2,760 matches
-
ne ajută să înțelegem și să ne transpunem și în alte contexte, și în alte situații și în alte realități culturale, decât cele dominante în două-trei centre occidentale de mare prestigiu? În aceste condiții specifice am propus conceptul de comparatism militant. Am folosit ca pretext, într-o carte cu cheie, publicată doar în limba franceză, în 1982, printr-o dezvoltare personală, sistematizată, opera și ideile comparatistului francez Etiemble, luate doar ca punct de plecare. pentru ce militează comparatismul militant? Tabla de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de comparatism militant. Am folosit ca pretext, într-o carte cu cheie, publicată doar în limba franceză, în 1982, printr-o dezvoltare personală, sistematizată, opera și ideile comparatistului francez Etiemble, luate doar ca punct de plecare. pentru ce militează comparatismul militant? Tabla de materii a acestui eseu o spune cu claritate: relații Est-Vest, antinaționalism, antieurocentrism, antiimperialism și anticolonialism, internaționalism, cosmopolitism, universalism, relații, schimburi, cooperare, comunicații libere, pentru un nou umanism, pentru un nou comparatism. Deci, tot atâtea teme care contestau, direct
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
deductivă, această nouă estetică se vrea inductivă și experimentală, von unten și nu von oben, în terminologie germană. În același timp în consonanță cu întreg climatul și contextul ideologic actual de care aminteam la început noul comparatism se vrea și militant. S-a observat, de altfel, că pentru noile literaturi emergente, africane și altele, literatura constituie și o armă de luptă, în mod esențial împotriva colonialismului. Se pot observa patru direcții ale acestei implicări ideologice directe, din nou foarte îndepărtate de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
principiu excluse. Aceste principii pot constitui argumente pentru o nouă politică a culturii și a relațiilor literare internaționale, de inspirație comparatistă. Ele pot conduce la o serie de tendințe și soluții practice bine articulate, în spiritul ideologic al noului comparatism militant al epocii. Există, de altfel, o întreagă tradiție, îndeosebi europeană, în acest sens, începând chiar cu Goethe și cu concepția sa despre Weltliteratur. Ea s-ar putea rezuma, foarte pe scurt, astfel: 1. Comunicație și circulație literară liberă, fără obstacole
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ambele direcții: echilibrul axiologic între valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmările sale), umanismul, europeismul, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic, un anumit bun simț, pe care extremiștii îl disprețuiesc ca mic burghez, adeziunea militantă la drepturile omului și cetățeanului, nostalgia societății civile de dreapta sau de centru? prin integrarea, participarea și responsabilitatea directă a individului sunt și rămân aspirațiile perfect legitime ale oricărei societăți post-totalitare. Ele fac parte din însăși ființa adevăratului democrat. În
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
B. 38, pp. 202-203; Allgemeine Betrachtungen über Weltliteratur (1829), in: Werke (Stuttgart, 1967), 29, pp. 672, 674. 9. O sinteză și o reactualizare in: Adrian Marino, ch. 7, Relations, echanges, cooperation; ch. 8, Communications libres, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, 1982), pp. 107 148. 10. Villemin, Études sur l'antiquite (paris, 1847), p. 11; T.W. Danzel, 1847, in: Meisterwerke Deutschen Literaturkritik, Hrgb. Hans Mayer (Berlin, 1956), III, p. 367. 11. N. Lemercier, principes et developpements sur la nature
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Aldridge, Foreword, in: Chinese-Western Comparative Literature. Theory and Strategy. Ed. by John J. Deeney (Hong-Kong, 1980), pp. V VI. 22. Adrian Marino, ch. 4, Contre l'europeocentrisme; ch. 5, Contre l'imperialisme et le colonialisme, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, 1982), pp. 51-81. 23. Desiderio Navarro, Otras reflexiones sobre eurocentrismo y antieurocentrismo en la teoría literaria de la America Latina y Europa, in: Casa de las Americas, XXV, 150/1985, pp. 68-78 (autorul are și alte contribuții în același sens). Un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Comparatist View, in: proceedings of the I.C.L.A. '91, Tokyo Congress, Section V. În ediția de față, pp. 159-171. 1. Adrian Marino, The Modern Trend of Comparatism, in: Comparatistica. Annuario italiano, II, 1990, pp. 137-151. 2. Idem, Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982). 3. De ex., Florian potra. O «Comunitate literară europeană» știrbă, in: Viața românească, 12/1984, pp. 25-27. 4. Desiderio Navarro, En ejemplo de lucha contra el esquematisimo eurocentrista en le ciencia literara de la America latina y Europa, in
