3,996 matches
-
să-l numească și să-l considere: „Condei prolific, combativ, competitiv...” - dr.și poetul Ion Hurjui ; „Om dotat cu perseverență și migală, dublate de pasiune, vigoare și respect pentru cuvântul tipărit - prof. Vasile Fetescu; „Ion N.Oprea reprezintă un adevărat mentor, un sfetnic înțelept și îndrăznesc al considera un apropiat prieten, și omul-surpriză” Ion Grămadă; „Într-o zi - iertați-mi franchețea - nu veți mai fi, dar cărțile Dumneavoastră vor rămâne”- Vasile Șuvoială; „Alăturându-ne celor ce vă sărbătoresc la aniversarea a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
de un tulburător motto eminescian și anume: ,,Cu mâne zilele-ți adaogi, cu ieri viața ta o scazi și ai cu toate astea-n față de-a pururi ziua cea de azi.” Și autorul acestei cărți este moldovean, ca și mentorii literari pe care i-a selectat - Ion Neculce și Mihai Eminescu - și este inclus de consăteanul său, scriitorul Ion N. Oprea în cartea ,,Personalități moldave”. Despre un alt scriitor, Vasile Fetescu, domnul Mânăstireanu afirmă: ,,Omul acesta e un adevărat gânditor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
anunțarea amânării, i se păru că cel puțin unul din sclavi manifesta o ușurare vădită. Porunci ca omul să i se înfățișeze neîntârziat. Avea un sistem fără greș de a se purta cu sclavii, un sistem moștenit odată cu proprietatea de la mentorul său Joquin, mort de mult. Dacă sclavii se dovedeau a fi integri, harnici, loiali, manifestând în general o atitudine pozitivă, aceasta le dădea dreptul la condiții mai bune, un program de lucru mai scurt, mai multă libertate de acțiune, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
unul dintre cei mai străluciți și mai apreciați scriitori ai secolului XX. De la moarte pînă-n zori este o colecție de 14 povestiri, unite prin atmosfera sumbră și amestecul de proză lirică și impresionism. Deși Înclinat să scrie romane fluviu, asemeni mentorului său, Proust, Thomas Wolfe a reușit să șlefuiască 14 bijuterii, adevărate tururi de forță stilistică. Acest volum l-a făcut pe Faulkner să-l considere cel mai mare scriitor american În viață și i-a influențat atît pe Jack Kerouac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și aceste rânduri din dorința de a ne cunoaște și de a ne apropia sufletește, ca oameni care avem aceeași pregătire de educatori la școlile de prestigiu, cum au fost școlile noastre normale de tip vechi, de la Bârlad și Șendriceni, mentori având nume de rezonanță din școala și cultura noastră de odinioară. Fie-le în veci păstrată amintirea în inimile și sufletele învățăceilor lor, pe care i-au pregătit pentru un anume misionarism didactic. în speranța că, citind și volumele ce
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
titlul „Anotimpurile iubirii”, pe care l-am parcurs prioritar și pare bun, de bună calitate și substanță, incluzând și unele idei filozofice despre existența umană. Autoarea e fostă colegă de facultate la Iași și București cu fiica-mea - având ca mentor comun pe George Călinescu. Am telefonat la Novaci colegei poete exprimându-mi unele păreri și făcând succinte aprecieri. Abia acum mi-am amintit că, primind volumul III al Călătoriei mele, d-na Podeanu a făcut unele aprecieri volumului meu, aprecieri
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și literatura română și în plus având și vârsta fiicei mele, pe care cred că a și cunoscut-o din primul an de studenție la Iași și apoi din anul II - ambele transferate la București - având ca numitor comun și mentor pe G. Călinescu, în pregătirea profesională. Viața - mai ales când se bucură și de longevitate - mi-a oferit încă o plăcută surpriză și negrăită bucurie. Transcriind o parte din observațiile referitoare la vol. III din 10 sept. 2010, am căutat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a Statelor Unite în Balcani, căreia îi era afiliată Maggie pe vremea când era începătoare, și îi urmărise stilul calm, chibzuit de lucru. Fără paradă, fără scurgeri de informații către media sau pregătiri excesive. A îndeplinit cu destulă naturalețe rolul de mentor atunci și mai târziu, când s-au întâlnit din nou în timpul discuțiilor dintre nord și sud din Sudan. Era un element de două ori neobișnuit în peisajul diplomatic de la Washington. În primul rând era un diplomat adevărat, nu doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
face aluzie nu e nimeni altul decât încăpățânatul naționalist palestinian Ahmed Nour? Capitolul 61 Ierusalim, vineri, 12.20 p.m. Maggie se holbă la mesaj, iar fruntea i se descreți și zâmbi. Cunoștea un singur Vladimir și acela era Vladimir Jabotinski, mentorul și pseudonimul lui Shimon Guttman. Vladimir junior putea fi o singură persoană. Cu o ușurare ce o năpădea ca un val de extenuare, înțelegea ce îi spunea Uri. Că era în viață. Cumva reușise să supraviețuiască focurilor de armă de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
