2,518 matches
-
Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Din 1972, cu o întrerupere între 1988 și 1990, e redactor, apoi șef al secției de poezie la Radiodifuziunea Română. A debutat cu versuri în 1964 la ziarul „Flacăra” din Piatra Neamț. Prima carte, Nopțile migratoare, i-a apărut în 1972 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Publică în „Amfiteatru”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Cronica”, „Familia”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare” ș.a. A compus texte pentru interpreți de muzică folk (Ștefan Hrușcă, Vasile Șeicaru, Victor Socaciu, Mircea Baniciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
la început în linia unui lirism imnic, de viziune serafică, retoric și manierist, pentru ca în ultimele plachete contactul cu realitățile civilizației moderne să devină prilej de satiră și revoltă, dar și refugiu în spațiile înalte ale poeziei și purității. Nopțile migratoare, cea dintâi și cea mai izbutită carte, este prefațată elogios de Alexandru Paleologu, care îl raportează pe autor la Hölderlin, pe temeiul imaginării similare a unei Grecii ideale și subliniază câteva dominante ale acestei lirici: orfismul, incantația centrată asupra principiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
formă imnică, de unde și situarea în apropierea Imnelor lui Ioan Alexandru. Lirismul se hrănește din viziuni extatice, din recurența motivelor cu aură sacralizantă (fluturi, îngeri, fecioare, liră, crini), din hieratismul gestual, muzica interioară a versurilor accentuând inefabilul. Dacă în Nopțile migratoare mitul central era cel al nașterii, în Zodia măslinului (1974) mitizată este epoca de aur a poeților, având ca simbol măslinul. Versul izvorăște din neliniște, din suferință, din așteptarea cântecului, fiind totodată o luptă cu timpul: „Împotriva Absenței / și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
îngerii chilugi”, sunt un amestec de candoare și brutalitate. Evadarea din acest univers ostracizant se face în visare, în literatură, în argou, adoptat ca scut. Tonul rămâne sentimental, melancolic, specific unei evocări a despărțirii de copilărie și adolescență. SCRIERI: Nopțile migratoare, pref. Alexandru Paleologu, București, 1972; Zodia măslinului, București, 1974; Cartea runelor (Adaos la Parnasul dacic), București, 1976; Dați ordin să înflorească magnolia, București, 1977; Viața la treizeci și trei de ani, București, 1981; Îngerii chilugi, București, 1982; Balada vestitorului și alte poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Forugh-e Farrokhzad, Întâlnire în noapte, București, 1988 (în colaborare cu Vasile Sofineti); Simon Vestdijk, Chelnerul și supraviețuitorii, București, 1989. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Tineri poeți, LCF, 1971, 21; Ana Blandiana vă prezintă unsprezece poeți, AFT, 1971, 12; Ilie Constantin, „Nopțile migratoare”, LCF, 1973, 8; Lucian Raicu, „Nopțile migratoare”, RL, 1973, 10; Dinu Flămând, „Nopțile migratoare”, ARG, 1973, 3; Victor Felea, „Nopțile migratoare”, TR, 1973, 15; Laurențiu Ulici, Vămile cântecului, RL, 1973, 18; Andrei Petrescu, O carte care se citește cu bucurie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