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Adrian Marino. III. Contribuții românești la istoria ideii de Europa 1. B. Munteanu, Les «Europeens», in: panorama de la litterature roumaine contemporaine (paris, Ed. du Sagittaire, 1938), pp. 172 175. 2. Adrian Marino, Contre l'europeocentrisme, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982), pp. 51-62. 3. Gh. Ceaușescu, Laus Europae, Manilius, «Astronomica», 4, 681-695, in: Revue des Etudes Sud Est Europeennes, XXIII, 3, 1985, pp. 249-251. 4. Constantin Noica, De dignitate Europae, tr. germ. (Bukarest, Kriterion, 1988); Modelul cultural european
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
personalitățile ilustre ale Iașului din secolul al XIX-lea (s-a nascut aici în 1817, aici a muncit în prima parte a carierei sale și tot aici a revenit cu folos de câte ori a fost nevoie). THEODOR CODRESCU Istoricul, profesorul și militantul pentru Unirea Principatelor Theodor Codrescu a văzut lumina zilei la Iași în anul 1819. Fostul elev al Școlii de la Trei Ierarhi și apoi profesorul de istorie de la Academia Mihăileană va rămâne în conștiința publică cu monumentala să lucrare Uricarul, realizată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeana a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristesti, județul Hotin), Hașdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se afirma că publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,, Foaie de istorie și literatura” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirma că teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvelă Duduca Mămuca). Viitorul profesor universitar
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sacre ale Constantinopolului.22 În timp, și din cauza confruntărilor cu Imperiul Otoman, ocupantul vechiului Bizanț, Țările Române și-au consolidat obiectivele politice raportându-se în special la moștenirea lui Constantin I, devenit în imaginarul puterii referința istorică absolută pentru creștinismul militant (Mazilu, Recitind literatura română veche I 136-52). Învățăturile lui Neagoe Basarab, de altfel exemplul ortodox (major) de "oglindă a principelui" (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331), au păstrat și cel mai înalt (ambițios) program politic local. Chiar și mai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
principal apărarea teritorială, dar și slabe forțe armate și necăpătând decât rareori ajutor extern (Papacostea 7-277), voievozii români, la limită, nu au evitat să transforme în temă politică vulnerabilitatea, statutul de margine expusă presiunilor imperiului "păgân", și să contextualizeze valoarea militantă a moștenirii creștine bizantine, precum și imaginea ei23. Această temă politico-religioasă centrală a lăsat totală libertate domnitorului în a-și impune autocrația prin vocabular politic, coduri ceremoniale și scenografie de inspirație constantinopolitană, apărând ca un "uns" în scaun de către divinitate, în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și ea să fi împiedicat, pentru aproape un secol, întărirea relațiilor abia configurate. Mai curând apropiat de rezistența religioasă non-unionistă monahală (și de credincioșii "schismatici" din întreg imperiul), "patriotismul ortodox" românesc conferă un anumit specific programului politico-religios și un caracter militant credinței practicate, chiar de dinainte de căderea Constantinopolului (Papacostea 71-127). Imaginarul politic prinde astfel forme originale, consider, la intersecția dintre calcule de strategie diplomatică și militară, opțiune teologică, spirit de independență, factori determinanți de poziționare geografică. Nu fără importanță, acest ultim
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Neculce aplică în ierarhizarea lumilor imaginare o etică ortodoxă de tip coercitiv, dar care se înclină în favoarea deciziilor autocrate, până la acceptarea voievodului drept model formativ, deși era și un "degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat". Totuși, violența acestor secole ale regalității militante, ce se revendică din cea mai înfricoșătoare putere în care crede și pe care o respectă omul medieval - divinitatea însăși −, menține în echilibru mersul lumii (creștine) și relația dintre laic și religios. Summum al modelelor voievodale, Alexandru Macedon − întemeietor de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Miron Costin 26) Acest model formativ al domnitorului dedicat până la sacrificiu misiunii sale - încadrate atât de codurile regionale ale pseudo-vasalității, cât și de dreptul cutumiar sau de circumstanțele istorice - se situează între termenii complementari ai puterii creștine: milostenie și spirit militant; deși nu întotdeauna convergenți, ei au reprezentat un program politic în principal de influență bizantină. De la tron la "codurile vasalității",27 spre o lume a fanteziei Cu nemica omul mai asemenea lui Dumnezău (ales împărații, craii, domnii și alți stăpânitori
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
