7,489 matches
-
totdeauna în conflict cu mediul și el e cel care creează un moment nou în istoria unei culturi. în sens creștin, problema acestor relații, din care naturalismul face elemente covârșitoare asupra insului creator, trebuie înțeleasă ca o legătură firească a microorganismului omenesc cu mediul cosmic. Când afirmăm că omul rezumă în făptura lui făptura cosmică, nu înțelegem prin aceasta că el ar fi un produs pasiv al marelui cosmos, pentru că, dincolo de legăturile fizice și biologice, omul e un suflet individual, un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
oleoproteică. Năutul sii lupinul conțin deasemenea cantități apreciabile de substanțe grase (BĂLTEANU GH., 1998; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). în afară de folosirea lor pentru boabe, leguminoasele sunt utilizate și ca furaj.Datorită proprietății de fixare a azotului atmosferic, prin intermediul microorganismelor azotofixatoare, leguminoasele pentru boabe sunt mijloace importante pentru a menține și a crește nivelul fertilității terenurilor agricole; aceasta în mod deosebit în locurile unde în lipsa îngrășămintelor industriale reface rezervele de azot ale solului. Pentru acest fapt se oferă o oportunitate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semințelor și germinarea acestora, cât și pentru creșterea ulterioară a plantelor. Efectuarea lucrărilor solului în bune condiții contribuie la menținerea și sporirea fertilității solului; asigură valorificarea terenurilor afectate de exces de umiditate, salinizare, secetă și eroziune;combat buruienile; intensifică activitatea microorganismelor și favorizează procesul de oxidare, factori care au o importanță deosebită asupra producției de boabe la năut, dar și a calității acestora (GUȚ P., 1998; ONISIE T., 1999). Arătura este lucrarea de bază a solului. Cele mai mari producții de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
care sau eliberat vara și din diferite motive nu au fost arate și poate să înceapă efectuarea ei în luna septembrie și să se termine în luna noiembrie. Arăturile, în special cele de vară, favorizează regimul aerohidric care stimulează activitatea microorganismelor și ca urmare în sol crește cantitatea de nitrați, conținutul de fosfor și potasiu mobil din sol, iar plantele de năut întâlnesc condiții mult mai bune de creștere și dezvoltare (LĂZUREANU A., 1994; UNGUREANU O. și colab.,1999, 2000). în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu sapa rotativă la acțiunea de afânare a solului și de distrugere a buruienilor. Influența favorabilă a prășitului este dată și de faptul că odată cu distrugerea buruienilor se produce și afânarea solului care intensifică aerația, sporind mult numărul și activitatea microorganismelor, cu influență pozitivă în procesul de nitrificare (MATEO BOX J.M., 1976; VELICAN V., 1972; CELESTINA R. și colab., 1997). Lucrarea trebuie repetată de 2-3 ori, așa fel încât cultura să rămână tot timpul curată de buruieni, iar solul să se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
parazitară, intensificarea manifestărilor fiziologice specifice unei stări de boală la nivelul plantei gazdă. Se face referire în special la apariția unor modificări funcționale la nivelul organelor plantelor gazdă, mai precis, la nivelul nodozităților, ca efect al invadării scoarței rădăcinilor cu microorganisme ce modifică, prin prezența acestora în țesutul vegetal, parametri fiziologici normali ai zonei invadate. Este important să se analizeze, modul cum își desfășoară procesele respiratorii, nodozitățile radiculare, ca zonă din planta gazdă nou formată, în strictă legătură morfologică, anatomică și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
prin prezența acestora în țesutul vegetal, parametri fiziologici normali ai zonei invadate. Este important să se analizeze, modul cum își desfășoară procesele respiratorii, nodozitățile radiculare, ca zonă din planta gazdă nou formată, în strictă legătură morfologică, anatomică și fiziologică cu microorganismele fixatoare de N2. Procesul respirator este, la rândul său, dependent cantitativ și calitativ de enzimele respiratorii strict implicate, dintre care rețin atenția, în mod special, dehidrogenaza și peroxidaza. Intensitatea procesului respirator este strict dependentă și de cantitatea și calitatea substratului
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
C5) sau deschise (C6). Des întâlnită este prezentarea ca tromboflebită superficială. Principalul diagnostic diferențial este cu cel de celulită, ce nu însoțește un cordon venos trombozat, dar se asociază adesea cu un traiect de limfangită, o poartă de intrare a microorganismului incriminat în etiologie și leucocitoză. Un caz particular îl reprezintă tromboflebita migratoare, un tip de tromboflebită superficială recurentă ce afectează de fiecare dată alt teritoriu și care indică un cancer ocult (de obicei, pancreatic) (4). Așa cum s a menționat, TVP
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
