175,591 matches
-
poveste grație acestui palier contemporan al romanului sînt cît se poate de utili: un pitoresc alai de profesorași și critici, toți fani Diderot, obsedați nu atît de o descoperire autentică a unei opere filozofice, cît de aflarea unui debușeu pentru metode și teorii pe care nu mai știu unde să le expună. Personajele acestea, deși apariții fulgurante care amintesc de parodiile lui David Lodge, sînt paradoxal, cel mai aproape de spiritul diderotian. Unul dintre ele este un universitar american al cărui proiect
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
a constata, la ședința lărgită a S.R.P. consacrată vizitei lor, cum sub aparența unor persoane destinse și spirituale se confirmă, mai devreme sau mai târziu, prin remarci precise și adecvate la substratul profund al discuției, clișeul pasiunii pentru muncă și metodă al culturii din care provin. Tratatul din Ulm (cum a fost denumit după prima ediție) este primul de tehnică psihanalitică apărut în România. Importanța lui ține însă nu de vreun abstract pionierat, ci este o consecință directă și totodată un
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
științelor umaniste. După ce a devenit celebru ca fenomenolog al lecturii, afirmîndu-se cam în același spațiu de idei în care a apărut și Hans Robert Jauss cu a sa estetică a receptării, Iser a continuat să infuzeze studiul literaturii cu variate metode și teorii preluate critic din alte domenii intelectuale. Bunăoară cartea sa dedicată unei antropologii a literaturii introducea o serie de distincții conceptuale operante și în psihologie sau chiar în științe exacte. În ultimele două decenii teoreticianul german a fost deseori
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
Noul Continent, ci pentru că a adoptat și adaptat un profil intelectual american, așa cum există el în momentul de față. Cea mai recentă evoluție a preocupărilor sale constă în abordarea problemei trans-culturalității din perspectiva unei hermeneutici modificate și generalizate atît ca metodă, cît și ca arie de cuprindere. Să fiu ceva mai explicită. Cartea pe care o prezint cititorului român este cea mai recentă lucrare a lui Wolfgang Iser, ea reflectînd această ultimă modificare de perspectivă și interes din cariera autorului. Intitulat
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
vie iluzia textului pe care îl intepretează, creînd însă altul. Acest altul este ceea ce Iser numește emergență. Cartea se poate descrie cel mai bine ca fiind o antropologie a intepretării. Un fost teoretician literar se străduiește să ofere nu o metodă de intepretare, ci o explicație a felului în care interpretarea definește experiența umană. Prin urmare, cea mai importantă întrebare a cărții este următoarea: de ce interpretăm? Răspunsul e prezentat sumar, și ceva îmi spune că următoarul volum al lui Wolfgang Iser
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
transcriere - "Kartja moldovenjaske", "verbele mi...kerij" - are rolul de semnala că textele au apărut în alfabet chirilic). Chiar a strînge la un loc unitățile frazeologice studiate de obicei din perspectivă strict lingvistică - locuțiuni și expresii - și proverbele cercetate, cu alte metode și interese, de către folcloriști e o opțiune interesantă și profitabilă. în cazul românei se vede destul de bine că preocupările folcloristice și literare legate de proverb au fost mult mai numeroase și mai constante decît cele lingvistice asupra frazeologiei. De la culegerile
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
de transparent, de a răsturna atât de sumar, una câte una, pildele sale - mai ales când e vădită fantezia și libertatea cu care Eco le produce. Ne putem întreba însă, firesc, asupra nevoii sale de a-și structura recapitulativ o metodă de lucru bine 'și îndelung consolidată, debutând cu amintirea din titlu a primei ei exersări. Umberto Eco, Cum se face o teză de licență, trad. George Popescu, col. "Biblioteca italiană", Editura Pontica, 2000, 203 pagini, preț neprecizat.