La un alt nivel, al imaginarului puterii laice, deși a rămas în toată perioada medievală simbolul spiritual incontestabil, Iisus a fost dublat în chip necesar de modelele clericilor sanctificați și de cele ale împăraților creștini, care au dat o valoare militantă credinței practicate și au mobilizat conștiințele credincioșilor în situații istorice dificile. Reflectând relația pe care domnul român a instituit-o cu lumea terestră, dar și cu lumea supraterestră (reperul principal, de delegat al divinității, rămâne Constantin I), discursul oficial despre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fantezistă sau cu o gândire raționalistă novatoare (de altfel, aproape imposibile într-o cultură tradiționalistă). Imaginea, simbolistica și imaginarul colectiv, rămase la populația ortodoxă românească în siajul rezistenței canonice iconodule, pe alocuri chiar a isihasmului, au integrat în principal discursul militant al puterii și mesajul mobilizator pentru formarea "steagurilor", apeluri politice pe care le-au suprapus peste configurația narațiunii creștine și le-au reprezentat în formele mitice ale luptei contra necredincioșilor. Atitudini iconodule De la rezistența bizantină în fața distrugerii imaginii, dogmatică, dar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de a transforma produsele în marfă. Dar, nonposesia se vrea întotdeauna garant al virtuții și al fericirii locuitorilor cetății comuniste. Prăbușirea comunismului sovietic și a neocomunismului Odată cu prăbușirea comunismului sovietic, în 1989-1991, cea mai mare parte a comuniștilor - intelectuali și militanți - au disociat standardul „comunist” atât de „socialismul real”, discreditat acum din cauza eșecului economic și social, cât și de dimensiunea sa totalitară* și criminală instaurată de Lenin. Ei s-au întors la marea idee decurgând din credința în existența unui nucleu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cetățeni: alegerea prin vot universal a unei adunări constituante. Ce-a de-a doua instanță este sovietul de la Petrograd, dominat de delegații soldaților al căror număr din garnizoana capitalei este de 160000. Comitetul Executiv Central (CEC) al sovietului, format din militanți socialiști de toate nuanțele, mai ales intelectuali, adoptă la rândul său un program care garantează că unitățile militare nu vor trimise pe front, că își vor putea păstra armele și că soldații îi vor putea controla pe ofițeri, ba chiar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
săi apropiați. Ca și în 1927, Stalin ia în mod abil ca pretext situația internațională pentru a efectua schimbările dorite de el în politica internă. începând din 1933, apropierea URSS de țările democratice contra Germaniei hitleriste impune o surdină bolșevismului militant specific primilor ani? Stalin profită de aceasta pentru a-i lichida pe tovarășii lui Lenin pe calea Marilor Procese* de la Moscova din 1936, 1937 și 1938, și pentru a arăta că nimeni nu-i la adăpost de paloșul partidului. și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
tinereți petrecute în „contrasocietate” comunistă - cazuri foarte frecvente în PCF* sau în PCI*. Aceste motivații se pot și combina. Totuși, în cea mai mare parte a cazurilor, adeziunea intervine într-un moment politic excepțional care suscită angajamentul unei întregi generații militante: începutul anilor 1920, în cursul cărora „farmecul universal al lui Octombrie” (F. Furet) duce la fondarea a numeroase PC; anii Frontului Popular* din 1934-1938; Rezistența* împotriva ocupației naziste, între 1939 și 1945, sau japoneze, între 1937 și 1945; Eliberarea*, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
tutelară a Libiei, URSS* joacă în mod abil - și în competiție cu Statele Unite - cartea susținerii liderilor naționaliști angajați în lupta pentru decolonizare sau aflați deja la putere. PCF și Mișcarea pentru Pace constituie în această privință niște pârghii eficace. Astfel, militanții comuniști, din metropolă sau proveniți din Antile se străduiesc să formeze cadre autohtone în Franța - ca, de exemplu, Sîkou Tourî, din Guineea - sau chiar în țările lor. Această politică va cunoaște și câteva succese. Format la școala francezului Andreî Tollet
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
gestul ținând loc de apel la „teroarea roșie” și de ripostă la „teroarea albă” a „anarho-fasciștilor” din Partidul Revoluționar al Poporului Etiopian, o formațiune rivală de extremă-stânga. Represiunea duce la exterminarea - cu ajutorul unui cordon de nylon sau prin gazare - a militanților din grupurile marxist-leniniste rivale, la grămadă cu partizanii vechiului regim. Zece mii de asasinate politice* au fost numărate de către actuala justiție etiopiană, și asta numai la Addis-Abeba, din februarie până în iunie 1978. și în Eritreea, regimul etiopian a trebuit să înfrunte
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Lenin ordonă reprimarea mahnovșcinei: anarhiștii sunt arestați, exilați, împușcați chiar. Zdrobirea revoltei de la Kronstadt* înseamnă sfârșitul anarhismului în Rusia și marchează începutul reculului său pe plan internațional. Totuși, seducția exercitată de Revoluția din Octombrie, iar apoi de către Rusia sovietică asupra militanților radicali îi incită pe numeroși anarhiști - îndeosebi anarhosindicaliști - să se ralieze Internaționalei comuniste*, la începutul anilor 1920. Mișcările anarhiste europene sunt slăbite prin aceasta, iar numeroși militanți care au vizitat URSS, sau anarhiști ruși aflați în exil* denunță arbitrarul regimului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]