de neliniște, pentru că ei suportă concentrații de amoniac care p pentru alte animale sunt letale. 2.1.4. Poluarea biologică în adăposturi Întâlnită peste tot în natură, poluarea biologică const constă în prezența în sol, apă și aer a unor microorganisme patogene aparținând celor mai var variate grupuri taxonomice: virusuri, micoplasme, ri ri rickettsii, actinomicete, bacterii, ciuperci mi microscopice etc. În aer, astfel de microorganisme se pot găsi l libere, ca de exemplu spori de ciuperci sau a aerosoli formați din
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
tot în natură, poluarea biologică const constă în prezența în sol, apă și aer a unor microorganisme patogene aparținând celor mai var variate grupuri taxonomice: virusuri, micoplasme, ri ri rickettsii, actinomicete, bacterii, ciuperci mi microscopice etc. În aer, astfel de microorganisme se pot găsi l libere, ca de exemplu spori de ciuperci sau a aerosoli formați din proteine virale, așa cum este cazul virusului febrei aftoase (Primault, 1974). Însă, c cel mai adesea, ele sunt legate de diverse p particule dispersate în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
cel mai adesea, ele sunt legate de diverse particule dispersate în atmosferă sub trei forme: picături de secreție, nuclee de condensare și praf bacterian (Mănescu et al., 1996). Acesta din urmă este constituit din particulele de praf pe care aderă microorganisme patogene pentru om sau an an animale. Într-o atmosferă umedă, cum este cea din peșteri, p particulele microbiene se pot acoperi cu o peliculă fină de apă care, mărindu-le masa, determină sedimentarea lor mai rapid decât într-o
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ufc/m3 pentru streptococi, 0 - 157 ufc/m3 pentru stafilococi, 0 - 52 ufc/m3 pentru bacteriile Gram-negative negative negative negative și 0 - 3.065 ufc/m3 pentru miceți (B (Borda, 2004). Aeromicroflora din peșteri provine din mediul e extern, de unde microorganismele sunt aduse de curenții de aer, animale sau oameni (Manolache, 2001). În acest proces de transport, liliecii dețin unul din rolurile cele mai importante, ilustrat ș și de faptul că s-a constatat o disribuție spațială a microorganismelor, num a
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
extern, de unde microorganismele sunt aduse de curenții de aer, animale sau oameni (Manolache, 2001). În acest proces de transport, liliecii dețin unul din rolurile cele mai importante, ilustrat ș și de faptul că s-a constatat o disribuție spațială a microorganismelor, num a microorganismelor, numărul lor scăzând dinspre intrarespre zona profundă a peșterii. Trebuie remarcat, de asemenea, că diferența s-a menținut ș și în cursul toamnei, când colonia de împerechere a speciei Miniopterus schreibersi se formează aproape de punctul terminal al
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
sunt aduse de curenții de aer, animale sau oameni (Manolache, 2001). În acest proces de transport, liliecii dețin unul din rolurile cele mai importante, ilustrat ș și de faptul că s-a constatat o disribuție spațială a microorganismelor, num a microorganismelor, numărul lor scăzând dinspre intrarespre zona profundă a peșterii. Trebuie remarcat, de asemenea, că diferența s-a menținut ș și în cursul toamnei, când colonia de împerechere a speciei Miniopterus schreibersi se formează aproape de punctul terminal al pe aproape de punctul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de germeni din adăposturile animalelor indică o dominanță a microflorei m mezofile (care se dezvoltă la 37°C), de origine animală și într-o proporție mult mai puțin redusă a celei psihrofile, de altă origine. Persistența în peșteră a acestor microorganisme implică o sursă continu continu continu continuă de contaminare, prezența liliecilor a având un rol evident în vehicularea a aeromicroflorei. Streptococii hemolitici reprezintă un indicator de contaminare a aerului cu floră nazofaringiană, b bucal bucală sau eliminată prin dejecții. Stafilococii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mai des întâlnite,ca: „era bilogiei”,”revoluția biologică”, „revoluția bioindustrială”, „revoluția biotehnologică” etc. În zile noastre, Biologia are un impact foarte puternic asupra industriei și economiei, îndeosebi sub forma aplicării la scara industrială a biotehnologiilor, procedee specifice bazate pe activitatea microorganismelor, culturilor de celule sau de țesuturi vegetale și animale și ale enzimelor. Toate acestea în vederea obținerii de bunuri utile vieții omului și protecției mediului înconjurător. Prin biotehnologii s-au găsit și se vor găsi soluții la problemele crizei de hrană
Caleidoscop by Veronica Adam () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93241]
-
conopidă, ardei, plătlăgele vinete, tomate etc. Adulții și larvele rod părțile subterane ale plantelor (fig. 1 d). În rădăcinile mai groase de sfeclă, morcov etc. etc. și în tuberculii de cartof sunt roase galerii mari, în care se dezvoltă diferite microorganisme care duc la putrezirea organelor respective. Rădăcinile subțiri sunt retezate /la răsaduri). Uneori, sunt atacate și semințele în faza încolțirii. La atacuri puternice, răsadurile de legume trebuie înlocuite de mai multe ori. Se înregistrează și pagube indirecte prin dislocarea semințelor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