taică-tu. Taică-tu obișnuia să-mi spuie ce să fac. Tare aș vrea să mai fie azi în viață! — Mancuso și cu tatăl meu au în comun doar faptul că amândoi dau impresia că sunt ființe fără importanță. Oricum, mentorul tău actual pare să fie tipul de om care crede că totul va fi în regulă dacă fiecare muncește neîncetat. — Domnu’ Mancuso muncește din greu. Treaba lui la poliție nu-i ușoară. — Nu mă îndoiesc că are de întreținut câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
națională, mondială.) Acești degenerați în loc să dea semnalul prăbușirii unei societăți, cum s-a întâmplat cândva, vor da semnalul păcii pentru o lume măcinată de necazuri. Trebuie să avem soluții noi pentru probleme noi. Eu voi acționa ca un fel de mentor și călăuză a mișcării, iar cunoștințele mele considerabile despre istoria universală, economie, religie și strategie politică vor fi sursa, ca să zicem așa, din care acești oameni își vor putea extrage reguli pentru procedura de funcționare. Însuși Boetius a jucat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a petrece Sabatul acasă la un asemenea dascăl. Dar poate că bunicul meu descindea din protestanți din Ardèche, care căutau anume prenume din Vechiul Testament. Am auzit vorbindu-se despre religia egipteană - și despre budism și hinduism - cu mult Înainte ca mentorii mei catolici să mă lase să bănuiesc existența iudaismului. Admir fraza lui Rabbi Nahman: „Venirea lui Mesia nu va schimba nimic, poate doar faptul că fiecăruia i se va face atunci rușine de propria lui prostie“. Anul În care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cele mai multe ori oamenii priveau cu neîncredere ideile ei, ridicau din sprânceană, le considerau lipsite de valoare. Se uită după Antonio, colegul ei de cameră, dar nu era acasă. Sună telefonul. Era Ken. Ken Eric, reporter de investigații la New York Times. Mentor și prieten totodată. — Bună, sunt Ken. — Ken, ai primit e-mailul meu? Întrebă ea agitată. — Mda. — Ce zici de articolul despre crimă din Miami Herald? A ținut prima pagină douăzeci de săptămâni. — Nu e suficient de puternic. Prea local. Prea slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
aflat despre micul incident, sperând să nu se întâmple altele mai grave. Aceasta a fost în cele din urmă decizia, dar cum, la cină, Cipriano Algor i-a povestit, râzând, ce se întâmplase, fu nevoit să-și asume rolul de mentor și să-l roage să se poarte în așa fel încât să nu atragă atenția nimănui, fie el gardian sau nu, Este singura conduită corectă pentru cei care locuiesc aici. Atunci Cipriano Algor scoase o hârtie din buzunar, Am copiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dându-i târcoale ca o viespe înfuriată. Ce rost avea totul? De ce naiba trebuia să încerce să protejeze ziarul rival? Într-adevăr, îi datora o anumită loialitate pentru că își făcuse ucenicia la Citizen. Era un ziar serios și Ralph fusese mentorul lui, cel mai bun ziarist pe care-l cunoscuse vreodată. Recunoaște, idiotule, murmură în barbă. N-are nimic de-a face cu asta. E din cauza ei. Și ce ți-a ieșit din afacerea asta? Ea l-a ales pe Laurence
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ziar. Jack aruncă ziarul cu prețul redus în ușa care se închidea. Oare Fran știa, se întrebă, că maică-sa era persoana pe care trebuia s-o convingă? Se gândi la Ralph, care se apropiase cel mai mult de un mentor dintre toți oamenii pe care îi cunoscuse vreodată, o figură paternă care se dovedise generoasă și înțeleaptă în timp ce propriul lui tată fusese distant și absent, și se simți cuprins de revoltă în fața nedreptății sorții. Era mai rău chiar decât flăcara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
acesta își întorsese scaunul spre lumea de-afară. Lui Jack imaginea i se păru copleșitor de grăitoare. — Salutare, Ralph, bătrâne. Jack îi luă mâna într-a lui și i-o strânse cu căldură, uitându-se în ochii strălucitori, lucizi, ai mentorului său. — Ben îți transmite toată dragostea lui. Vine să te vadă mâine. O luminiță de aducere-aminte, ca sideful aruncat pe o plajă nisipoasă, se aprinse fugar în ochii lui Ralph. O să aducă și câinele? Pe Rover n-or să lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