în colaborare cu Vasile Sofineti); Simon Vestdijk, Chelnerul și supraviețuitorii, București, 1989. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Tineri poeți, LCF, 1971, 21; Ana Blandiana vă prezintă unsprezece poeți, AFT, 1971, 12; Ilie Constantin, „Nopțile migratoare”, LCF, 1973, 8; Lucian Raicu, „Nopțile migratoare”, RL, 1973, 10; Dinu Flămând, „Nopțile migratoare”, ARG, 1973, 3; Victor Felea, „Nopțile migratoare”, TR, 1973, 15; Laurențiu Ulici, Vămile cântecului, RL, 1973, 18; Andrei Petrescu, O carte care se citește cu bucurie, AFT, 1973, 6; Daniel Dimitriu, „Nopțile migratoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Chelnerul și supraviețuitorii, București, 1989. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Tineri poeți, LCF, 1971, 21; Ana Blandiana vă prezintă unsprezece poeți, AFT, 1971, 12; Ilie Constantin, „Nopțile migratoare”, LCF, 1973, 8; Lucian Raicu, „Nopțile migratoare”, RL, 1973, 10; Dinu Flămând, „Nopțile migratoare”, ARG, 1973, 3; Victor Felea, „Nopțile migratoare”, TR, 1973, 15; Laurențiu Ulici, Vămile cântecului, RL, 1973, 18; Andrei Petrescu, O carte care se citește cu bucurie, AFT, 1973, 6; Daniel Dimitriu, „Nopțile migratoare”, CL, 1973, 8; Mihai Neagu, „Nopțile migratoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Dan Laurențiu, Tineri poeți, LCF, 1971, 21; Ana Blandiana vă prezintă unsprezece poeți, AFT, 1971, 12; Ilie Constantin, „Nopțile migratoare”, LCF, 1973, 8; Lucian Raicu, „Nopțile migratoare”, RL, 1973, 10; Dinu Flămând, „Nopțile migratoare”, ARG, 1973, 3; Victor Felea, „Nopțile migratoare”, TR, 1973, 15; Laurențiu Ulici, Vămile cântecului, RL, 1973, 18; Andrei Petrescu, O carte care se citește cu bucurie, AFT, 1973, 6; Daniel Dimitriu, „Nopțile migratoare”, CL, 1973, 8; Mihai Neagu, „Nopțile migratoare”, ST, 1973, 8; Eugen Dorcescu, „Nopțile migratoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
migratoare”, RL, 1973, 10; Dinu Flămând, „Nopțile migratoare”, ARG, 1973, 3; Victor Felea, „Nopțile migratoare”, TR, 1973, 15; Laurențiu Ulici, Vămile cântecului, RL, 1973, 18; Andrei Petrescu, O carte care se citește cu bucurie, AFT, 1973, 6; Daniel Dimitriu, „Nopțile migratoare”, CL, 1973, 8; Mihai Neagu, „Nopțile migratoare”, ST, 1973, 8; Eugen Dorcescu, „Nopțile migratoare”, O, 1973, 12; Lucian Raicu, „Zodia măslinului”, RL, 1974, 41; Eugen Barbu, „Zodia măslinului”, LCF, 1974, 44; Dinu Flămând, „Zodia măslinului”, CNT, 1974, 44; Al. Andriescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
migratoare”, ARG, 1973, 3; Victor Felea, „Nopțile migratoare”, TR, 1973, 15; Laurențiu Ulici, Vămile cântecului, RL, 1973, 18; Andrei Petrescu, O carte care se citește cu bucurie, AFT, 1973, 6; Daniel Dimitriu, „Nopțile migratoare”, CL, 1973, 8; Mihai Neagu, „Nopțile migratoare”, ST, 1973, 8; Eugen Dorcescu, „Nopțile migratoare”, O, 1973, 12; Lucian Raicu, „Zodia măslinului”, RL, 1974, 41; Eugen Barbu, „Zodia măslinului”, LCF, 1974, 44; Dinu Flămând, „Zodia măslinului”, CNT, 1974, 44; Al. Andriescu, Doi poeți tineri: Dan Verona, Paul Balahur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
migratoare”, TR, 1973, 15; Laurențiu Ulici, Vămile cântecului, RL, 1973, 18; Andrei Petrescu, O carte care se citește cu bucurie, AFT, 1973, 6; Daniel Dimitriu, „Nopțile migratoare”, CL, 1973, 8; Mihai Neagu, „Nopțile migratoare”, ST, 1973, 8; Eugen Dorcescu, „Nopțile migratoare”, O, 1973, 12; Lucian Raicu, „Zodia măslinului”, RL, 1974, 41; Eugen Barbu, „Zodia măslinului”, LCF, 1974, 44; Dinu Flămând, „Zodia măslinului”, CNT, 1974, 44; Al. Andriescu, Doi poeți tineri: Dan Verona, Paul Balahur, CRC, 1974, 45; Dana Dumitriu, „Zodia măslinului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
prêt-à-porter; e caracteristică majuscularea unor cuvinte precum „Rațiune”, „Om”, „Inimă”, utilă în mobilarea unor avânturi convenționale. De bună-credință, autorul recurge la manevrele elegiei („Prin văluri fumurii rămase-n zare,/ în vals domol ca-n fiecare an/ se-ntorc duete albe, migratoare...// Nepământești iviri pe-acest liman -/ tărâm de cuiburi adăstând pe casă/ în revărsări de verde-eolian!”), ale „madrigalului” („Ai dat deoparte tot ce ne dezbină./ Prin flori te-am căutat mai adâncit:/ privirea ta mă sărută senină,/ iar fruntea, ca o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