verzei pot fi parazitate de Aneuclis melanarius Holm. (familia Ichneumonidae) și Triaspis obscutrellus Nees. (familia Braconidae). Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube la culturile de varză, conopidă și alte crucifere. În galele produse de larve se instalează diferite microorganisme, care provoacă putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor. Atacul acestui dăunător se poate confunda cu cel produs de ciuperca Plasmodiophora brassicae Woron. - hernia rădăcinilor de varză. Deosebirea constă în aceea că galele produse de ciupercă sunt compacte, iar în secțiune se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
până în toamnă, când intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele atacă rădăcinile diferitelor specii de umbelifere, în care rod numeroase galerii. Preferă rădăcinile de păstârnac, morcov și pătrunjel. În galeriile făcute de larve se instalează diferite microorganisme (bacterii, ciuperci), care determină putrezirea rădăcinilor. În anii de invazii poate produce pagube de 3040 %. Măsuri de prevenire și combatere - Strângerea resturilor de plante rămase după recoltare și distrugerea prin ardere. - Executarea arăturii de toamnă și rotația culturilor. - Tratamente chimice
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a II-a generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag ce atacă diferite plante spontane și cultivate din familia Apiaceae. Larvele rod galerii în tulpinile florifere și rădăcinile de morcov. În aceste galerii se dezvoltă diferite microorganisme. Organele atacate putrezesc (fig. 41 c). Măsuri de prevenire și combatere - Distrugerea umbeliferelor spontane pe care se dezvoltă molia morcovului. - Recoltarea la timp și sortarea rădăcinilor înainte de depozitare sau însilozare. - Aplicarea de tratamente chimice la apariția primelor larve din fiecare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
adulte cât și larvele rod galerii scurte și ramificate în tulpinile și pălăria ciupercilor. Ca urmare a atacului, ciupercile se brunifică, se înmoaie și putrezesc; procesul de putrezire a ciupercilor se intensifică atunci când în țesuturile atacate se instalează și diferite microorganism vehiculate de colembole. Musca gheboasă - Megasalia nigra Meig., ordinul Diptera, familia Phoridae Răspândire. Insecta are o largă răspândire în toate țările cultivatoare de ciuperci. În țara noastră se întâlnește pretutindeni. Descriere. Adultul are corpul de formă caracteristică, ghebos, de 2
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
apoi digestia de particule din mediul extern). Din punct de vedere nutrițional, fagocitoza este asociată mai ales modului de viață heterotrof. Fenomenele heterofagice tipice se produc ca mijloace de apărare În caz de atac și de pătrundere În plantă a microorganismelor. Invazia de bacterii sau de ciuperci, patogene sau simbiotice (micorize, nodozități radiculare), este controlată și limitată de fenomene de sechestrare și de digestie intravacuolară. Principalele consecințe care rezultă pentru viața celulei și a plantei: menținerea homeostaziei, acțiune asupra creșterii și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
nivelul spermosferei, filosferei și rizosferei). - Interdepedență și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de viață Condiții În care au apărut plantele vasculare (terestre). Plantele vasculare au
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
capacitatea de apărare a diabeticilor se numără: alterările în funcția leucocitelor polimorfonucleare (diminuarea mobilizării și chemotaxiei; scăderea funcției fagocitare; scăderea aderenței leucocitare la peretele vaselor, proces ce declanșează cascada inflamatorie; activitatea bactericidă etc.), a monocitelor (capacitate scăzută de detectare a microorganismelor) precum și a imunității mediate celular (scăderea producției interleukinei-2 de către limfocitele T ori scăderea răspunsului celulelor NK la interferon) (3, 5, 7, 11). Datorită neuropatiei diabetice și a microangiopatiei, circulația cutanată sau din alte organe poate fi afectată, scăzând troficitatea țesuturilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
vindecare. Examenele ECG și radiologice - Au rol scăzut în diagnosticul endocarditei infecțioase [10]. DIAGNOSTICUL ENDOCARDITEI INFECȚIOASE [10] Diagnosticul cert al endocarditei se sprijină pe două elemente: existența de hemoculturi pozitive și evidențierea vegetațiilor prin ecocardiografie. Endocardita infecțioasă sigură Criterii patologice Microorganisme: demonstrate prin culturi sau histologic într-o vegetație sau într-o vegetație care a embolizat sau într-un abces intracardiac. Leziuni patologice: vegetație sau abces intracardiac prezente, confirmate histologic, care arată endocardită activă. Criterii clinice Acestea sunt: - două criterii majore
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]