se întâmplă că nu se afla în sală când, pe neașteptate, Jack Allen mai zăbovi pe scenă și adăugă că voia să mai spună ceva înainte dea lăsa microfonul din mână. — Nu știu câți dintre voi au avut norocul să aibă un mentor, o persoană mai în vârstă, cineva care nu a profitat de ocazia de a vă face să vă simțiți mărunți pentru că erați tineri și lipsiți de experiență și credeați că știți totul, când de fapt nu știați nimic. Un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ideologia posteminescianismului ruralist, paseist etnicist și xenofob, deviată către reacționarismul populist, și cercul estetizant, cosmopolit, francofil al lui Alexandru Macedonski. Stigmatizat de opinia critică în urma nefastei epigrame antieminesciene („Un X pretins poet...”) pe fondul emergenței mitului postum al „poetului național”, mentorul Literatorului va rămîne practic singurul animator al „noului curent”, pînă la începutul secolului al XX-lea. Eclectic, impur și mimetic la rîndu-i, primul romantism românesc de la mijlocul secolului al XIX-lea fusese revoluționar, cosmopolit, progresist și francofil; prin Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
face notă discordantă în raport cu entuziasmul rebel al manifestului din primul număr. Iar medalioanele însoțite de traduceri dedicate lui Albert Samain, Lautréamont, Rimbaud și Villiers de l’Isle Adam, ca și invocarea unor nume precum Baudelaire, Mallarmé și Laforgue - neagreate de mentorul Vieții noi -, indică primele semne ale unei desprinderi discrete. A doua revistă minulesciană, Insula, apare tot în trei numere (18 martie - 5 aprilie 1912), cu mai mulți colaboratori decît Revista celor l’alți, cu un program mai decis, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o societate pestriță și eteroclită de poeți, ziariști, pictori, sculptori, graficieni, caricaturiști (unii dintre ei - necunoscuți la acea dată), cărora li se adăuga un număr de escroci, bon-viveuri excentrici și prostituate. De o jenantă notorietate a rămas activitatea filogermană a mentorului din timpul Primului Război Mondial, care i-a atras și o condamnare la Văcărești. Adversarul său constant, E. Lovinescu, îl va desființa după război într-un articol din Sburătorul literar, I, nr. 35, 13 mai 1922, p. 179-180 („Revizuiri morale. Bogdan-Pitești, N.D.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Grigore Maniu începuse să colaboreze cu poeme în proză în primăvara lui 1912, la Noua revistă română. Fusese adus în redacție de tînărul Nae Ionescu, pe atunci „membru al Academiei Terasa” și „militant” al Insulei minulesciene. Student la Filozofie, viitorul mentor al „tinerei generații” interbelice fusese și preparatorul liceanului Ion Eugen Iovanache, care-l va portretiza în romanul Lunatecii sub numele de Fane Chiriac. Iată-l „prins” în evocarea memorialistică a lui Constantin Beldie: „Specia sa antropologică era a omului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
alarmant chiar pentru unii simboliști. N. Iorga, G. Ibrăileanu, M. Dragomirescu, Ilarie Chendi, Ion Trivale erau, în forme diferite, adepți ai tradiționalismului ruralizant și/sau adversari ai modernității „înstrăinate”. Apologet declarativ al „poeziei orașelor” și al „sufletului nou în literatură”, mentorul Vieții noi, Ovid Densusianu era un academist neoclasic, fără prea mult simț estetic; discipolul său, Pompiliu Păltînea, excelează prin confuzie în materie. Critic universitar morganatic, fără antene pentru actualitate, D. Caracostea nu poate fi luat în serios ca susținător (sporadic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fugară dare de seamă asupra cărților apărute, și-mi împărtășesc cititorilor impresiile”. Pentru recenzent, actul critic reprezintă „o atitudine și nu o metodă”. Primul său text publicistic (în toamna anului 1913 devenise colaborator la revistele Rampa și Facla, cu concursul „mentorului” său N.D. Cocea) a apărut în Rampa, an. II, nr. 525, 29 septembrie 1915, sub semnătura Eugen Vinea. Încă de pe acum, Vinea se arată preocupat de chestiunea promovării literaturii române în străinătate; comentariul despre Noua revistă română atinge, cu politicoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
radicale este o consecință directă a concepției sale clasicizante, raționaliste și „latiniste”, dublată de o sensibilitate poetică minor-elegiacă, livrescă și retractilă. Armonia integratoare, „solară” intra în violentă contradicție cu unilateralizarea dizarmonică și agresivă a futurismului. În fața agresivității insurgente și anarhice, mentorul Vieții noi, alias poetul Ervin, se retrage — definitiv — în zona calmă a simbolismului solar ilustrat de Verhaeren sau de academiștii Henri de Régnier și Vielle-Griffin. Antifuturismul său conține însă și un ferm, explicit angajament politic: apărarea valorilor europene ale Antantei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]