titlul: Se cuvine tăcere și trebuia să fi apărut până acum*; el mi-a adus între timp o alta, pe care o socotește (cu dreptate, cred) mai potrivită să apară înainte. Ea cuprinde 11 mari imnuri și se numește Nopțile migratoare. Poezia lui Dan Verona e aproape fără metafore, cum a fost totdeauna marea poezie; rarele ei metafore nu sunt niciodată „plasticizante”, cum zicea Blaga, și deci nu sunt ca atare de vreun „efect”, nu reprezintă în ele însele nimic deosebit
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
-l uita pe Labiș): Ion Gheorghe (ale cărui Megalitice sunt o capodoperă, dar care e excepțional aproape în tot ce a scris), Cezar Ivănescu, Mircea Ivănescu, până la cel mai recent debut, al lui Dan Verona cu splendida lui carte Nopțile migratoare - iată o listă care, departe de a fi completă, arată totuși solidaritatea în măreție a poeziei noastre actuale; dar dacă închei această listă, fără să includ și alți poeți pe care-i admir, e fiindcă nu vreau să le fac
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai de preț, cel mai frumos și mai dulce, eroii au fost acolo, au fost acolo și nu ne-au părăsit, au fost cu sabia În mână și cu iubirea de patrie În inimă. Ei nu au lăsat ca popoarele migratoare să ne cotropească și să ne distrugă țara, de aceea au cel mai mare merit, cât un om poate avea. Dar eroii nu au fost numai adulți. Nu numai ei au iubit cu adevărat patria, nu numai ei au rămas
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
celui de-al doilea a război mondial, au fost aduse în anii '60 la Muzeul de istorie din București, unde pot fi văzute și admirate. Migratorii Peste pământul patriei noastre au trecut mai multe populații, pe care istoricii le numesc migratoare, din pricină că migrau, adică rătăceau dintr-un loc în altul. Unele năvăleau din părțile de miazănoapte ale Europei; altele dinspre răsărit, tocmai din Asia. Cu spada, cu sulița sau cu arcul, războinicii barbari porneau în cete după pradă. În frunte galopau
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de animale și tot avutul. Mai în urmă călătoreau turmele de vite sau hergheliile de cai. În năvălirile lor, migratorii căutau hrană și bogății, pășuni și adăposturi pentru vite. Cum se termina pășunea sau erau împinși din urmă de alți migratori, ori auzeau de alte ținuturi bune de jefuit, plecau într acolo. Dacă întâlneau împotrivire, treceau totul prin foc și sabie. Rar se îndeletniceau cu agricultura. Știau puține meșteșuguri: făceau doar arme, potcoave pentru cai, țeseau pânză, argăseau pieile de animale
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de animale pentru îmbrăcăminte, corturi și încălțăminte. Nu clădeau case. Se adăposteau în corturi. Duceau, deci, o viață mult mai înapoiată decât românii, care aveau case, sate și orașe, creșteau turme mari și cultivau cereale pe ogoare bine arate. Deci, migratorii care fie au trecut, fie s-au așezat pe teritoriul patriei noastre, au găsit la poporul român o civilizație superioară, pe care și-au însușit-o. Goții, hunii, slavii Dintre populațiile migratoare care au trecut peste pământul țării noastre, cei
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și cultivau cereale pe ogoare bine arate. Deci, migratorii care fie au trecut, fie s-au așezat pe teritoriul patriei noastre, au găsit la poporul român o civilizație superioară, pe care și-au însușit-o. Goții, hunii, slavii Dintre populațiile migratoare care au trecut peste pământul țării noastre, cei dintâi au fost goții. Ei au jefuit și au distrus multe orașe. Când i-au împins din urmă hunii, ei au plecat înspre miazăzi și apus. După ce au prădat și ars țara
