea spune că el arată și acum la fel, cu enorma diferență, însă, că între timp a fost scos din uz și a devenit un obiect de joacă predilect pentru niște copii mari cu o memorie copleșitoare. Pentru niște copii sceptici și orgolioși în același timp care au neșansa și privilegiul de a locui simbolic în spațiul gol al unei mari intersecții.
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
mama lui fiind amărășteanca sută la sută. Este adevărat că în copilărie a păscut vacă pe dealurile Glăvilor. Mătușa mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o memorie excelentă își aduce aminte și acuma cum ea păștea un cal Suru, iar el păștea o vacă frumoasă Joiana. Aveau în jur de 10 ani după cum spune mătușa mea și erau prieteni. Au trecut anii. Eu am reușit să scap
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]