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
Am avut surpriza de a descoperi în acest volum un Fish purist, pledînd înfocat pentru menținerea literaturii cît mai departe de sferele altor discipline. Însă teama lui că studiile literare ar putea fi înghițite de alte discipline, de la care împrumută metode, nu mi se pare motivată. Paul de Man a preluat din filozofia limbajului conceptul de forță ilocuționară, folosindu-l într-un mod a cărui legitimitate a fost contestată de filozofi. Fish însuși observă că, atîta vreme cît un concept este
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
produs al unor anumite tipuri de reflecție, care presupun un context ideatic și metodologic din care nu pot fi deplasate. Cleanth Brooks, citat de Fish, încă mai spera, prin anii '60, că abordarea criticului literar poate fi o reuniune de metode și perspective, pentru că obiectul său de studiu este atît de complex încît nu-l putem descoperi dintr-o singură privire, ci trebuie să-i luminăm pe rînd diversele sale fațete. Criticul literar, astfel definit, e nu numai istoric și teoretician
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
atît se apropie mai puțin de condițiile socializării primare și cu atît pot susține definiții concurente asupra realității. Or, instituirea societății fără clase reclamă doar utilizarea sentimentelor "de bază", susținînd prin accesibilitatea lor eficiența muncii de propagandă. Realismul socialist ca metodă de creație legitimează o sensibilitate proletară, o reprezentare marxist-leninistă asupra societății și o viziune materialist-dialectică asupra lumii. El neagă achizițiile specifice cîmpului estetic care se autonomizase în timp prin supraordinarea condiționărilor extraestetice. El nu neagă propriu-zis funcția estetică, ci o
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
din pasiune, sexul la comandă ori prin forța imaginației (vezi supraponderala ce "intră" în telenovelă sau gospodina care dă randament la "hot line"). Au încercat să țină pasul aceluiași gen de comedie Nikos Zervos cu Vicii de femeie ilustrate prin metode de emancipare ori coerciție și Nikos Perakis, În companie feminină etalînd frustrări și defulări de tot felul. Tînărul Renos Haralambidis a dorit să-și ia revanșa așa că Țigări ieftine se vrea "o scuză" adresată sexului slab pentru tratamentul prea dur
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
în sensul general antropologic, acela de manifestare a vocației fundamental umane pentru construcție și autoconstrucție. În forme mai ritualizate, mai tehniciste sau mai ironice, cu sau fără conștiința exactă a rezistenței la "încercări", marea literatură română a pregătit înțelesuri și metode pentru speranță. Ceva foarte grav pare să se fi întâmplat între timp cu noi, un blocaj, o involuție, o pierdere de substanță, dacă nu am reușit până acum să recunoaștem și să folosim aceste energii, care nu pot fi decât
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
N-o pot data exact. Tot în drumul meu de la București spre Câmpulung am mai făcut o descoperire: ziarul Scânteia. Eu, care am mărturisit un fel de slăbiciune, nu pentru comunism, căci știam cine este Stalin, ci pentru marxism. Ca metodă. ...ca metodă, vorba Adei Marinescu, biata Ada Marinescu, atunci cînd am citit primul număr din Scînteia, am simțit că-mi crapă mintea, că-mi crapă res cogitans. Erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
pot data exact. Tot în drumul meu de la București spre Câmpulung am mai făcut o descoperire: ziarul Scânteia. Eu, care am mărturisit un fel de slăbiciune, nu pentru comunism, căci știam cine este Stalin, ci pentru marxism. Ca metodă. ...ca metodă, vorba Adei Marinescu, biata Ada Marinescu, atunci cînd am citit primul număr din Scînteia, am simțit că-mi crapă mintea, că-mi crapă res cogitans. Erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist, absolut
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
inflația era justificată de mizeria care se instalase după război, dar pe care n-o cunoscuserăm în timpul războiului. Reforma monetară și arestarea lui Maniu s-au produs în același timp. Cine voia să priceapă comunismul trebuia să-i priceapă și metodele. Iar metoda diversiunii, a digresiunii, a acumulării de evenimente folosește cîștigurilor permanente. Comunistul este omul făcut să cîștige. El crede că are și niște drepturi. Eu mă gîndesc că ar trebui scrisă o declarație universală a drepturilor omului comunist. A
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
justificată de mizeria care se instalase după război, dar pe care n-o cunoscuserăm în timpul războiului. Reforma monetară și arestarea lui Maniu s-au produs în același timp. Cine voia să priceapă comunismul trebuia să-i priceapă și metodele. Iar metoda diversiunii, a digresiunii, a acumulării de evenimente folosește cîștigurilor permanente. Comunistul este omul făcut să cîștige. El crede că are și niște drepturi. Eu mă gîndesc că ar trebui scrisă o declarație universală a drepturilor omului comunist. A urmat procesul
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