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
s-au așezat în Ungaria de azi. De acolo s-au năpustit și au jefuit, de multe ori, pământul nostru. Vreme de optzeci de ani, lumea a tremurat de spaima lor. Dinspre miazănoapte, au venit slavii. Se deosebeau de ceilalți migratori pentru că erau mai statornici și se ocupau și cu agricultura. Cei mai mulți dintre slavi au trecut la miazăzi de Dunăre. Cei rămași prin părțile noastre s-au așezat în sate și s-au împrietenit cu românii. Treptat, s-au contopit cu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și de astronomie, fiind unul dintre primii oameni de știință englezi care au susținut părerile noi, din acea vreme, revoluționare, cu privire la mișcarea Pământului și a corpurilor cerești pe care au dezvoltat-o Nicolaus Copernic și Giordano Bruno. Știați că ... * Păsările migratoare ajung la destinație spre țările calde, străbătând distanțe incredibil de mari? O explicație ar fi că ele se orientează după câmpul magnetic al Pământului. * Compoziția chimică a Terrei și scoarței terestre * Atmosfera Pământului Pământul este acoperit în proporție de 71
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
înaltul cerului, greierii ce cântă prelung în iarbă, pe timpul nopții, pânza întinsă țesută de păianjeni sau când broaștele și peștii rămân pe fundul apelor. Aceste aprecieri asupra vremii pot fi pe o perioadă mai îndelungată în funcție de sosirea timpurie a păsărilor migratoare, ce prevestesc o vreme mai caldă și însorită în luna aprilie sau chiar o vară caniculară, dacă rândunelele își construiesc cuiburile pe pereții dinspre nord ai caselor. * Mișcările Pământului Mișcările sunt numeroase și complexe, în număr de 14 identificate până
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Un alt fenomen important a fost dat de noile tendințe migratorii. Având în vedere maniera forțată în care s-a realizat migrația rural urban în perioada comunistă, după 1989 s-au manifestat tendințe de autoreglare, dublate de un nou pattern migrator: remigrare emigrare, determinat în principal de dificultăți economice. De asemenea, în aria locuințelor sociale, după 1990 a avut loc un colaps major, ca urmare a decăderii statului din poziția de furnizor de locuințe sociale. Între 1998 și 2007, doar 22
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aceeași arie. Parcurgând integral paginile acestei publicații, ne-au atras atenția anunțurile de mică publicitate cu referire la schimburile de locuințe între localități urbane din România. Analiza acestora oferă, după cum se va vedea mai jos, o imagine particulară asupra fenomenului migrator atât inter cât și intra urban, cel dintâi interesându-ne aici în mod particular. Perioada de analiză selectată este cea cuprinsă între lunile iunie 1991 respectiv septembrie 1993 inclusiv, cu specificația că pentru luna ianuarie 1992 nu am reușit să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
mișcă pe Pământ și peste tot Pământul” (Facerea 1:28). Nu se poate să nu se observe că întâlnim câteva dintre aceste componente ale comportamentului uman preconizat și în ceea ce înțelegem prin globalizarea actuală. Istoria globalizării începe cu marile fluxuri migratoare, cu descoperirea de noi continente și teritorii, cu formarea imperiilor, se accentuează odată cu progresul adus de epoca industrializării. În plan economic, creșterea comerțului interstatal, bazat pe instituții stabile, autorizate să facă schimb de bunuri cu alte state, premerge perioada liberalizării
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]