propriii copii. Dar cred totuși că situația de sub Ceaușescu (eu numai asta am trăit, mulțumesc lui Dumnezeu) nu se poate compara cu situația din anii '50. Marea teroare, teroarea absolută a fost atunci. Într-un fel teroarea ceaușistă, susținută prin metode pasive, este și rezultatul fricii acumulate în oameni pe vremea marii terori din anii '50. Românii s-au închis într-un soi de carapace oarecum patologică, refuzînd orice act de solidaritate. Cei cîțiva disidenți, cinci sau șase (acum e inflație
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
avuseseră, după cum scrie Faulkner în Absalom, Absalom!: "...bătălii pierdute nu numai din cauza inferiorității numerice și a lipsei de muniții și de provizii, ci și din cauza generalilor care n-ar fi trebuit să fie generali, care ajunseseră generali nu prin învățarea metodelor contemporane de luptă sau prin aptitudini deosebite de a le învăța, ci prin dreptul divin de a putea spune "Tu du-te într-acolo" ce le fusese conferit de un sistem absolut de caste; sau din cauză că generalii acestui război nu
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
ales citatul din William Faulkner - romanul Absalom, Absalom... Mai sînt inși exaltați care prevăd pentru secolul ce vine și cele următoare un dezinteres din ce în ce mai mare pentru proză și literatură, în general, considerate complete de tehnica televiziunii ca și de celelalte metode dintre cele mai noi. Omenirea a trăit, un timp, să zicem, ascultînd la foc Scufița roșie, Robinson Crusoe și celelalte povestiri, fără a le mai pune la socoteală pe cele dintîi, miturile, epopeile... Iliada și Odiseea etc. Sau arta de
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
ai zilei, nu întotdeauna de necontestat, ca și anumite practici ale lumii noastre literare, au meritat, mi s-a părut mie, atenționări și chiar sancțiuni critice pe care nu am ezitat să le formulez", tot atît de pertinentă e și "metoda" rațională a "sancțiunilor" (deopotrivă negative ori pozitive) pe care o aplică: "Și unele și altele au fost însă mereu însoțite de argumentări, într-o strădanie de a conferi actului critic temeiuri raționale și a-l elibera de verdictul umoral care
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
prin demonstrație) dintre judecarea prin înseriere și cea prin particularizare. E, de fapt, formulată elegant, tot o problemă de gen proxim și diferență specifică. Dintre ele, care precumpănește în critică? Mircea Martin alege, întrucîtva previzibil, echilibrul. Trecuți prin "polarizorul" propriei metode, criticii francezi, de la Sainte-Beuve și Brunetičre la Picon sau Starobinski devin, la rîndu-le, exemple de lesnicioasă potrivire, cu o virtuozitate care anunță grația, în niște tipare. Sigur că nu seamănă, nici în stil, nici în vederi, firește că rațiunile așezării
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
de vocație. Fără ea, de fapt, nici nu prea ai ce "trage" în formule. Altfel spus, "Ťmetodeleť trec, iar Ťartať critică rămîne." În aceeași "mahie" dintre poezie și poetică, dintre evenimentul genuin și glosele (prea) tehnice îl găsim pe Valéry. Metoda lui Leonardo da Vinci, despre care a scris, pare să-i domine propria operă: Metterci molta fattica a creare cosa che sembrano fatte senza sforzo (Să trudești să creezi lucruri care să pară făcute fără efort.) Așadar, cîte potriviri de
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
superproducția Troia. Dar și Cercul poeților dispăruți (săptămâna aceasta la TV) măcelărește cu seninătate cîteva poezii de Whitman sau Tennyson. Spun asta pentru că respectivii poeți devin o mină de citate. Decorul e o școală de băieți super-selectă și bătrânicioasă în metodele de predare, la care apare un nou profesor de literatură (Robin Williams) care îi învață pe elevi (printre care un Ethan Hawke juvenil) să aprecieze poezia. Pe bucăți și eventual poeme mici, ca să nu-și încarce memoria. Ei mai află
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
va transpune în limbaj vizual insanitățile de celuloză din revistele lui Vadim va avea soarta primei ediții a OTV-ului de tristă amintire. Există și un element psihologic ce merge împotriva deciziei lui Vadim de a se reprofila în teleast. Metodă mai sigură de a-ți toci imaginea nu cred că există. Un canal de televiziune aservit pe față unui partid are exact șansele de a se impune ale unui ziar de partid. Adică egale cu zero. O astfel de operațiune
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
se remarcă: Dumitru }epeneag - punct și de la capăt de Irina Petraș, Acasă printre străini. Fără virgulă (despre Gabriela Melinescu) de Nicolae Turcan, Ion Mureșan - metafizicul textualist de Călin Teutișan, O plimbare prin agora de Ștefan Borbély și Michel Foucault și metoda paranoic-critică de Caius Dobrescu. Un show al traducerii La Suceava funcționează cu succes Le Cercle des Traducteurs de la Faculté des Lettres de l'Université ŤȘtefan cel Mareť care, printre altele, editează o revistă semestrială, Atelier de Traduction, de mare ținută
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]